Dacă vrem, putem construi oricând, într-o peşteră insalubră, un acoperământ plin de lumină! Cu marmura propriului suflet, poate, chiar de Carrara!

aforism de Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare ce penitenţe putem descoperi pe saitul propriului suflet, forând IT-ul omenirii?! Şi ce răni ne-am putea asuma, analizând propria ofertă de iubire acordată semenilor?! Semenilor cu care, ne convine sau nu, împărţim doza de aer şi de lumină!

Iulia Mirancea (20 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ni se întâmplă, uneori, să ne adăpostim cugetul într-un suflet, aparent frumos şi, sinceri, să investim în el întreaga speranţă şi iubire! Dar, într-o zi, să fim dezamăgiţi de propria noastră alegere! Nu e tragic şi degradant pentru noi, că am intrat, din greşeală, într-o peşteră precară! Dar e dramatic şi condamnabil, dacă am lăsat-o, la fel cum am găsit-o!

Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iubire, suferim pentru că vrem ca ea (iubirea) să fie numai a noastră: s-o pipăim, s-o mirosim, s-o gustăm! De fapt, ce vrem de la ea? S-o închidem într-o colivie şi să-i dăm doar apă şi hrană? Chiar credem că ea va fi fericită şi ne va răsplăti?

Iulia Mirancea (31 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste orice prăpastie se poate construi o punte către iubire!

aforism de Iulia Mirancea (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roata vieţii nu se mai poate întoarce! Dar am putea, dacă vrem, să ne furişăm, instantaneu, între spiţele ei...! Şi, calculând coeficientul de reacţie al evenimentelor trecute, să intuim un prognostic mai bun, propriei fericiri!

aforism de Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi a sculptat Coloana Infinitului, pentru a fi mai aproape de Cel de Sus. Fiecare dintre noi, putem construi o scară, pentru a ne apropia cât mai mult de Cer: din lacrimile celor pe care i-am făcut fericiţi; dar, mai ales, din propriile lacrimi, atunci când le-am luat înapoi ceea ce le-am dat!

Iulia Mirancea (10 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când simţim că nu putem tăcea, ar trebui să ne gândim dacă nu cumva ar fi mai bine să tăcem!

Iulia Mirancea (3 septembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o singură inimă, putem să facem fericite mii de alte inimi! Dar, cu mai multe inimi nesincere (improvizate), putem fora într-o singură inimă, izvor nesecat de lacrimi!

Iulia Mirancea (30 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de ură, putem să dăm, instantaneu, de o uşă pe care să scrie: aici e iubirea; dacă eşti obosit, poţi să intri şi să te odihneşti!

aforism de Iulia Mirancea (4 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul dulce nu se poate face amar, decât dacă scăpăm în el (cu voie sau fără voie) un strop de absint; natura, cât e de puternică, devine vulnerabilă şi uşor de învins, dacă plantăm într-un colţişor al său (chiar şi cel mai feeric), un firicel de ambrozie...

aforism de Iulia Mirancea (12 septembrie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata iubire, chiar dacă e aprinsă de o scânteie, ea nu se stinge niciodată! Şi, chiar dacă evoluază într-un uriaş incendiu, nu arde niciodată inutil şi, mai ales, nu distruge ci, doar cauterizează rănile!

Iulia Mirancea (30 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chibzuinţa are legile sale proprii, de a-şi confecţiona din propriul rebut, ac pentru cojocul găurit! Şi, dacă ne iubim suficient pe noi înşine dar şi pe cei de-alături, e simplu: ne putem retuşa echilibrul moralităţii! Adică, ne putem survola, cu propriul aparat de zbor şi, mai ales cu propria elice, teritoriul propriilor greşeli!

aforism de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am putea compara fericirea cu o floare, dacă într-o cămăruţă a inimii stocăm clipele de iubire din viaţa noastră, le păstrăm acolo şi ne hrănim din ele permanent, mai ales atunci când credem că ele nu mai există! Nu oricine poată să facă asta dar un om adevărat, poate!

Iulia Mirancea (4 mai 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi în mileniul 3 şi, chiar dacă pentru alţii,
Hristos nu înseamnă nimic, avem nevoie de mister, de taină, de superb!
Pentru confirmarea Frumosului, a Binelui, a dreptăţii!

aforism de Iulia Mirancea (10 martie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa crede despre sine că este Maica Tereza; sau un fagure de miere; sau un potir de aur, plin ochi, cu vin de ambră, înveşmântat într-o ţesătură din cel mai fin borangic! Dar ea este o biată zdreanţă cu pretenţii de strai împărătesc, o piele neargăsită (adesea de drăcuşor), o caracudă languroasă, o şopârlă Gecko (de sex feminin, bineânţeles), o leoaică neâmblânzită! Pentru a putea fi întrebuinţată, musai să fie prelucrată: tăbăcită; bătută cu maiul de zdrobit şi meliţat cânepa; primenită; şi, în final, dată cu capul de toţi pereţii, ca să i se scoată gărgăunii din creier! În urma acestor procese, ea, viaţa, va deveni un fuior de lână merinos, cumsecade, cu fibre de Elastan prin el, numai bun de tors, împletit, modelat! Abia atunci o putem adula, îi putem da credit şi ne putem închina la ea, ca la moaştele Sfintei Parascheva!

Iulia Mirancea (15 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alungă-ţi zgomotul din suflet, ca să-ţi auzi inima.

aforism de Iulia Mirancea
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o privire

Iubito, deunăzi, cu o "privire"
(doar de tine ştiută)
mi-ai şterpelit ventriculul drept
(mai mare şi mai coruptibil decât stângul)!
Când m-am dezmeticit, scria pe el
(ca pe un cupeu Orient-Expres): ocupat!
Îţi ascunsesei acolo
(ca-ntr-un sipet norocos),
inocenţa şi tumultul zburdălniciei!

Apoi, pe un petec de infinit,
ai însăilat conturul inimii mele,
ca acoperământ al iubirii!

poezie de Iulia Mirancea (27 septembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adesea, ridicăm piatra (poate din greşeală) către semenul nostru; uneori îl nimerim sau chiar îl ucidem; arareori ne pare rău; şi, aproape întotdeauna,... prea târziu!

Iulia Mirancea (8 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra, chiar dacă alcătuie stânca celui mai înalt vârf al Everestului sau străjuie albia celui mai frumos lac din lume, nu poate simţi bucuria... Fiindcă nu are inimă! Unii oameni sunt asemenea pietrei: declară că sunt nefericiţi, chiar şi când raiul însuşi coboară pe Pământ, pentru ei...! Mult ori puţin, se cuvine să mulţumim cerului, pentru ce ne dă!

aforism de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să dorim să existăm, acolo unde vrem să existăm! Să inspirăm libertate şi speranţă! Să dăm fericire şi frumuseţe! Să facem ca timpul rămas planetei să conteze!

Iulia Mirancea (23 ianuarie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!