Plutarh credea că înţelepciunea lui Socrate se explică prin faptul că strănuta des şi astfel i se limpezea mereu mintea. Romanii vedeau în strănut un semn de bun augur. Printre altele, se spunea că zeul Cupidon (Amor) strănută, de fiecare dată, când urmează să se nască o fată frumoasă.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de Europa, unde acest rozător e asociat parazitismului, avariţiei, fricii şi activităţii clandestine, în Asia şobolanul poate fi un animal de bun augur.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În colindele de fată şi în cântecele de nuntă, ciuta e simbolul fetei tinere şi al miresei, iar vânătorul este mirele.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roza semnifică, totodată, frumuseţea şi armonia luminii. Este şi un simbol solar, semnificând lumina diurnă, înţelepciunea şi impulsul creator.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De iarnă

De fiecare dată după prima zăpadă ies la joacă
Pagina e la fel mereu, fără cusur, eu la fel mereu, am 10 ani
Pot schimba lumea din două priviri, cuvintele tale
Se topesc în palma mea, aşa că-i mai bine să nu ne vorbim
Să ne-nţelegem din inimi, din oase, dar mai ales din umbrele
Care trec unele prin altele ca fulgii prin piele
Să facem o veşnicie a noastră în loc de om de zăpadă
Pot opri râuri, ridica baraje acolo-n mintea ta unde-i pustiu
Când se întunecă să strigi: Sunt la barieră, deschide!
Să ies tiptil din mine să te-ntâmpin cu pumnii ca două felinare
Punem schele de dor să ajungem la steaua polară
Ridicăm o casă, un oraş, fără puncte vamale
Iubirea e singurul virus permis
De fiecare dată după prima zăpadă te sun: Vino la mine!
Pagina e la fel mereu, fără cusur, eu la fel mereu, am 10 ani
Şi din păduri învecinate animalele sălbatice
Vin să mănânce ceva, nu ştiu ce, din palmele-ţi calde

poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta Evului Mediu îl înfăţişa pe Isus, înainte de supliciul de pe Golgotha, îmbrăcat în violet, simbolizând astfel dubla sa natură: divină (albastru) şi pământească (verde).

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zamolxis (zeul suprem al dacilor)

Precum grecii şi romanii,
Îşi imitau contemporanii,
Viteaz şi respectat popor,
Zamolxis a fost zeul lor!

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În creştinism, salamandra e simbolul sufletelor ce se curăţă în focul purgatoriului.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenele fetei frumoase

I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr' de a-şi întoarce privirea după fecioarele
cetăţii, mă-ntreb:
de ce-aş fi altfel decât soarele?

II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.

III
O fată frumoasă e
lutul ce-şi umple tiparele,
desăvârşindu-se pe-o treaptă
unde poveştile aşteaptă.

IV
Ce umbră curată
aruncă-n lumină o fată!
E aproape ca nimicul,
singurul lucru fără de pată.

V
O fată frumoasă e
a traiului cerişte,
cerul cerului,
podoabă inelului.

VI
Frumseţe din frumseţe te-ai ivit
întruchipată fără veste,
cum "într-o mie şi una de nopţi"
povestea naşte din poveste.

VII
O fată frumoasă e
o închipuire ca fumul,
de ale cărei tălpi, când umblă,
s-ar atârna ţărna si drumul.

VIII
O fată frumoasă e
mirajul din zarişte,
aurul graiului,
lacrima raiului.

IX
O fată frumoasă e
cum ne-o arată soarele:
pe cale veche o minune nouă,
curcubeul ce sare din rouă.

X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenele fetei frumoase

I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr de a-şi întoarce privirea după fecioarele
cetătii, mă-ntreb:
de ce-aş fi altfel decât soarele?

II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.

III
O fată frumoasă e
lutul ce-şi umple tiparele,
deşăvârsindu-se pe-o treaptă
unde poveştile aşteaptă.

IV
Ce umbră curată
aruncă-n lumină o fată!
E aproape ca nimicul,
singurul lucru fără de pată.

V
O fată frumoasă e
a traiului cerişte,
cerul cerului,
podoabă inelului.

VI
Frumseţe din frumseţe te-ai ivit
întruchipată fără veste,
cum "într-o mie şi una de nopti"
povestea naşte din poveste.

VII
O fată frumoasă e
o închipuire ca fumul,
de ale cărei tălpi, când umblă,
s-ar atârna ţărna şi drumul.

VIII
O fată frumoasă e
mirajul din zariste,
aurul graiului,
lacrima raiului.

IX
O fată frumoasă e
cum ne-o arată soarele:
pe cale veche o minune nouă,
curcubeul ce sare din rouă.

X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

În simbolistica taoistă, violetul semnifică "îmblânzirea" sau deplasarea de la yang spre yin.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacbuc: Ah, cât de mult greşesc cei care nu privesc în ei înşişi, ca şi cei care nu stau să asculte mişcările pe care le face limba, când vinul se prelinge de-a lungul ei, pentru a coborî, nu în plămâni prin artera-neegală, cum credea Platon, Plutarh, Macrob şi alţii, ci prin esofag în stomac.

replică din romanul Gargantua şi Pantagruel de Francois Rabelais (1532)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pulbere de aur

Praful se-abătea mereu peste-aşezarea noastră
Ne-ocolea doar când ceaţa mării se lăsa, albastră;
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic şi mare,
Că era aur în praful auriu sclipind în soare.

Şi-n pulberea purtată de vânt în slavă, sus,
Parcă ne-apărea-n asfinţit chipul lui Isus;
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic şi mare,
Că era aur pur în praful ce sclipea în soare.

Aşa era viaţa la Golden Gate, astfel trăiam,
Aurul prăfuia tot ce beam şi mâncam,
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic şi mare,
"Trebuie să ne-înghiţim porţia de aur fiecare".

poezie clasică de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efigia salamandrei o întâlnim adesea şi pe monumentele sepulcrale ca simbol al nemuririi şi învierii.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia auzi din nou acel strănut puternic, repetat şi brusc îşi aminti de Lucian. Deci, el era cel care strănuta. Observă că "pătura" cu care fusese acoperită era, de fapt, geaca lui. Regăsi şi rucsacul, pe care ea-l mototolise sub cap, înlocuind astfel obişnuita pernă. Îngrijorată, îşi întoarse capul în direcţia în care ştia că ar trebui să se afle Lucian, îndreptând şi lanterna într-acolo, dar lumina, mult prea slabă, nu ajungea până la el, deci, nu-l văzu, însă ştia că era acolo; de data aceasta se dezmeticise de tot. Se ridică în picioare, luând şi geaca lui sub braţ şi se îndreptă spre el. Ajunse în locul în care se afla el şi observă cum încă dormea, chinuit, din poziţie şezândă, cu spatele gol (flanelul i se ridicase mult) sprijinit de peretele stâncos al peşterii, capul căzându-i când într-o parte, când într-alta, ceea ce-l determina să tresară uşor, însă fără să se trezească. Din când în când strănuta sau chiar tuşea înăbuşit. Ştiind că fusese accidentat pe partea stângă, îl mişcă, apucându-l de umărul drept, ca să-l trezească; între timp, fixase lanterna într-un loc sigur.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fată frumoasă

O fată frumoasă e o fereastră prin care privim în paradis.

definiţie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mă vezi şi tu...

Printre sute de catarge şi prin miile de vâsle,
Printre vânturile toate ce bat felurite pâsle,
Am privit feţe şi feţe într-un amalgam de schiţe,
Colorate după vreme, joase sau înalte spiţe;

Toate sunt la fel vezi bine, doar prin gând se mai încurcă,
Măşti, simboluri şi versete, astea ce-s mai dau de furcă,
Fără-a căuta anume, ochii mi se-opriră-n dată,
Mintea dusă fără ţintă, inima fără să bată,
Toate fac o legatură şi se sfătuiesc în pripă,
Bând din vinul fericirii şi fumând a clipei pipă,
La un semn făcu tăcere şi îngână mulţumite,
Ochii, inima şi mintea: "-Suntem toate-ndrăgostite!"...

Înţeleg de ce din feţe numai una e cu vină,
Tu eşti cea cu vino-ncoace şi cu nume de divină,
Tu m-ai fermecat o dată şi mă farmeci în neştire...
Cum te văd eu, cam tânjesc, să mă vezi şi tu... iubire!

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

castitate

Castitatea e o probă de suprimare a dorinţelor, o victorie spirituală şi o depăşire a stării profane.

definiţie clasică de Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În simbolica creştină, Fecioara desemnează sufletul în care se găseşte şi se zămisleşte însuşi Dumnezeu.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bun exerciţiu pentru creier este exerciţiul cu nucă. Se ştie că nuca hrăneşte creierul. În timp ce în jurul tău se vorbeşte mult, prost şi degeaba, mănânci nuci, de fiecare dată când vrei să taci, cultivându-ţi astfel şi... înţelepciunea!

citat din Dharma K. Tchobansky (2016)
Adăugat de Tchobansky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul este un simbol al dragostei ardente, atunci când floarea e roşie, sau al dragostei pure şi elevate, atunci când petalele sale sunt colorate în alb.

Ivan Evseev în Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!