Apus de soare.
Valuri vuind spre plajă –
Ţărmul plin de scoici.

haiku de Mihai Cucereavii (7 septembrie 2014)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

soare la apus
ţâşnesc valuri spre plajă -
tăcere şi melci

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita şi marea

iubito, marea agitată împingea cerul în sus
şi lovea în noaptea plină de nori fără stea
pe mine refluxul în larg mă trăgea la apus
soarele o îmbrăţişa într-o mixtură de forme şi culori
un pescar mă aduse la ţărmul plin de scoici şi sare
cred că marea mă voia pentru-o eternitate la ea.

iubito, visasem că in zori murisem
şi moartea mă ţinea prizonier într-un câmp cu flori
să-mi fie iubită, îşi dorea, şi să-i fiu iubit
însă uşile inimii sigilate cu sărutul tău
mă ţineau departe de buzele ei de zenit
în depărtare umbrele noastre se sărutau pe ţărmul infinit

iubito, se făcea în vis că ne iubeam pe marea
ale cărei linii converg spre orizontul lung
sânii tăi greoi erau sărutaţi de scoici şi de sare
soarele frângea lumina în trupuri la amurg
observ albeaţa cărnii cum se deschide spre limite
sub sâni se adunase argintul lunii blând.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

mare

Marea – moară de apă care macină nisip din pietre şi scoici.

definiţie aforistică de Mihai Cucereavii (19 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

vară şi soare –
pe ţărmul oceanului
foci făcând plajă

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa omului – castel de nisip pe ţărmul mării.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voila

Iată e vară, şi azi marea se tot agită,
ne zâmbeşte ţărmul cu valuri ondulate;
alergăm desculţi, prin nisipuri afânate
şi-ţi ating părul şi bluza pizmuită.

Deasupra pescăruşi, cu foamea domolită,
ne dau târcoale cu ţipete speriate;
iată e vară, şi azi marea se tot agită,
ne zâmbeşte ţărmul cu valuri ondulate.

Alergăm pe plajă, briza-i blagoslovită,
marea în zări se clatină ca o vietate;
eu îţi desfac părul şi bluza cu păcate -
iată e vară, şi azi marea se tot agită.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turma de scoici

Stătea în mijlocul turmei de scoici!
Delfinul lătra alergând spre stâna
cu valuri
Se sprijinea într-un fir de nisip.
Pescăruşii cu solzi urlau în pădurea de faruri.
Cânta la o frunză de nai
o doină însorită în largul mării
cu capul sprijinit de geamul de la tramvai
auzea huruitul scoicilor
cum o dădeau uitării..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un delfin şi un trandafir

Culeg trandafiri albăstrii
Din scoici uriaşe ale mării
Umane plină de sentimente
Plină de monezi-n sedimente

Dorinţelor pierdute uşor
Sub arcada delfinilor în zbor
Cu trandafirul unduind un val
Dus de mine spre apus ca pe un cal

Pe delfinul stelar in scoica
Unui amurg spre larg, în joaca
Banilor lucind ochilor pe mal
Înghitite val după val, şacal

De mări-n dorinţe pierdute
În scoici-n abis de suflete...
Precum un joc ludic de petale
Azi-nlocuit de val de parale

Mă iubeşte sau nu mă iubeşte!
Când dorinta azi se plăteşte...
Ş-atunci caut iar trandafiri
În scoici de suflete-n mări

Pline de venine sedimente
Printre bancurile de dorinţe
Pescuite şi iar momite
În jocul cu petale imprimate

În valuri valuri nesfârşit
Peste delfinul pe un liman ucis
Cu trandafirul lângă el proscris
In năvodu-mpletit din cod dorit

De bare, parale mereu scanat
Cu dorinţe umane imprimat
Şi în prostovoale biciuit
Pe un delfin c-un trandafir iubit...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea în valuri.
La orizont o barcă –
Perlele pe mal.

haiku de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doua furtuni

Ne-am întâlnit...

Două furtuni
călătorind prin vise
tânjind după al dragostei liman
cuib al iubirii interzise

pe ţărmul nostru ne plimbam
ne răscoleam nisipul
şi timpul se oprise-n loc
să ne privească chipul

ne-nlănţuiam în curcubee
semn al iubirii noastre
dar fu de-ajuns doar o scânteie

numai una...
şi în noi doi
amarnic se dezlănţui
furtuna...

cer şi pământ s-au spulberat
şi-un nor întreg de stele,
pământul s-a cutremurat
şi ţărmul nostru...

ţărmul nostru s-a-necat
sub negrul cerului brăzdat
de furioase iele

mai tot alerg prin vis sperând
să te-ntâlnesc pe-o plajă...
deşi te vă plutind pe ţărm
furat de-o altă vrajă

nisipul meu cel răscolit
mi-adună scoici în salbă
iar valul îşi întinde braţul
de spumă, să mă aibă

poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sămânţa Vieţii Creatorul a semănat-o pretutindeni, în fiecare prăfuleţ din Univers. Ea hibernează, iar când apar condiţii, răsare, spre Soare, spre Lumină, dă Viaţă altor seminţe, care şi ele la rândul lor vor da rod în Viitor, transmiţând ştafeta altor generaţii...

Mihai Cucereavii (5 aprilie 2012)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea în valuri.
Pescar cu plasa goală –
Faţă mâhnită.

haiku de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa fumătorului

Mi-e dor de lunci, de văi, de dealuri,
De-un râu c-un glas ca un suspin,
De soare, mare, plajă, valuri
Şi de Carpaţi cu filtru fin!

epigramă de Vasile Larco din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare

Soarele – farul omenirii.

definiţie aforistică de Mihai Cucereavii (24 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă de visare

M-am despărţit de anotimpuri,
Cu pas agale către mare,
Să scot cu visele din suflet
Doar gânduri vechi, ce par uşoare.

Mi-e ruginită amintirea
Şi scot cuvintele din suflet,
Vremea visării e departe
Şi ochii-mi sunt un veşnic umblet.

Tăcerea desenează ţărmul,
Cuvintele ascunse-n valuri
Înşiră versuri vechi, în rime
Şi clipa-mi pare numai voaluri.

Te regăsesc în toate-acestea
Şi cerul este foc de vrajă,
Sărbătoresc clipa din mine,
Lăsând-o singură pe-o plajă.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omu-i ca spicul. Cel plin – cu capul plecat, cel pustiu – cu mustaţa-n nori.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile iubirii

Am plutit pe marea fericirii
Şi mă miram cum de plutesc,
Sub cerul magic al iubirii
Pe care iată, astăzi o trăiesc.

Ne pierdeam în valuri mari
Distanţele erau aşa de mici,
Pluteam aşa de solitari
Doar noi, două bărci mici.

Zburam apoi în spaţii ireale
În dimineţi cu soare plin,
Ne atingeam braţele goale
Fără să ştim că noi plutim.

Nu ne ascundeam de lume
Care de noi era departe,
Aveam atâtea a ne spune
Pe a iubirii valuri înspumate.

poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile – trepte spre lumină, scară spre stele.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtată de vânt...

Ea visează zbuciumată
că e luată pe sus
de vântul puternic
care o poartă în diferite locuri
în căutarea de sine
şi aflându-se într-un pat
ce e purtat pe ape,
apoi alergând pe o plajă,
zburând spre un câmp
cu multe flori sau traversând
alte zone mirifice.
În zare vedea un apus
impresionant
văzut de pe un câmp plin de ciulini,
pietre şi spini, dar ea era,
mereu cu zâmbetul pe buze...

poezie de Eugenia Calancea (30 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drum spre Dumnezeu te mănâncă sfinţii, iar spre Olimp – criticii.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!