
Leonida: Când aude de libertate, sare și dumneei răposata din pat... Că era republicană! Zic: gătește-te degrab', Mițule, și hai și noi pe la revuluție. Ne îmbrăcăm, domnule, frumos, și o luăm repede pe jos pân' la teatru... (cu gravitate) Ei, când am văzut... Și știi că eu nu intru la idee cu una cu două...
Efimița: Ți-ai găsit! Dumneata nu ești d-ăia. Ehei! Ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Efimița (dregându-și patul): Ei! cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.
replică celebră din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Efimița: Ei, bobocule, apăi cum le știi dumneata toate, mai rar cineva! (aprinde lampa)
replica de final din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Efimița: Dacă n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă?
Leonida: Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru ce-l avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme...
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoală cucoană și te bucură, că ești și dumneata mumă din popor; scoală c-a venit libertatea la putere.
Ion Luca Caragiale în Conul Leonida față cu reacțiunea
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumneata
Tu, liniștea mea
Pierdută cândva
La margini de vis,
Zidită în scris,
În rime zurlii
Pe care le știi,
Frânturi alergând
Cu lacrimi de gând.
Să-ți spun "dumneata"
Ar fi un ceva
Plecat de pe loc
Și fără noroc.
Uitări argintii
Sunt zorii pustii,
Ajunși undeva,
Tu pari "dumneata".
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jupân Dumitrache: Iaca, niște papugii... niște scârța-scârța pe hârtie! 'I știm noi! Mănâncă pe datorie, bea pe veresie, trag lumea pe sfoară cu pișicherlicuri... și seara... se gătesc frumos și umblă după nevestele oamenilor să le facă cu ochiul. N-ai să mai ieși cu o femeie pe uliță, că se ia bagabonții laie după dumneata. Un ăla... un prăpădit de amploiat, n-are chiară în pungă și se ține după nevestele negustorilor, să le spargă casele, domnule!
replica de început din piesa de teatru O noapte furtunoasă, Actul I, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1878)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.
replică celebră din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Efimița (curioasă): Da' ce spunea în scrisoare?
Leonida (cu importanță): Patru vorbe, numai patru, da' vorbe, ce-i drept! Uite, țiu minte ca acuma: "Bravos națiune! Halal să-ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite!" și jos iscălit în original "Galibardi".
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Conul Leonida față cu reacțiunea
scenariu de teatru scurt
Această lucrare este în domeniul public, deoarece drepturile de autor au expirat.
carte de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

- eu
- Ce este adevăratul Eu? E ceea ce ești dumneata, nu ceea ce fac ceilalți din dumneata.
definiție de Paulo Coelho în Veronika se hotărăște să moară
Adăugat de ioana schilinka

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ducele Henric: Dumneata, domnule, nu ești unul din vasalii mei... cine ești?
Ash: Cine vrea să știe?
Ducele Henric: Sunt Henric cel Roșu. Duce de Shale, Lord al Ținuturilor din Nord și conducător al popoarelor de acolo.
Ash: Ia te uită... Salutare, domnule Pretențios. Am vești pentru tine, amice: nu conduci decât două lucruri acum, o grămadă și un nimic, iar grămada tocmai a plecat din oraș.
replici din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Hehei! unul e Galibardi: om, o dată și jumătate! (cu mândrie și siguranță) Ei! giantă latină, domnule, n-ai ce-i mai zice. De ce a băgat el în răcori, gândești, pe toți împărații și pe Papa de la Roma?
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumneata știi absolut totul? - Da..., dar tu cine ești?
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Farfuridi: 'Aide degrab', între cinci și șase fix se-nchide telegraful... (ies cu grabă)
replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul II, Scena 2, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jupân Dumitrache: Eu am ambiț, domnule, când e vorba la o adică de onoarea mea de familist...
replică celebră din piesa de teatru O noapte furtunoasă, Actul I, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1878)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva (în mod evident, nu se poate opri din râs): Domnule... Domnule... (Printre hohote). Mor de râs...
Grivan: Toți suntem muritori... Dar între noi doi există o diferență esențială... Dumneata mori de râs... Iar eu, probabil voi muri de foame...
replici din piesa de teatru Partidul Național al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hai, domnișoară, te rog, urcă.
Lia: Poftim?! Nu, mulțumesc, mai bine nu.
Lucian: Și totuși, domnișoară... Te pot duce până acasă, doar e în drum. Vezi doar... Toarnă cu găleata.
Lia: Bine, dar...
Lucian: Nu sunt deloc supărat pe dumneata, din cauza reclamației.
Lia: Și totuși, îmi vorbești cu "dumneata" și cu "domnișoară".
Lucian: Ai vrea altfel?
Lia: Da; așa cum ne-am înțeles, ar fi mai bine.
Lucian: Fie. Atunci, te rog, Lia... Deocamdată, încă mai suntem colegi și nu sunt supărat pe tine.
Lia: Credeam că ești.
Lucian: Așa ți s-a părut?
Lia: Nu; așa ar fi trebuit.
Lucian: Să zicem că nu sunt supărăcios. Nici răzbunător. Dacă vrei să mergi cu mine, te rog să urci mai repede în mașină; ne udă ploaia prea rău. Sau cel puțin, hotărăște mai repede ce vrei de fapt.
Lia: Bine. Merg...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De zece ani ești prieten de aproape cu o femeie și vă ziceți "dumneata". Acum un ceas ai văzut întâia dată pe o femeie, care ți s-a dat și al cărei nume nici nu-l știi, și vă ziceți "tu". Oare singura apropiere dintre suflete este corpul?
citat celebru din Garabet Ibrăileanu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Așa, cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe "Aurora Democratică", să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: "11/23 Făurar... a căzut tirania! Vivat Republica!"
replicile de început din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

De mult nu mai știu ce se petrece în lume, nici în Rusia, nici aici. Uite, am străbătut Dresda și nu-mi amintesc cum arată Dresda. Știi și dumneata ce mă absoarbe. Întrucât n-am nici o speranță și în ochii dumitale sunt un zero, ți-o spun deschis: pretutindeni nu te văd decât pe dumneata, de rest nu-mi pasă. De ce și cum te iubesc, nu știu.
Dostoievski în Jucătorul (1867)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!