Punct fierbinte

Fulger, aș vrea să țin în palmele făcute pod,
să strâng ca într-un căuș
ceva nepieritor
și să îmi ard din munte, să mă fac fum, un nor,
să scânteiez pe cerul jucăuș
întins într-un venin miriapod
atotdistrugător,
o bulă de lumină ca de pluș,
ca un vampir, doar brațe, dinți, apod
și veșnicii să dau, din mușcătura ca de un arcuș,
din șerlac îmi scuipând tunet, fior...
poate o-i fi Dumnezeului, un punct... de arătător.

poezie de (31 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Daniel Vișan-Dimitriu

Gândul inimii

Prin față, un gând jucăuș
Îmi trece și pare că vrea
Să simt ce îmi place mai mult:
Cum inima ta mi-ar bătea
În brațe făcute căuș.

Îl prind cu o plasă de dor
În brațele-ntinse ușor,
Iar sângele-mi poartă,-n tumult,
Pe note din inima mea,
Cântarea ce-n brațe-mi pulsa.

Ești tu, ori e gândul ghiduș
Ce știe neliniștea mea?
Dar ea, cea pe care o-ascult?
De nu-i, oare cum aș putea
Să-i simt mângâierea pluș?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Eu, că...uș

Aleargă rola încondeind foaia cu tuș
S-aștearnă caldul încă proaspăt din culcuș
De-o noapte-ngemănând chip gol cu spiriduș
Ce-mi bântuie în mintea-mi jucăușă... jucăuș.

Doar a scăpat din colivia strălucindă cu peruș
Și fredonează pe zăbrele c-un arcuș
Un zumzet bondăresc de-un mai de cărăbuș
Într-o zi ce-o pipăi... precum moalele de pluș.

Simt cordu-n pieptu-mi ritmic bătăuș
Pe pajiștea din malul de ceairu-alunecuș
Ce l-am făcut din albe flori un derdeluș
Înmiresmat, un altcumva... un vis de săniuș.

Îmi iau sprințar din 'naltul corcoduș
O rămurea să-mi fac un galben cerceluș
Mă tăvălind pe câmpul fremătând pănuș
În joacă c-un flocos... zglobiu de cățeluș.

Îs în atelierul tatei mirosind a rumeguș
Și văd la poartă așteptând inert un cărăuș;
Un caretaș ce ține-n brațe un rozaliu de bebeluș
Râzând fără de dinți... în hohote, ghiduș.

Aș vrea să strig dar mă sufoc cu un căluș
Și plouă cald, mă înec sub noru-n ropot duș,
Iar mâna-n loc de toc e c-un țăruș
Ce împlânt cu scrisul... "SOS, veniți acuș'!".

E-un gând cum spuma de-un bătut albuș
Cu capul prins în palmele-nroșite de-un frecuș
Ca un coșmar ce-aș vrea să-l șterg ca pe-un retuș...
Da-s eu, nu pot... e-un suvenir, de mine, un trepăduș!...

Cât coborâș, cât coborâș... și cât urcuș...

poezie de (15 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tren

Se scurge gând pe șine drepte
De-un paralel concomitent,
Pierdute-n halte de-accident
Dintr-un vagon, pe uși, pe trepte.

Coboară-n ritmul sacadat
De reuniri, de despărțiri
Trecute din sosiri, porniri
Prin gări, în ritm d-accelerat.

E-un foc continuu d-energie
Se încărcând printre duete
Ce nu se știu... Doar din tichete
Se combinând, fie ce-o fie!

Este-un ecran de peisaj
Ce-aleargă-n spate, se rotind...
E-un dor de-a sta într-un colind
Regretând stop într-un triaj.

E-un drum deja prestabilit,
E locul de-a cunoaște lume;
Să bei o bere-n ritm de spume...
Să te lași dus de-un "vagon lit".

E visul în miriapod,
Un ascunziș de-o aventură
Așa-ntr-o doară, doar o tură...
E-o amintire-n timp... Un pod.

poezie de (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Marin Moscu

Căușul fericirii

În palmele iubirii suntem amândoi,
Tu rază de soare, eu fulger de ploi,
Tu ploaie în ropot, eu tunet absurd
Când timpu-și arată mugurul surd.

O șuviță din mine poartă săgeți
Din tolba în rime a unor poeți,
Tu pui arcul și tragi la-ntâmplare
În flacăra cu stinsă lumânare.

Eu pot fi ținta ce cade-n sulfină,
Tu, grădinarul ce-mi pune lumină
În palme suav, apoi soarbe ușor
Nectarul cel dulce din raze cu dor.

Amândoi punem căuș fericirii
Palmele noastre-n lumina iubirii
Și bem până ne sfințim întru vecie
Cu dăinuim în marea poezie!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

... Apeal...

Nu stau cu gând decât să te-am în brațe
Când îți văd tot piciorul gol din fustă;
Aș sări iute, cum masculul de lăcustă
În pulpe fine, trupul să-mi înhațe.

Simt fluturaș în golul din stomac
Și când vorbești n-ascult, doar îți sorb buze
Și-s tot întruchipat într-un bățos arac
Ce ți-aș înfige, să te prinzi... sex să-ți amuze.

Îmi fuge ochi pe gâtul fin ca de flamingo
Ce ți l-aș umple de sărut să te-nfioare
Și buzunarele mi le-aș goli -câștig de bingo-
Și te-aș iubi... oriunde ai o floare!

Sânii-ți tresar în freamăt de respir
Și îmi văd capu-n faldul dintre cupe,
Gustând din sfârcul roșu, elixir...
Ah, Doamne, ca sălbaticul te-aș rupe!

Când te-am atins, cum fulger m-am aprins
Și-un tunet ritmic inima a început
Și pielea mi s-a strâns și s-a destins
Și vorbele mi s-au uscat; mi s-au oprit pe gât!

Simt ca un tremur de fantasme-ntr-o ardoare
De-nlănțuire de-un carnal topid lichide...
Aș vrea să strigi că mă vrei tot, chiar dacă doare
Plăcut... Să nu m-opresc cât farmec nu se-nchide...

... Căci poate nu se știe, este doar o dată
Și nimeni n-o să afle scump mister...
Așa ca-i vrea-o lungă, s-o faci lată?
Căci dragostea înfocată, e... efemer!?!

poezie de (22 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Floral desăvârșit

Oh, câtă simetrie în formă și culoare
Îmbie câmpuri, luminiș, imașuri,
Mai cultivate, sau neștiutor, panașe
Umplând văzduh de izuri... doar o floare!

Câtă splendoare-i 'ntr-un buchet de simțuri,
Luate într-un suflet dintr-un gând de dor,
Pentr-o mireasmă de bizar amor,
Se înduplecând, să-și dea inel de anotimpuri.

Căuș de miere în zborul aerat,
C-obraji spre soare căutându-și zâmbet.
Covor fragil, coral de sunet, zumzet
Armonic, aur de polen-carat...

... O pată de culoare într-o planetă albastră,
Se mistuind în fruct pentru sămânță
Să poarte vis într-un frumos, ce anunță
An după an, sfârșind întâmplător... în glastră.

poezie de (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Angoasă

Am întins mâna,
cât o liană de la tropice,
să sparg ceața timpului
și am dat de ceva memorii,
culmea tot de-ale mele, doar la un cot distanță
și mă întreb dacă la celălalt capăt
nu se întâmplă la fel,
căci așa am fost dogmatizat,
cu legea a treia a dinamicii...
și risc să rămân amputat
accidental, din ciocnire...
să nu mă mai pot agăța
nici cel puțin de trecut,
sau poate...
Helas!

poezie de (8 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Deschise cerul

Și in foc de iele
Se deschideau cerurile
Și mi-a întins un braț
Deschizând cu o palmă întinsă
Lungimea albastrului necuprinsă
Și totuși cuprinsă
Intr-o palmă intinsă
Unde sunt un fir de praf
Aprins in imensitatea universului
Plămădit în căuș de urcuș
Intr-un arcuș
De rază din umbră
Din Elizeea adumbră
Unde mă ascunde
De a întunericului umbră

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înălțare

Așa aș vrea, să mori de dor
și-n zbor să-mi vii de după nor,
unde am cuib mereu senin
și stau îngenunchiat... Mă-nchin.

Doar să plutești la braț cu mine
aș vrea... Să știi că sunt suspine
când plouă ultima speranță
și cad tot destrămat... O zdreanță.

Te vreau în brațe vaporoasă
din lacrimi, ce mi-am făcut casă;
să te pătrunzi din mine iară,
să pot să mușc... Să-ți fiu iar fiară...

... Sânge s-amesteci printre buze
în șoapte îngânat confuze.
Să tremuri iar în cald fior,
să-mi zgudui piept... Să simt că mor!...

... Și când adormi c-un fir de zâmbet,
prins în suviță-n colț de-un zumzet
respirat printre dulci parfumuri...
Să mă-nalț ars, sleit în fumuri.

De nu veni-vei, să mă plâng
în picuri mari să cad, să strâng
în juru-ți dragoste-n maree...
Să te port val de-o epopee.

De dor să mori, așa aș vrea,
înger să-mi fii, numai a mea
din toată lumea trecătoare...
Să-mi fii sublima înălțare!

poezie de (13 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Cuib

S-a năpustit cu aripile
o fărâmă de pene,
de puf,
din văzduh,
dintre vile...
Și din nou,
reîncepe partidă
cu năduf,
mă atacă,
îmi zgîrie gene, sprâncene,
făptura
splendidă...
O revăd atât de firavă, miniatura;
privirea-i cu ochi de piper,
din ce-are culcuș un căuș,
cred că-i unul de pluș;
mâl cu fire de fân din ceaier.
Am prins-o în poză
de-album;
o am lâng-o roză,
e deasupra
la ușa
de intru...
Stau zilnic, uitat,
mă-ncânt aninat
de un cuib pe un cui...
... Aștept să am pui!

poezie de (24 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar un... pic

Pic, pic sună pe țeastă; un cor universal
Din opera lumească, ce crește câmp, oceane
Și aer impercept prăvale-n tunet mal
De sunet, bang și fulger... e-un sor de lampioane.

Ațâță gând, rapace de înălțat frumos
La hăul tot, ce-i scenă, din mult uscat și ape;
Lavabilul ce spală gunoaiele ce-am scos
Din pământ pur... topindu-l, dezintegrat aproape.

Se pică molecula lichidă, translucidă,
Neînțeles de clară după un atât parcurs,
Doar ca să zboare iar, de-al ei abis lividă,
Căci trebuie spectacol... Bilet nu-i cu ramburs!

poezie de (26 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La steaua... mea

Imaginați-vă o altă boltă
a cerului; numai de negru...
Nicio sclipire de revoltă
în smoala-ntinsă pe de-a întregu.

Pe-un cer lugubru, mortuar
fără oceli, pe sfera cavă,
ar fi cum ziarul, doar tipar,
ar fi fără busolă... o navă.

De singuri ne-am găsi-n afund,
în hău am fi înmormântați;
Ne-am plânge veșnicul "profund"...
Am fi toți orbi, exorcizați.

Mi-agăț retina de un punct
-nici nu-l văd bine la culoare-
e-un led, îi cer dintr-un străfund
iubire să-mi dea, alinare.

Pe raza dintre noi-n eter,
e-o dâră de lumină fină...
Sunt trup și suflet, pasager,
sunt călător, în car-lumină.

Nici nu am timp să obosesc,
sunt doar plecat și-am și ajuns...
Nu mai am corp să deslușesc;
de mă atingi, pot fi pătruns.

Am miliard de ani lumină,
doar într-o clipă i-am parcurs...
Nu-s pe-o planetă, îs ca o-albină
în fagure, cu roiul scurs.

Devin un gaz, un fir de praf,
sunt fericit, sunt demiurg...
Mă-nvârt, sunt con de fonograf
într-un vârtej, tot cresc, mă strâng...

Mai am rezervă, un bozon
ce mi-am trimis, în altă stea.
Acolo mă voi face om...
V-aștept, va fi planeta mea!

poezie de (6 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amantic

Aștept cu ochii într-un cârlionțiș la coafor,
Cu gândul alb ca un cearceaf de dormitor
Să ies cu zâmbetul întins pe bigudiuri...
Să m-anin mii de întrebări, de interviuri.

Să aflu tot ce ții-n ascuns sub poala rochii,
Să îngenunchez îmi tremurând în extaz ochii,
Să mă îmbăt între amestec de parfumuri
Pe-un fixativ... ce-ndreaptă pasu-mi tot pe drumuri.

Să te găsesc în orice fir ce păr îți lasă
Urmă pe drum, să îți găsesc traseu spre casă,
Unde te duci să te primească mângâiere
De-un cineva, dușman de-al meu... ce-i ești avere.

Să îl provoc, să ne fii gajul de duel,
Să-ți mor în brațe de amoru-ți tău... măcel.

poezie de (5 august 2014)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Celălalt

Se umple timp de tine, spațiu-i vid
Dacă nu ești, mi se oprește totul;
Nici gând nu trece, sufletu-i arid,
Nu mai e țel... cenușă este focul.

Nu mai e sunet de-ți dispare glas,
Cum nu-i auz de nu mai ești un sunet
Și nici speranță nu-i când bun rămas
Nu-ți lași... nici fulger nu-i de nu ești tunet.

Nici vânt n-adie de nu te atinge
Și amprentă-și caută-n elicea rozei
Ce arsurile le răcorind durere stinge...
Ești poezia vieții din neantul prozei.

Cum un cristal de gheață nu-i nea fără tine
Să stingi febra din suflet, lacrimi să-ndulcești
Sorbind sarea și amar din tot ce nu e bine
În cuvinte calde... ești gesturi îngerești.

Ești nevoia-n sine de-a fi parte într-una
Ca într-un Univers fără de planete,
Existența însăși cum lumea-i doar una
Ce-o ți tu... în dulceag, sorbit pe-ndelete.

poezie de (14 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Nicolae Mareș

Absolutul nu-i doar într-un anumit punct sau numai într-un loc. Poate fi și-acolo unde nici nu bănuiești c-ar putea fi.

aforism de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ganduri vechi si noi. Maxime si aforisme" de Nicolae Mareș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.00- 12.99 lei.

Geometrie de timp

Iau timpul ca pe un elastic
Și-l întind poză, o cocă, plastic,
Îl subțiind, mai mult s-ajungă...
Să nu deșire, îi fac dungă.

Îl pliez bol, sfârșit s-ascundă,
Că el îmi bate orice secundă
Și-l bat și eu să-l fac să curgă
Lin, lent, cum un balet de-o murgă.

Din drojdie îl mai fac alcool,
Să umfle lipsă, piardă gol,
Îl strâng, într-un final, în mine...
Ce l-am avut tot; 's timpu-mi 'n sine!

poezie de (26 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fecioară

Din tija de sevă se înalță sfioasă
'n mirosul de crud, cu obrajii de roză,
Cu dulcele buze ce sparg fildeș-tenul...
Mlădie, ținută în ghiveciul din casă,
E-n rochia de bal, la liceu, pentru poză
Și auz ce-l rostește în șoapte, îi dezvăluie genul.

Se învăluie în cald, într-un umed fuior
Ce-i mângâie brațe cu degete fine
Și pașii-i plutesc pe sub rochia de zână...
E toată un colibri, ce vrea numai zbor
Să-și ia înspre etern, din nectarul din vine
Să umple pământ, cu visări stând de mână...

E cum zi se naște de-a fi prima oară,
Din noaptea de-un ieri, doar o dată... Fecioară.

poezie de (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stând pe marginea Lunii

Ascultam cerul,
stând pe marginea lunii,
în serile când gândurile îmi porniseră în lume,
eram picătură de om în inimia ta,
umbra mea fulgera
cerul în amiezi de floare,
fulger cu o mie de brațe.
Primul val adună stelele în cupola naltă
a nopții ;
Dumnezeu era stea în centrul focului,
scria cu scântei, vestindu-și soarele
de sub tălpile mele.

Fără tine eram un cerc subțire de lumină,
cu tălpile însângerate trăgeam un cântec singuratic
să pornesc timpul pe cerul răsturnat;
te aud, te privesc, nu mă vezi,
îți aud vocea tremurândă umblând
într-un cuvânt subțire de lumină:
... esc...
Oh, ce iubire am visat!

poezie de (22 februarie 2009)
Adăugat de Maria EleniaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

După Păunescu...

Mă doare, amintiri mă dor,
Că tot se duc de-ai mei, iubiți;
Îmi pierd vedenii, actorii-mi mor...
Nu mai aud că sunt doriți!

Mă doare, gândurile-mi vor
Să zboare timpul înapoi
Și nu-mi pot ține artiști, ce mor...
Văz se tot scade... Ați plecat, voi?!

Mă doare, descărcat mosor
E rola filmului, ce aveam.
Mă doare că eroii-mi mor
Și moartea lor mi-e zid... un geam!

Mă doare, frică am, un fior,
Că știu, eternul nu e viu
Și întoarcere-i când o să mor...
Ne-am revedea, într-un târziu...!?!

poezie de (19 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Vorbe nespuse

Mi-e greu să îi spun, simt un gol,
Iar nodul din gât mă trădează,
Aș vrea să-i vorbesc, dar nu pot,
Ceva mă blochează.

Încerc să m-agăț de un gând,
O luptă se duce în mine,
Am vorbe nespuse de dor
Ce-ar vrea s-o aline.

De mână o strâng într-un spasm,
Neliniștea-mi se agravează,
În ochii săi triști o privesc,
Ea tace. Oftează.

poezie de din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook