Eºti curcubeul sufletului meu

Din poveºti cu un final duios
Mi-am ales culorile iubirii,
Un curcubeu cu sufletul frumos
Ce vopseºte ceru-ntineririi.

Îl port la gât ºi îl mângâi în vis,
Îi sãrut fundalul dintre nori,
Închipuindu-mi cã tu eºti în dânsul
ªi mã ridici prin ploaie uneori.

Blândeþea lui este blândeþea ta
În clipele astrale dintre nopþi,
Mã plimbi în cer cu Caru-i Mare
Ungându-i cu iubire spiþele la roþi.

Eºti curcubeul sufletului meu,
Sãmânþa-i ce zvâcneºte-n univers,
Seamãn-o sã prindã nemurire
Chiar prin sãrutul dãruit ca vers!

poezie de Marin Moscu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Voteazã! | Copiazã!