Fiord

Fiordul nordului înmărmureşte-n noi,
Soarele s-ascunde în norii dintre ploi,
Doar florile pun capete-n buchete
Şi băieţii înnoptează pe la fete.

Arde-mpotrivirea potrivirii,
Ţes clipele azur în clipele iubirii
Şi ţipă amintirea în glasuri de copii,
Himerele ascunse ard de vii.

Onorăm răspunderea de viaţă
Prin semnul crucii dis de dimineaţă,
Aşa-nţelegem cum un fiord în noi
Aduce rostul înnoptările în doi!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi în ochi cu toamna

Măsor clipele cu frunze

măsor clipele cu nori

tainele nu sunt ascunse

doar cu frunze le cobori

Măsor clipele cu nori

măsor clipele cu mine

am greşit de-atâtea ori

şi iertarea nu mai vine

Măsor clipele cu mine

tainele nu sunt ascunse

strălucesc printre ruine

măsor clipele cu frunze

Măsor clipele cu nori

suflete doar tu nu mori

poezie de Costel Zăgan din Cez(e)isme II (27 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închipuirile îndepărtează sărutul

Depărtarea plânge prin ochii timpului,
Tu plângi prin lumina ochilor mei,
Clipele se pierd în uitarea regăsirii
Dintre două statui ascunse sub tei.

Bucuria dispare-n cuvinte-nfundate
La gura cu sânge pătat cu petale,
Nasc perle în dinţii de lapte-a iubirii,
În roua cu rime ies lebede-n cale.

Luna face baie în spume de dor,
Ne spală cu raze rotite pe frunte,
Avalanşa de-ntrebări umple întregul
Unde-n nisip se cerne un munte.

Travaliul vieţii ameţeşte în noi,
Închipuirile ne-ndepărtează sărutul
De s-aud lacrimile transfigurând
Jilţul ce ţine, în palme, pământul.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt semnul tău de întrebare

În mine-mboboceşte timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, creşte dorul
Şi ne ascundem printre ele.

Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Şi sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedesluşite.

Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deşi rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt semnul tău de întrebare

În mine-mboboceşte timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, creşte dorul
Şi ne ascundem printre ele.

Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Şi sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedesluşite.

Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deşi rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti curcubeul sufletului meu

Din poveşti cu un final duios
Mi-am ales culorile iubirii,
Un curcubeu cu sufletul frumos
Ce vopseşte ceru-ntineririi.

Îl port la gât şi îl mângâi în vis,
Îi sărut fundalul dintre nori,
Închipuindu-mi că tu eşti în dânsul
Şi mă ridici prin ploaie uneori.

Blândeţea lui este blândeţea ta
În clipele astrale dintre nopţi,
Mă plimbi în cer cu Caru-i Mare
Ungându-i cu iubire spiţele la roţi.

Eşti curcubeul sufletului meu,
Sămânţa-i ce zvâcneşte-n univers,
Seamăn-o să prindă nemurire
Chiar prin sărutul dăruit ca vers!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altar de suflet e iubirea

Altar de suflet e iubirea
Şi mă închin la sânul ei
De când mă-nfăş în amintirea
Luminilor din ochii tăi.

Pe buzele râvnind de doruri,
Izvor de fragedă dorinţă,
Las luna în ascunse storuri
Cu braţul plin de romaniţă

Să facem cruci într-o clipită,
Cochetărie prinsă-n noi,
Unde doar noaptea e gravidă
Uitată-n vraja dintre ploi.

Altar de suflet e iubirea,
Mă tot închin la sânu-i sfânt,
Atâta cât zădărnicirea
Mai lasă îngeri pe pământ!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coborârea în albastru

Aripi de abur
Urcă spre cer,
Piei de balaur
Pier în mister.

Toamna adâncă
Trece-nainte
Crez şi poruncă
Spre clipele sfinte.

Florile noastre
Cu braţe ciuntite
Coboară-n albastre
Uitate cuvinte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale de zăpadă

Petale de zăpadă se aştern în cale,
Steluţa lor purtată-i pe aripă de vânt,
Un cerb îşi strigă soarta înnodând vocale
Din toamna ce apune în roade, pe pământ.

Tu dormi în crisalida lacrimilor scurse
La rădăcina florii-nchipuirii,
Doi îngeri în prichiciul luminii ţin ascunse
Bucurii şi doruri din patima iubirii.

Oriunde-ai fi ca-n basme în inimă te port,
Semn de înălţare în clipele visării,
În arc de curcubeu mă-ntind ca un resort
Să panseze trăirea săgeţilor durerii!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile nopţii

Să nu aştepţi durerea să te frângă
Când clipele se duc în drumul lor,
Doar amintirile ar trebui să plângă
Pe-aleile-mbrăcate-n tainic dor,

Şi printre felinare-ascunse-n noapte
Păşind prin frunzele ce pietruiesc
Aleile crescute dintre şoapte
Rămase-n nopţile care sosesc,

Dar uneori uitate printre clipe
Durerile îşi plâng trecutul lor
Şi peste timpuri lumii vor să ţipe
Doar, doar vor trece-n viaţă mai uşor,

Când aşteptările vor să te frângă
Rămas prin clipele născute-n dor
Să laşi doar amintirile să plângă
Şi frunzele să te-nsoţească-n zbor.

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Menandro

Pe calea lungă dintre doi
Îndrăgostiţi de-o viaţă
Apar şi umbre, apar şi ploi
Şi pete moi de ceaţă.

Copiii îi privesc zâmbind,
Le place a lor stare,
Cu farmec s-au trezit iubind,
Mai au o încercare.

Se ţin de mâini, privesc prelung
La pozele pătate,
Aşteaptă, Doamne, să-i ajung
În jungla de păcate.

De-aceea mă transform în leu
Şi caut căprioare
Să le adap din curcubeu
Cu sânge din izvoare.

Şi voi privi cum între noi
E dragoste şi viaţă
Până când soarele în ploi
Depozitează gheaţă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra şi apa

Piatra şi-a uscat inima din interior spre exterior,
Apa i-a furat sângele şi l-a ascuns în câmpiile mănoase,
Peştii zurlii se agaţă în undiţa fulgerului plutitor,
Munţii fumegă depărtări cu dinţii din albitele oase.

Dulce în zbor frumuseţea s-ascunde frenetic în noi,
Nenăscute sunete, calm, se articulează tomnatic,
Vestitorii iubirii aduc găleţi parfumate cu ploi,
Ne scăldăm în laptele arcului voltaic electrostatic.

Piatra şi apa zidesc urme între spaţii din muguri pustii.
Nădejdi, deznădejdi, sapă apocalipsa din clipă,
Ferăstrăul necunoscut depozitează lacrimi argintii
Când bucăţi din piatră, în apă, de prefacere ţipă.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caut

Mă caut pe malul Lacului Tei
În toate dimineţile de vară,
Dar clipele cu valuri tremurătoare
Imaginea de mult mi-o întunecară.

Mă caut prin ierburile
pe câmp înverzite,
Dar clipele ca nişte păpădii
De boarea vântului sunt răspândite.

Mă caut în ochii oamenilor
din cartier,
Dar ochii lunecă străini
peste mine.

Mă caut în liniştea parcului
pe mal înverzit,
Dar liniştea de mult
a pierit!

Rostul ţi l-ai împlinit.
Cântecul s-a zămislit,
chair dacă te-ai prăbuşit!

poezie clasică de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine toamna

Perfecţiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.

Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea eşti neschimbată
Şi gândul mi se face roată.

Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar ştii si tu, ce să-ţi mai spun?

Din anotimpurile toate,
Aş lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munţi
Când ne plimbam prin văi desculţi.

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de August floral

florile iubirii înfloresc pentru noi
zâmbetele lor sunt valuri de parfum
fluturi se îmbată adunaţi în roi
eu imortalizez clipele de acum.

cântă florile la fereastra mea
toată dragostea se împarte la doi
cântă fericirea cum ştie doar ea
să scoată din lume amaruri, nevoi.

timpul mă iubeşte eu îi sunt datoare
cu o viaţă demnă cu un suflet bun
mă înfăşoară în lumini încântătoare
în spiritul meu doar minuni să adun.

marea mă cheamă pe ţărm de opal
să simt mângâierea fiecărui val.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsele rugi

În întunericul din mine, a nins... Şi nu-mi găsesc cărarea.
Şi munţii vieţii-mi sunt ruine. Nu-mi mai aud cum plânge marea!

Copacii mi s-au frânt de doruri şi ţipă rugi în gândul meu,
Iar păsări vin la liturghie. Dar unde, unde, unde-s eu?!

Îmi ţipă pescăruşii taina neîmplinitelor speranţe.
Mă contopesc cu disperarea dictând a morţii ordonanţe.

Bat vânturi reci dinspre amonte şi coasa morţii se aduce
De gerul ningerilor mele şi de calvarul de pe cruce.

Cu ochii,-n cercuri de lumină, pe drumul crucii rătăcesc,
Ascunse rugi din piept se-nalţă. Şi-n altă lume desenez

O altă viaţă peste care e Soarele în răsărit.
Plec şi te părăsesc, copile, dar nu uita că te-am iubit!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caruselul de păpădie

Caruselul de păpădie cu raze stelare
Se-nvârte în spaţiul turnat între noi,
Merele rumene cad în palmele mele
Ascunse în iarba poveştilor cu ploi.

Inima răvăşită îmi toarnă pornirea
În visătoare, mocnite, săruturi fierbinţi
Prin sânii durdulii de nectar ai luminii
Străpung telegrame transmise de sfinţi.

Sunt lunecos arcuş pe gât de vioară,
Pe-aripile nopţii şterg cerul de ceaţă,
Prin mine trece, săgeată, trenul iubirii
Cu fiecare petală şi muguri de viaţă.

O batistă agăţ în curcubeul din zare
Să-ntâmpin triburi de umbră sudată
De tălpile moi mocirlind caruselul
Plantat pe vecie, la mine-n ogradă.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima stinsă

Cine râde, cine plânge
Clipele ce au rămas
Zidite-n pietre de sânge
Pe lumina din obraz?

Cine plânge, cine râde
De trăsnesc norii în casă
Şi se învârt paparude
La colacii puşi pe masă?

E o lumânare-aprinsă
Sub icoană şi mă-nchin
Inima să-mi fie stinsă
Cu o candelă de vin!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunată-i iubirea pe furate

Iubirea e hrana sufletului acutizată-n noi,
Fiecare avem episoade cu fulgere şi ploi,
Aleatoare sunt stările lăsate din urcuşul înalt
Unde sălăşluieşte pe furiş frunzişul de păcat.

A mia oară ne prindem la piept şi iubim
Clipele sfinte; îngenunchem singuri, dăruim
Nimicul cerşit din cerşirea-ncercată
Metaforei sufletului nespus de-apetisantă:

Eşti poza ochiului postată-n al inimii clişeu
Pus în soluţii acide, diluate, disimulate mereu
În săruturi fierbinţi, intempestiv marcate,
Cu vorbe seci şi vorbe frumos colorate.

Eşti hrana iubirii sacre acutizată-n noi.
Ştim să ne păzim oricând de fulgere şi ploi
Şi mai ştim să ne ferim de lume şi păcate
Când minunată-i, Doamne, iubirea pe furate!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Dragobete

Din zei fiind coborâtori,
Din "Sburători" cu negre plete?
În Faur, toţi sunt iubitori,
De Dragobete.

Zeu al iubirii şi de-amor,
Cu dragoste să ne desfete
Că toată lumea are-un dor,
De Dragobete!

Feciorul Babei Dochia,
Iubeţ de tinere şi fete,
În Dacia, azi - România:
Năvalnicul Drăgobete!

Având mult lipici la fete,
An de an îşi pune-n gând,
Le ia pe toate la rând,
De Dragobete.

Azi, multe păsări ciripesc,
Cu triluri dulci să ne desfete
Că toate azi se logodesc,
De Dragobete.

Matinale păsărele,
Compunându-şi notele,
Azi, primele fac chiar ele,
Dragobetele.

Chiar astăzi, moşu' cocoş
Are barba, tenul roş!
Le-au înroşit fetele,
Făcând Drăgobetele!

Fete ce-n fiori visează
"Zburător" bălai la plete,
Cu sfinţenie-l serbează
Pe Drăgobete!

Prin păduri, cântând şi-n joacă,
Băieţii cu fetele,
Veseli şi voioşi, să facă
Dragobetele!

Printre săruturi cu foc,
Băieţii şi fetele
Sunt voioşi că musai fac
Dragobetele.

Cântând, culeg mulţi copii,
Flori de noroc în buchete -
Ghioceii timpurii -
Pentru copile şi fete,
De Dragobete.

Băieşii şi fetele
Culeg viorelele
Şi-adună brânduşele,
Făcând Dragobetele.

În ţiţeiche, cu toptanul,
Se dau toţi - băieţi şi fete,
Să fie uşori tot anul -
De Dragobete.

La hora mare jucând,
De fâlfâie-opregele,
Fetele-n horă cântând,
Dragobetele!

În hora mare, sus-săltat
Fâlfâind opregele,
Toate fetele-au jucat
Cu... Drăgobetele!

poezie de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fum

fum facut din pasari
copacii sfiosi
se inalta pe varfuri
sa priveasca clipele trecand
cand treceam prin ulita
privirii tale
dezbracam si soarele de a
lui invelis
cad cuvinte pline de intelesuri
cand cuprind in brate
glasuri fara numar
rasuna-n mine o melodie
de iubit viata si de mangaiat
prin fereastra asta ce-i
deschisa in piept
intra infinitul
deloc desuet.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!