
aer de munte -
genunchi rupți dar în mână
cu floarea de colț
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

un câmp de munte -
du-te-vino de gâze
pe margarete
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de Colț
Singură pe vârf de munte
Unde stelele străbat,
Nu-i o clipă de iubire
Să ardă cu-adevărat.
Ea e Floarea mea de Colț
Unde fulgeră și tună,
Unde nopțile albesc
Pe sub razele de lună.
Ea e floarea, înflorită
Chiar pe vârfurile de munți,
Toți băieții o doresc
Însă nu sunt hotărâți.
Nu îndrăznesc să atingă
Cu-altă floare, Floarea mea,
Ea surâde, nici nu-i pasă
Cât sub cer este o stea.
Deși-i ziua de iubire
Single intră în povești,
Poartă-i poezia mea,
Citind-o, poți s-o iubești!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La Colț
Mult am mai fost eu pus la colț, în genunchi:
« Bogza Gheorghe, de ce nu deschizi gura, de ce taci?.
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci! ».
E drept, nu prea învățam la istorie.
Dar și istoria, mai apoi, cât m-a pus la colț!
« Geo Bogza, de ce nu închizi gura? de ce nu taci?
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci! ».
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La colț
Mult am mai fost eu pus la colț, în genunchi:
Bogza Gheorghe, de ce nu deschizi gura, de ce taci?
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci!
E drept, nu prea învățam la istorie.
Dar și istoria, mai apoi, cât m-a pus la colț!
Geo Bogza, de ce nu închizi gura, de ce nu taci?
Treci la colț, în genunchi, pe coji de nuci!
Și pe cranii de oameni.
Și chiar pe craniul meu,
Să învăț lecția.
Să învăț bine lecția!
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru deșertăciune se licitează în plen, iar valoarea a fost pusă în genunchi, la colț!
citat din Elena Stan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, mână ce dai floarea
Tu, mână ce dai floarea, ce parfumată ești,
În pielea ta subțire se-ascund, tăcând, povești.
Miros a câmp și dealuri umbrite de păduri,
A amintiri frumoase adăpostite-n muri...
Tu, mână ce dai floarea, în palma ta-s mirări,
Sunt puncte suspendate, sunt semne de-ntrebări,
Petale inocente atinse doar de soare,
De fluturi mici și galbeni ce ies zâmbind din floare...
Tu, mână ce dai floarea, cu degete subțiri,
Se-ascund în tine lacrimi, iertări și străluciri,
Amurguri înroșite care ating pamântul
Și-n liniile vieții, însângerat, cuvântul!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am fost vreodată în New York
După masa de seară, spuse el:
"Mă duc la colț ca să-mi cumpăr țigări."
Ea îl strigă: "Ia-ți cheile cu tine,
Mă duc să văd dacă micuții dorm."
Iar el închise ușa trist,
Coborî scara veche plictisit,
Scara de lemn, mirosind încă a lac,
Ieși în stradă-n vântul rece
Și se gândi: ce-ar fi să plece,
Să nu se mai întoarcă, niciodat'.
"N-am fost vreodată în New York
Și n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupți la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"
Și cum sta el în stradă și gândea,
Își dădu seama c-ar putea pleca,
Avea la el bani, pașaport,
Poate acum vreun avion zbura,
Și ar putea lua un taxi
Sau după colț, dac-ar fugi,
Ar prinde un troleu spre aeroport,
Ar face autostopul, sau fugind...
Dorul din el l-ar duce-oriund'
Și-n stradă stând, plănuia fuga sa.
"N-am fost vreodată în New York
Și n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupți la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"
Și-ntr-un târziu nu mai găsi alt drum,
Se îndreptă spre casă mut, acum
Urca pe scara veche mirosind a lac,
Femeia-l striga: "Unde ai stat
Atât de mult, ce s-a-ntâmplat?"
"Ah, nimic, dragă, era coadă la tutun."
"N-am fost vreodată în New York
Și n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupți la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"
cântec interpretat de Udo Jurgens, muzica de Mihael Kunze, Udo Jurgens, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea de colt
Pe colț stâncos,
Crescută din piatră,
De soare scăldată,
De caprele negre săpată,
De ploaie udată,
De vânt mângâiată;
Steaua alpină,
Munților regină!
Floarea de colț
În vremi zbuciumate
Tristețea ne alină
Prin puritate
Și prin lumină!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

În zadar floarea de mac
În zadar floarea de mac
ia formă de clopot
somnul se prelinge
pe gene
filosoful deveni
sferă gânditoare
fotbalistul ajunse
un picior uriaș
o nopțile mele tinere
întorceți-vă de prin taverne
că voi visa
visul altuia
sub acest munte
obosit de a mai fi munte.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea de colț
Când ai pierdut, aproape totul
s-a căscat o prăpastie uriașă și,
brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori.
Urma să descoperi că având viață, ai totul...
Ca să trăiești deplin, ai plătit urcând târâș
pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta.
Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

toamna clonată
cu blugii rupți în genunchi
iarba uscată
haiku de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A început dezmățul de floare...
aforism de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Descântec în făurar
aluniș
cu zgaibe mici
chiciurite
zgribulite
sub cojoacă
de promoroacă
îmboldit
de-un dor de soare
năzărit
după ninsoare
cu ce spuzeală,
gălbeneală
colț pufos,
atârni în jos
pe-un prapur de nor
ramului cocor
ferecat
desferecat
spulberat
de ninsori
pe sub sori
pe la subțiori
de cer
lacrimi de ger
crăpi pe dată
crapi o dată,
crăpi de două ori
cu o urgie
de flori o mie
de mâțișori.
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea. Nestemata din ochii tăi sclipește pe cer.
aforism de Elena Malec
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunete din paradisul copilăriei: guguștucii.
aforism de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă simt de parcă nu aș fi ieșit de tot din coaja de ou.
aforism de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

îmbobocire -
amețită de soare
o buburuză
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

copilărie -
și ursulețul de pluș
se dă în leagăn
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

ploile de mai -
tot mai vii culorile
florilor de câmp
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

ram cu măceșe -
în ceainicul albastru
o ikebana
haiku de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!