Atunci când, în cele din urmă, te întorci în oraşul tău de origine, descoperi ca nu-ţi lipsea vechea ta casă, ci copilăria ta.

citat din Sam Ewing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine o seară când viitoru-ţi e deja trecut. Întorci atunci privirea şi-ţi vezi în urmă tinereţea.

citat din Louis Aragon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îmbătrâneşti nu te întorci la tinereţe, ci moderând pasul, te ajunge copilăria.

citat din Jose Bergamin
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descoperi dragostea nu atunci când găseşti persoana perfectă, ci când descoperi perfecţiunea unei persoane imperfecte.

citat din Sam Keen
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te-apuci de scris te pregăteşti ca atunci când pleci la bătălie: îţi săruţi femeia, îţi iei la revedere de la mamă. Pentru că nu se ştie dacă te mai întorci, sau dacă te întorci întreg.

Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratele întrebări sunt cele care îti pătrund mintea fie că-ţi place, fie că nu, cele care o fac să vibreze, cele cu care te pui de acord numai pentru a descoperi că sunt acolo. Adevăratele întrebări refuză să fie împăcate. Apar în viaţa ta exact atunci când li se pare lor că e mai important să stea deoparte. Sunt întrebarile cele mai des adresate si care primesc cele mai nepotrivite răspunsuri, cele care-şi dezvăluie natura usor, fără tragere de inima si de cele mai multe ori împotriva voinţei tale.

citat din Ingrid Bengis
Adăugat de Chelu Alina-Gabriela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de grădini, oraşul începea să se desluşească la lumina nopţei, de pe care pîcla se desprindea în făşii leneşe. Mini ajunse în prag. Mai privi o dată înapoi oraşul, aşa cum le întorci după o fiinţă scumpă!

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. Bucureşti (1925)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

inflaţie

Inflaţia este atunci când plăteşti cincisprezece dolari pentru o tunsoare de zece dolari pe care dădeai cinci dolari pe vremea când încă mai aveai păr.

definiţie de Sam Ewing
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cele mai multe ori oamenii renunţă exact atunci când mai au un singur pas spre a descoperi comoara. Nu ai voie să renunţi!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Persida a deschis, în cele din urmă, uşa, ca să vadă ce fac, în casă era linişte şi Bandi râdea înainte.

finalul de la Mara, Pace și liniște de Ioan Slavici (1906)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru că descoperi că ai putea plăcea pe cineva în cele din urmă, nu înseamnă neapărat că există atracţie.

citat din Steve Kluger
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Qiwu Qian îndreptându-se spre casă după ce a picat examenul

Într-un regim fericit nu ar trebui să existe oameni singuri;
Înţeleptul şi meşterul trebuie să lucreze împreună...
Astfel că tu, un om din munţii de răsărit,
Ai renunţat la viaţa culegătorului de ierburi vindecătoare
Şi ai bătut drum lung până la Poarta de Aur
Ca să descoperi că zelul tău a fost în zadar.
... Pentru a petrece Ziua fără Foc pe unul din râurile sudice,
Ţi-ai reparat hainele de primăvară acolo, în oraşul de la nord.
Acum, părăseşti capitala, iar eu îţi torn vinul de bun rămas –
Curând voi rămâne singur, fără prietenul meu de suflet.
În barca din lemn dulce de scorţişoară,
De-a lungul copacilor din zare,
Vei pluti din nou spre uşa ta din stuf împletit,
Spre un asfinţit luminând palid oraşul îndepărtat.
... Deşi s-ar putea să nu-ţi fi atins ţelul, să nu te îndoieşti
Că unora li-i dat să-audă muzica de pe cealaltă parte a lunii.

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ei nu-ţi mai aparţine, surâsul ei nu-i mai înfloreşte pe chip când o priveşti, râde pe neaşteptate de ceea ce spune altul şi eşti stupefiat să descoperi că, deşi e aceeaşi, nu-ţi mai aparţine.

citat celebru din romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape de casă

oraşul e o himeră,
îmi spui, arya.
blocurile aşezate frumos unul lângă altul
ca nişte cutii de carton.
deasupra noastră a început să ningă.

când mă uit în urmă văd puii de ciori
zburătăcind pe câmpuri. îi iau în braţe ca pe nişte
copilaşi.

&
aceasta e demenţa zilelor scurte de iarnă - îmi spui, arya.
nu, oraşul nu e o himeră.

e camera în care mă joc cu jucăriile mele
găsite pe marginea drumului. murdare şi vechi.

maşinile huruie neîncetat.
e semnul că trebuie să mă trezesc/ să mă duc în cămară,

dar mi-e frică. tot ce a fost pus acolo la păstrare
e posibil să se fi transform

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria este lumea miracolului şi a magiei: este ca şi cum creaţia ar răsări trandafirie din noapte, totul fiind proaspăt şi uimitor. Copilăria se termină în momentul în care lucrurile încetează să mai fie uluitoare. Atunci când lumea îţi dă senzaţia de "déjà vu", când eşti rodat de existenţă, devii adult.

citat clasic din Eugene Ionesco
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Werther: Aşa cum întorci mâna într-o parte sau în alta, aşa e şi cu mine. Din când în când viaţa parcă îmi surâde, ah! Numai o clipă!... Când mă pierd astfel în visuri, nu mă pot opri şi mă gândesc ce-ar fi dacă Albert ar muri. Îmi spun: Atunci tu! atunci ea...

replici celebre din romanul Suferinţele tânărului Werther de Goethe (1774)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabu-ul are aceeaşi origine ca şi cele mai primitive şi totodată cele mai durabile instincte umane: teama de acţiunea forţelor demonice.

citat din Wilhelm Wundt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa cu însemnul soarelui

Există o casă cu un soare pe poartă
În New Orleans, în oraşul meu,
O casă care a ruinat mulţi tineri sărmani
Şi, Doamne, unul dintre aceştia sunt eu.

Mama era croitoreasă
În casa-nsemnată şi-mi cosea jeans,
Tata dădea prea rar pe acasă,
Fiind unul dintre cei mai mari beţivi din New Orleans.

Un beţiv are o sticlă şi-o valiză
Şi o pereche de cărţi de joc,
Nu-i fericit decât atunci când bea,
Când uită de timp şi de noroc.

Mama are grijă de ceilalţi copii,
Să nu facă ce am făcut eu,
Trăieşte în casa cu însemul soarelui,
În păcate ce-o apasă greu.

Cu-n picior sunt aici pe peron,
Cu celălalt de-un tren mă agăţ,
Mă-ntorc înapoi la New Orleans,
Cu cătuşe şi lanţuri, cu tot.

Mă întorc cu memoria la New Orleans,
Cu sufletul rupt, într-o casă
Cu însemnul soarelui sculptat pe poartă,
Unde nimeni nu mă aşteaptă.

O casa cu un soare pe poartă,
În New Orleans, în oraşul meu,
O casă care a ruinat mulţi tineri sărmani
Şi, Doamne, unul dintre aceştia sunt eu.

cântec interpretat de The Animals, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întins pe spate într-un lan de secară, cu mâinile sub cap, cu ochii aţintiţi spre albastrul cerului traversat de nori lungi – aşa ai vrea să treci hotarul acestei lumi atunci când vei descoperi pe faţa tristeţii de care te-ai îndrăgostit o urmă de bucurie.

citat din Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu măgarii fii măgar — nu-ţi descoperi chipul! Dacă-l întrebi pe şeful lor, el îţi va spune: "Sunt măreţ!". Iar dacă cineva nu are urechi măgăreşti, atunci pentru măgărime el este un eretic!

citat din Avicenna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre linişte

mai trec prin cimitire uneori,
e un peisaj inedit, mai ales toamna,
nicidecum sumbru

drumul pare mai liniştit câteodată printre cruci,
în oraşul de la capătul lumii

este un drum neumblat din deşertul umbrelor,
este o scurtătură prin oraşul păcatelor,
printre cruci, pe unde mai trec
uneori,
când oamenii nu mai încap unul de altul prin cetăţi.
când oasele mă încearcă,
când mă îmbolnăvesc de dorul tău,
când se răceşte întunericul
şi tace insuportabil

mai trec pe lângă cimitire uneori,
ca pe lângă Purgatoriul lui Dante.
ocolesc cu grijă
oraşul celor şapte păcate

pare o cale mai sigură către casă,
e drumul spre linişte

corbi uriaşi stau cocoţaţi
sinistru
pe o gară fără trenuri,
într-un oraş de la capătul
timpului,
croncănesc diabolic, tot mai tare,
atunci când trec
printre cruci,
uneori.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!