Ȋn casă e atât de trist

Casa e atât de tristă. Arată ca în ziua de atunci,
Păstrând forma şi comfortul de la ultima plecare,
Ca şi cum ne-îmbie să revenim în ceasuri de seară, lungi –
Neavându-ne alături, se-ofileşte-n aşteptare.
Cum inimă omenească, să uite pierderea, nu are,

Nu se poate întoarce la punctul de start, la-ntâia oază,
La presimţirea bucuriei pentru ceea ce-o să vină:
Fericirea ca un val. Ea trăieşte-n ea cu minte trează –
Contemplând pozele, tacâmurile din argintărie fină,
Notele de pe portativul pianului. Acea vază.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile

Pentru ce sunt zile?
Zilele sunt pentru a fi locuite.
Ele vin, ele ne trezesc
Iarăşi şi iarăşi.
Sunt făcute pentru ca noi să fim fericiţi în ele:
Unde altundeva putem trăi, dacă nu în zile?

Ah, pentru a rezolva aceasta întrebare
Vin medicul şi preotul
Ȋn trenciurile lor lungi
Alergând peste câmpuri.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţa sufletului

Şi dacă-n palme îmi va curge rouă
Din ochii tăi frumoşi, cuprinzători,
Atunci voi ştii, din inimă îţi plouă
Şi sper că norii fi-vor trecători.

Pot încerca măcar atât a-ţi spune,
Poate voi reuşi să îţi arăt,
Atâta timp cât teama e în tine,
Ca să te fac să înţelegi, nu pot.

Iubirea se oferă, nu se cere,
Abia atunci o să pricepi c-o ai,
Abia atunci n-o să mai simţi durere,
Când n-o aştepţi să vină, dar o dai.

Ea nu va fi nicicând doar o monedă
Ce fericire poate cumpăra,
E fericit acela ce-o posedă
Şi doar o dă fără nimic a vrea.

poezie de Adi Conţu din Dansul emoţiei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţa sufletului

Şi dacă-n palme îmi va curge rouă
Din ochii tăi frumoşi, cuprinzători,
Atunci voi ştii, din inimă îţi plouă,
Şi sper că norii fi-vor trecători

Pot încerca măcar atât a-ţi spune
Poate voi reuşi să îţi arăt
Atâta timp cât teama e în tine
Ca să te fac să înţelegi, nu pot,

Iubirea se oferă, nu se cere,
Abia atunci, o să pricepi c-o ai,
Abia atunci n-o să mai simţi durere
Când n-o aştepţi să vină, dar o dai,

Ea nu va fi nicicând doar o monedă
Ce fericire poate cumpăra
E fericit acela ce-o posedă
Şi doar o dă, fără nimic, a vrea

poezie de Adi Conţu (10 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind în tăcere

Îmi amintesc că-n acea seară,
Faceam planuri pentru viitor
Şi te-am văzut întâia oară
Când mi-ai zâmbit nepăsător.

Gândind că zâmbetul-mi place mie,
Iubindu-te şi păstrând tăcere,
Când eu citeam o veşnicie
Şi-n visul meu multă plăcere.

Am stat în noaptea mea târzie,
Gândind la acea noapte întunecată
Să scriu din nou o poezie,
Tristă, cu-o lacrimă-necată.

Şi nu ştiam cum să-mi strâng
O poezie nouă să compun,
Cuvinte multe aveam în gând
Şi nu ştiam cum să le pun.

poezie de Eugenia Calancea (26 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunata literatură franceză materialistă a secolului trecut să fie răspândită într-o măsură cât mai mare printre muncitori, acea literatură în care spiritul francez a atins cele mai înalte culmi până în ziua de astăzi, atât în ceea ce priveşte forma, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul.

Friedrich Engels în Despre religie (1960)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un ţăran sărac şi ţăranul ăsta sta într-o seară în faţa vetrei şi dregea focul alături de nevasta lui care torcea. Şi-n tăcerea ce se aşternuse în odaie se auzi deodată glasul bărbatului: "Ce rău e că n-avem şi noi copii! Casa noastră e atât de pustie şi de tristă, pe câtă vreme în casele altora e numai forfotă şi veselie...".

începutul de la Prichindel de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

El nu mă ştie...

Prin valuri de amintiri ce tot revin,
Am reuşit cumva să înţeleg DE CE...
Atunci cânt ţipete şi urlete de vin,
Mă declanşau în bucurii... De ce?

Am fost lipsită de iubirea ta,
Atât de multă vreme, c-am uitat...
Din anii ce s-au scurs şi viaţa grea,
Că m-ai iubit când nici n-am existat.

Cu cât tu peste mine vii ardent,
Cu-atât se înfiripă o iubire...
"De ce?" mă-ntreb abia acum, strident,
Când mă puteai avea cu o privire...

Pe notele de timp care s-au dus...
Prin rânduri care ţi le-am dedicat doar ţie,
Am înţeles DE CE nu mi-ai adus
Acea iubire ce mi-o păstrai doar mie.

El nu mă ştie că eu am ştiut!
El nu cunoaşte iubirea ce-o să vină...
Doar dragoste mi-a dat şi am avut,
Acea iubire ce doream... divină!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am duşmani. Dar prietenii nu mă plac.

citat din Philip Larkin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce va supravieţui din noi este iubirea.

citat din Philip Larkin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti.

Titu Maiorescu în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva, cum ar fi nimic, se întâmplă oriunde.

citat din Philip Larkin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

De ziua ta, iubire, aş vrea să-ţi fiu
O oază de speranţă în pustiu,
Un fir de apă vie, de lumină,
Chiar dacă mă întâmplu mai târziu.

De ziua ta, iubire, -ţi sunt aproape,
Chiar dacă-ntinsă apă ne desparte,
Chiar dacă-mi spui mereu că nu e bine,
Clipă de clipă se îndreaptă către tine
Sufletu-mi plin de dor şi aşteptare.

De ziua ta, iubire, îţi sunt mare
Învolburată de speranţe, disperare,
Tristeţe, fericire, îngândurare,
Tălăzuind şi suspinând fără-ncetare,
Sunt dimineaţa ta, sunt încântare,
Sunt noaptea-ţi plină de înfiorare,
Sunt lună, soare, stele, înserare,

Sunt strop de ploaie plâns pe geana ta,
sunt mirare
Înscrisă pe obrazul tău zâmbind în soare...

Sunt ultima petala dintr-o margaretă
Spunându-ţi "te iubesc!" de ziua ta...

Să-ţi aminteşti, te rog, iubirea mea,
Că undeva, departe rătăcită,
E o iubire neîngăduită,
O pasiune neînlănţuită
În aşteptare şi neîngrădită.

De ziua ta, iubire-aş vrea să ştii
Că încă nu e prea târziu să-mi fii...

poezie de Elena Vlădescu (20 septembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cristalizare

într-o singură piatră
mişcarea galileo galileică
sub impulsul respiraţiei noastre
ne cristalizează aripile
în atomi de siliciu albastru
nanoparticule din inimă
navigatori fără ceasuri
prin toate venele calde
calătoresc spre tine
pentru totdeauna în ultima cădere
vom fi materie ocrotită de lună
ne vom transforma în pământ
din care copiii noştri
contruiesc casa speranţei
în lumea de dincolo
afară e lumină îmi sparge retina
încă de pe acum iubesc anorganic
tot ceea ce va rămâne din tine

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că ochii devin mai clari cu vârsta.

citat din Philip Larkin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa are experienţă în a te acapara, dacă nu o acaparezi tu pe ea.

citat din Philip Larkin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe

Inimă tristă, de ce taci?
Focul iubirii de nu-l faci!
Te latră câinii-n joc de stele,
Te-ai ferecat în lanţuri grele.

Inimă tristă, foc şi pară,
Clipa ţi-e dulce şi amară,
Frunzele-n ramuri, iar se frământ...
Tu, vinovato nu ai cuvânt.

Noapte fără stele, plină,
Leagăn de pe boltă, vină şi alină
Inimă de foc, pe osie străină,
Bate mai departe, inimă haină!

poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: N-ai adormit, Luci?
Lucian: Nu, mamă. Nu pot.
Diana: Te înţeleg, dar va trebui să te odihneşti.
Lucian: Probabil că voi reuşi mai târziu, iar dacă nu, am să recuperez orele de nesomn după lansarea navei. Voi avea destul timp...
Diana: Poate vei avea, poate nu... Ar fi mai indicat să dormi şi-n noaptea asta, pentru ultima oară acasă.
Lucian: Pentru ultima oară... Ce ciudat sună! De ce pentru ultima oară, mamă? Crezi că nu mă voi întoarce peste 13 ani?
Diana: Te rog, nu spune aşa ceva nici măcar în glumă! Te vei întoarce, bineînţeles, dar pentru ultima oară, acum.
Lucian: Mda, acum...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul e din naştere, fără îndoială. Dar ceea ce e din naştere la adevăratul poet, nu e dispoziţia pentru forma goală a ritmului şi a rimei, ci nemărginita iubire a tot ce este cugetare şi simţire omenească, pentru ca din perceperea lor acumulată să se desprindă ideea emoţională spre a se înfăţişa în forma frumosului.

Titu Maiorescu în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

originalitate

Originalitatea înseamnă să fii diferit de sine, nu de alţii.

definiţie de Philip Larkin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, biata inimă omenească! Cu ce uşurinţă se avântă pe făgaşurile bucuriei! Cât suntem de orbi!

Panait Istrati în Chira Chiralina (1924)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!