
Viața dă înapoi câteceva
între mine și Ea un punct
o linie continuă și iarăși un punct
de pe marginea liniilor infinite
doar o privire și un semn de rămas bun
nevoia de dragoste pătrunde prin
fereastra deschisă a cerului
pare un fleac
un genunchi așezat pe
muchia uscată a lutului
cere îndurare
liniștea străpunge așteptarea
iar eu
mă pierd mă pierd mă pierd...
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Răvășiri
Mă pierd cu fiecare zi,
Mă pierd în noapte...
Mă pierd în gând, ce ne desparte,
Mă pierd, oi putrezi...
Mă pierd din timp ce am,
Mă pierd de bani...
Mă pierd prieteni și dușmani,
Mă pierd de neam.
Mă pierd de mamă și de tată,
Mă pierd printre copii născuți,
Mă pierd între neprevăzuți...
Mă pierd fără să știu, deodată.
Mă pierd de foști colegi,
Mă pierd de școli,
Mă pierd de atâtea boli...
Mă pierd, fără-de-legi.
Mă pierd de bucurii avute,
Mă pierd de șansă,
Mă pierd cu mintea-n transă...
Mă pierd pe neștiute.
Mă pierd că nu mai am valoare,
Mă pierd de bani, de tinerețe...
Mă pierd de viață, să mă-nvețe;
Mă pierd de la frumos, splendoare...
Mă pierd însingurat,
Mă pierd de mine,
Mă pierd de tot ce intervine...
Mă pierd, neexplicat.
Mă pierd în fiecare clipă,
Mă pierd într-o uzură...
Mă pierd, mă pierd, spre căzătură;
Mă pierd spre criptă.
Câștigu-l-am printr-o pasență
Printre atâți nevruți de-a naște;
Sunt norocosul viu, de Paște...
Sunt un câștig... prin excelență!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ma pierd
ma pierd in ochii tai caprui,
ma pierd in stele si innebunesc,
ma pierd in flori de crizanteme
iubind chipul tau ceresc
ma pierd printre ramuri,
ma pierd pierd printr-un rece vant,
ma pierd dupa zare
cu lacrimi reci usor plangand
ma pierd in intuneric
ma pierd chiar si-n lumina
ma pierd de mirosul tau
de flori de crizantema
ma pierd printre frunze
imprastiate doar de vant
ma pierd de chipul tau
ce-l vad mereu razand
ma pierd in visul tau
ma pierd in al gand
se pierd si ochii mei
te pierzi si tu in vant
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă pierd
Mă pierd în apa unui râu,
Mă pierd în holdele de grâu.
Mă pierd pe plaja însorită
Și-n pădurea adormită.
Mă pierd în iarna viscoloasă
Și-n privirea-ți luminoasă.
Mă pierd în toamna aurită
Și-n frumusețea ta iubită.
Mă pierd în tot ce sunt și-n tot ce ești,
Mă pierd atunci când mă iubești.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptarea și răbdarea
Pentru mine, așteptarea nu este lucru ușor.
Repede îmi pierd răbdarea, mă sufoc și simt că mor.
Nu-mi permit să pierd răbdarea. Nu pot sta. Acționez.
Cu asalt iau toată zarea, ce-mi doresc, realizez.
Nici chiar raza de lumină, multă răbdare nu are.
de la soare, în grădină, într-o clipă ea apare.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se duce...
Se duce primăvară,
Se mor flori,
S-a dus fanfară...
Trec sărbători.
Se duc din zile,
S-au dus părinți,
Se mor zambile...
Se pierd minți.
Se duce gust,
Se pierd amici,
Se duce-august...
Nu-nviu bunici.
Se duc copii,
Copilărie,
Ruginesc vii...
Nu-i bucurie.
Se duce-o lume,
Iz roman-tic,
Soare apune...
Pierd tac, pierd tic!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-mi pierd uneori?
De ce-mi pierd uneori iubirea
și-mi plânge inima uscată,
ori am nevoie iar de sete,
să nu uit apa niciodată?
De ce-mi pierd uneori credința
și zac învins în întristare,
ori am nevoie de înfrângeri,
să pot să mă ridic mai tare?
De ce-mi pierd uneori seninul
și plâng cu zarea sfâșiată,
ori am nevoie de-ntuneric,
să caut lumina mai curată?
De ce-mi lași uneori prea goală
divina inimii-ncăpere,
ori am nevoie iar de-o moarte,
să gust mai dulce-o înviere?
De ce cad uneori sub lespezi
de apăsare și tristețe,
ori am nevoie-așa să-Ți caut,
mai dulci ale luminii Fețe?
De ce-mi pleci uneori, Isuse,
și parcă-mi piere viața-n mine,
ori am nevoie să-mi văd astfel,
ce gol și mort sunt fără Tine?
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Împreună
pe drumuri de seară
ca-ntr-o depărtare
mă pierd
durerea de dinți
nu se descântă
mă răsucesc într-un punct
în care nu voi putea desena
decât un alt punct
călcând pe urmele altor femei
am fost atât de singură
împreună
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea-i o scenă
Lumea-i scenă. Taxa de intrare,
Un fleac, o verși (prin mandatar) la primărie,
Orchestra cântă-n legea ei, și tare,
Dar nu încheagă nicio melodie.
Program nu se împarte. Numeroasă
E distribuția. Plot nu există.
Realizarea-i chiar mai nebuloasă
Decât o inepție modernistă.
Unicul punct în stare să m-amuze
Este foyer-ul (cum ziceam pe vremuri).
Acolo, c-o țigare între buze,
Stând solitar, confecționez panseuri.
Și-apoi - renunț la locul meu (nr. 7),
Îmi iau raglanul și mă pierd în noapte.
poezie clasică de Hilaire Belloc din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu știu ce pierd,ea nu pricepe
Eu știu ce pierd, tu habar n-ai
C-ai fost pentru o clipă-n rai.
Când ai plecat, ai luat cu tine
Focul păgân ce-ardea în mine.
Eu știu ce pierd, tu n-ai habar
Că îți făcusem sfânt altar
La poarta dintre amintiri...
Tărâmul dulcelor iubiri.
Eu știu ce pierd și par naiv...
Tu te căiești dar e tardiv...
Eu știu să iert, tu habar n-ai
C-ai fost pentru o clipă-n rai.
Eu știu ce pierd, ea nu pricepe
Că suntem suflete pereche
Și o ador... și o iubesc
Și simt cum mă îndrăgostesc!
poezie de Silviu Ungureanu (18 decembrie 2012)
Adăugat de Silviu Ungureanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pont du carrousel
Omul orb care stă pe pod și pare
fruntariu-al unui anonim regat,
poate-i acel, pururea neschimbat,
în jurul căruia stau strajă-n zare
stelarul ceas și-astralul punct ceresc.
Căci toate-n juru-i curg, se pierd, lucesc.
El este înțeleptul neclintit,
pe multe căi crucișe așezat;
intrarea în infernu-ntunecat
la un popor ce ni l-am plăsmuit.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Mă pierd în necuvinte
Cu tine pe buze
În clipa de foc dintre noi
Șoptește-mi cuminte
În ore confuze
Poemul iubirii în doi.
Mă pierd în eter
Cu rima arzândă
Pe aripi de foc tremurând
Nu ești efemer
Inimă pulsândă
Ci dor în condei fremătând.
Mă pierd în poeme
Cu tine de mână
Zburăm nevăzuți și iubind
Mă compui în catrene
Cu gândul în tâmplă
Cu sângele-n tine pulsând.
Mă pierd într-o lume
De himere și lei
Ce vor să mă vadă căzând
Doar tu îmi poți spune
În versuri de vrei
Să-ți fiu mireasa din gând.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să fac diferența între mine și un punct care pulsează identic?
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

A mai rămas
A mai rămas
doar o cupă din fericirea
care nu va mai fi dincolo de ființa mea.
Ard de dorință să o țin în mine,
de teamă să nu o pierd într-o clipă
de uitare sau de rătăcire...
Când nu voi mai fi,
doar crângul copilăriei
va mai vorbi în graiul florilor
iar scrinul amintirilor
va mai păstra încă
papirusul unei umbre
parfumată cu fericirea uscată
de dincolo de ființă...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță

Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct
Pictez un punct. Punct
Apoi o linie verticală. Punct
Ba e semnul exclamării. Punct
Ba e semnul mirării. Semnul exclamării. Punct
Ba a exclamării. Punct. Ba a mirării
Virgulă
După virgulă nu pot pune punct
Și ce îmi vine să pun punct după virgulă Punct
Și semnul mirării să se mire
și semnul exclamării să plece cu un punct
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 42
Că ea este a ta, chiar nu contează,
Cu toate c-am iubit-o mult de tot,
Ci că tu ești al ei mă întristează
Și c-am pierdut în dragoste, socot.
Dar eu vă iert iubirea mișelească
Tu o iubești că o iubesc și eu
Și ea de drag vrea să mă prigonească,
Cu-al meu amic să o accept mereu.
Dacă te pierd, iubita mea profită
Dacă o pierd pe ea, voi vă găsiți,
Și pe-amândoi vă pierd într-o clipită
Că voi de dragul meu mă răstigniți.
Dar eu și cu iubitul fiind una
Mă amăgesc că ea mă vrea întruna.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Om bun
Ca o candelă în biserica
de lut
este trupul meu
care pâlpâie
în fața ta, Doamne
uit de mine
nu știu cât va dura
frigul rătăcește prin vene
mă pierd
dar nu-mi pasă
drumul e plin cu oameni
gestul îmi îngăduie
să iau forma zilei
și să respir
poezie de Teodor Dume din Temnița de sub rană (2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Om bun
Ca o candelă în biserica
de lut
este trupul meu
care pâlpâie
în fața ta, Doamne
uit de mine
nu știu cât va dura
frigul rătăcește prin vene
mă pierd
dar nu-mi pasă
drumul e plin cu oameni
gestul îmi îngăduie
să iau forma zilei
și să respir
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

În lupta cu moartea, n-aș vrea să pierd prin abandon sau KO. Mi-ar plăcea să n-ajung nici măcar să fiu numărat. Voi încerca să pierd la puncte.
aforism de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte nespuse
Nu mai vreau să mă pierd în umbra Ta,
Nici în urma, nici în fața Ta.
Aș vrea să mă regăsesc de partea Ta,
Să fi parte din ființa mea.
Nu mai vreau să mă tot pierd în privirea Ta,
Să mă tot pătrunzi doar cu ochii tăi.
Doar scântei, foc și văpăi
Întâlniri nevinovate în treacăt fără de noi.
Nu mai vreau doar tăceri si fiori,
Priviri răzlețe și neînțelese.
Nici în mine să sădești un dor, să mă dori
În freamăt și-n cuvinte nespuse.
Nu mai vreau doar sa te vreau
Și-n gând să mă întreb cum să te am.
Cum să-ți fiu trunchi și tu parte din mine,
Cum să-mi fi ramura ce înflorește din mine.
Nu mai vreau să-mi pari doar minune,
Să mă însoțești doar prin vise.
Prin nopți și prin clipe fără de tine,
Nici ruptă de mine, ruptă de lume.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un tablou, viața
privit din stânga pare rotund
dinspre răsărit
puțin alungit
și din toate cele patru puncte
pare la fel
o dimensiune
una singură
doar umbra crește și descrește
până la un punct...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!