* * *
Azi m-am decis ca să muncesc,
Atât cât să nu obosesc.
Nu trag în jug, nu sunt nebună,
Mai bine aștept o sinecură.
epigramă de Mihai Valentin (18 iulie 2014)
Adăugat de Mihai Valentin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vibrație
Privirea mea decupează norii
de pe cer. Privirea mea devine
expresivă pentru tine. Norii
sunt gândurile tale, având
polaritatea iubirii. Această
iubire a noastră este, de fapt,
o 'dulce sclavie'. Căutăm
curcubeul de vise, cautăm
culoarea fericirii. Câteodată
obosesc atât de mult lângă
tine, printre meandrele sufletului
tău! Atât de mult obosesc, încât
îmi vine să plâng. Vibrația glasului
tău devine lacrimă în zori. Atunci
iubirea pare că explodează în noi,
precum soarele pe cer. Aștept ca
Divinul să se așeze frumos acolo,
în profunzimea sufletului și să curgă
strălucind, precum apa curge pe pietre.
poezie de Marieta Măglaș din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii ce muncesc șezând sunt mai bine plătiți decât cei ce muncesc în picioare.
citat din Ogden Nash
Adăugat de Antonio Rado

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept, jegoasă moarte
Te aștept, jegoasă moarte,
Ca să-ți trag un pumn în bot,
Cu tine să mă socot,
Căci te crezi, desigur, foarte.
Îmi produci scârbă în toate,
Dar să știi... mă doare-n cot,
Te aștept jegoasă moarte
Ca să-ți trag un pumn în bot.
Vreau să fac multă dreptate
Și din viață să te scot,
Jur că te termin de tot
Nu oricum... ci ca la carte.
Te aștept, jegoasă moarte!
rondel de Vladimir Nichita (19 ianuarie 2018, Australia)
Adăugat de Vladimir Nichita

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept
Aștept mereu și nu știu ce aștept.
Aștept o fată să-mi vie la piept.
Aștept un blestem, ori un cântec aștept,
Și nu știu ce aștept.
Cu ochi aprinși aștept. Și tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morțile în mine.
Și renasc toate viețile.
Și tot nu vine.
Aștept, aștept. Și nu știu ce aștept.
Aștept, lumină ori noapte?
Aștept, viață ori moarte?
Aștept, aștept. Și de departe
Mă cheamă ale beznei șoapte...
poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Tu ce-ai face în acest caz? Ți-ai relua activitatea sportivă?
Mihai: În nici un caz! Orice s-ar întâmpla, nu mă voi întoarce în sport! Am decis să renunț; n-am să-mi schimb această hotărâre, oricine ar insista, oricât...
Lucian: E bine că ești hotărât, că știi ce vrei. Nu cred că greșești; sper să nu regreți niciodată.
Mihai: De regretat, cu siguranță nu!
Lucian: De ce?
Mihai: Eh; să zicem că m-am cam săturat; ceea ce fac acum mi se pare mult mai interesant.
Lucian: Și totuși, ești dispus să renunți la titlul de campion mondial, la medaliile de aur, la faimă?
Mihai: Faimă?! Pot afirma că n-am fost niciodată atât de faimos cum sunt acum, de când cu oficializarea misiunii; cei mai mulți au aflat de activitatea mea sportivă de abia acum, nu înainte. La titlu, la medalii... Nu cred că valorează mai mult decât participarea la misiune și deja am renunțat.
Lucian: Participarea?! Dacă va mai avea loc această misiune; iar dacă nu?
Mihai: Nu contează; am ales drumul științei, pe acesta am să merg mai departe. Indiferent ce s-ar întâmpla.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Întinderea de dimineață
Eu mă trezesc mai ostenit
Mereu, decât am adormit,
Căci visele mă obosesc
Mai mult decât orice muncesc.
De ce sunteți atât de grele,
Vise de noapte ale mele?
Dacă vă prind, vă fac pe toate
A doua mea realitate...
Sau prima, însă nicidecum
Singure cum sunteți acum,
Nu v-aș lăsa în viața mea
La fel de singure ca ea.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (3 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea
Lumea e atât de nebună
Atât de perversă
Și la bunătate imună,
Dar mai sunt și pierduți
În lumea asta nebună
Dar fiind nepricepuți
Se pierde lumea bună.
E o boală contagioasă
E destul să-ți vorbească
Si ajungi să fi de-a lor
În lumea nebunilor.
poezie de Ramona Ros
Adăugat de Ramona Ros

Comentează! | Votează! | Copiază!
Puțini oameni muncesc ca să trăiască ei bine, cei mai mulți muncesc ca să trăiască alții bine.
aforism de Popa Ionelas din Aforisme, îndemnuri sau...niște păreri (2020)
Adăugat de Florentina Busuioc

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

La pescuit, în DELTĂ
E bogată Dunărea,
Trag șalăii, trag țiparii
Și, constat pe pielea mea,
Cât de bine trag... țânțarii!
epigramă de Grigore Tunșanu
Adăugat de Grigore Tunșanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trag perdelele și aștept. De fapt, nu aștept nimic vreau doar să devin absent.
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aștept un semn
Aștept un semn ce trebuie să vină,
Căci m-am născut doar ca să îl aștept:
Așa mi-a spus bătrânul înțelept,
Clipind din orbii ochi, fără lumină.
Sortit sunt să aștept în miezul lumii,
Un semn ce încă poate n-a pornit,
Din pietre seva murmură vrăjit,
Mă leagă clipa cu ciudate funii.
Statuie-n calea timpului ce trece
Mă udă ploaia, m-a lovit furtuna,
Cu raza-i albă mă orbește luna,
Iar Cronos vrea și el să mă aplece.
Sunt blestemat pesemne să păzesc,
Albastrul cer senin și nestatornic,
Cum aș pleca și cât aș fi de dornic,
Ca zarea, cu-ai mei pași, să o unesc.
Cu mâini de lut mă trage recea vatră,
Cu lanțuri grele timpul m-a legat,
Tânjind spre soare, ochii mi-au secat,
Și inima îmi este ca de piatră.
Așa mi-a spus bătrânul înțelept,
Și nu avea nici un motiv să mintă:
Cu ochii stinși, privesc spre ceruri, țintă,
Sunt blestemat ca semnul să-l aștept.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gură cască
Goana sa vizând o sinecură,
A avut deznodământ fatal:
Tot visând să-i pice mura-n gură,
A căzut în gura de canal.
calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Valentin David

Comentează! | Votează! | Copiază!

Crema inteligenței: Oamenii se trag din maimuță, numai actorii se trag din Shakespeare.
citat din Mihai Mălaimare (noiembrie 2013)
Adăugat de Betty Marcovici

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Mihai, nu aveam nici o urgență, însă doar cu tine puteam discuta, pentru că... Azi e ziua mamei mele și...
Mihai: Doamna Enka?! Ziua dânsei? Nu știam. Păi, la mulți ani! Pentru dânsa, evident, nu ție.
Lucian: Da, mersi...
Mihai: Și câți ani împlinește?
Lucian: 45.
Mihai: 45? Doar atât?!
Lucian: Da, doar atât.
Mihai: E destul de tânără. Și de asta ești trist? Din cauza mamei tale?
Lucian: Nu ți se pare suficient?! După cum i-am spus și Liei, tot așa mă comportam și-n anii trecuți, de ziua ei, doar că nu mă vedeați voi.
Mihai: Ah, te ascundeai de noi... Normal, tipic ție... Bine, gata! Nu te mai necăjesc; văd că oricum, ești destul de necăjit. Totuși... Când ai vorbit cu Lia despre asta?
Lucian: Păi, a venit să vadă de ce nu m-am dus la întâlnirile alea, la care trebuia să particip, ieri și alatăieri, nici astăzi, cu Sid Kelso, în oraș și m-a găsit tot aici, așa cum mă vezi și tu acum, așa că a trebuit să-i explic...
Mihai: Înțeleg.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din sertarul cu amintiri
am descoperit cu uimire cuvântul iubire. eram prea mic ca să-l înțeleg
dar prin asociere am înțeles că soarele nu caută pe cineva anume ci-i luminează pe toți la fel
și am văzut că luna își ascunde fața de fiecare dată când se îmbujorează
mă jucam cu cuvintele până când am observant că și ele pot răni
și am început să privesc cu uimire fiecare muchie, fiecare față
și cuvintele au crescut purtându-mă pe brațe fără să mai rănească pe cineva
m-am întrebat de ce este atât de fioroasă moartea,
dar din tot ce-am citit nu am aflat, așa că m-am decis s-o aștept
și-acum fiecare zi e un motiv de bucurie pentru că uneori și răspunsurile dor
am ales să iubesc neantul pentru că e singură modalitate de a-l invinge...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii oameni lucrează ani de zile și în final ajung să se îmbolnăvească. Cheltuie apoi foarte mulți bani, din cei câștigați cu multă trudă pe spitale și medicamente. Practic își irosec viața. Acești oameni muncesc, căștigă bine dar pentru ce? Au muncit o viață întreagă pentru ca în final să aibă cu ce să își plătească cheltuielile spitalicești. În acest fel nu faci decât să îți irosești viața. Acești oameni nu au bucurie în suflet, nu sunt fericiți. Sunt persoane care muncesc mult, câștigă bine, dar depinde și ce fac cu banii agonisiți.
citat din Lin Kaiting
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept...
Aștept ca lumea să se schimbe,
Să ne-ajutăm, să fim mai buni,
Dar asta doar de noi depinde,
Iar de tandrețe suntem imuni.
Schimbarea-i grea, nici nu-ncercăm,
Mă simt învins, sunt solitar,
Nu simțim, doar judecăm...
Aștept schimbare, dar în zadar.
Aștept ca voi să mă-nțelegeți,
Să știți de ce sunt diferit,
Să m-ascultați, să mă cunoașteți,
Să știți de ce sunt eu smerit.
Îmi doresc să m-acceptați,
Să știți cum sunt și cum am fost,
Să mă-nțelegeți și s-apreciați...
Aștept degeaba, e fără rost.
Aștept voință, aștept schimbare,
Să vrem să fie diferit,
Aștept tandrețe și ascultare,
Să nu mai judecăm greșit.
Aștept dorință, consimțământ,
Să vrem cu toții ce e drept,
Aștept să uit de-acest cuvânt,
Să nu fiu nevoit s-aștept.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă trag
din scriitorii cei adevărați
cei care nu fac umbră pământului
cu sângele îngroșat de la vâscoza
paginilor scrise
umblu prin bibliotecile care mi-au strâns
slovele cu evlavie și adorație
mă trag din cei care
ctitoresc cărți fără pereche
m-am dat jos de pe soclu
și am intrat în creierul uman
așa au devenit operele mele nemuritoare
vor dăinui atât cât va ține omenirea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gol
mă răstignesc cruci
cerul pe umeri mă duce gol
răsuflă pământul obosit
trag înapoi timpul
am uitat să cumpăr
sfoară din ghemul vieții
un dulap dintr-un cimitir
mi-a lăsat
ultimul cuvânt
liber
oamenii obosesc de multe ori
să fie oameni
și atunci nu mai sunt
nici măcar
trecut
poezie de Viorel Muha (aprilie 2016)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât muncesc mai mult, cu atât sunt mai norocos.
citat din Samuel Goldwyn
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!