O autobiografie trebuie să se adreseze lui Dumnezeu, şi nu oamenilor. Natura însăşi îţi dă un certificat de deces când te povesteşti muritorilor.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce am pălăvrăgit ore în şir, iată-mă invadat de vid. De vid şi de ruşine. Nu e indecent să-ţi etalezi tainele, să-ţi debitezi propria fiinţă, să povesteşti şi să-ţi povesteşti, când clipele cele mai pline din viaţă le-ai cunoscut în timpul tăcerii, în timpul perceperii tăcerii?

citat celebru din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te întreţii cu cineva, oricât de mari ar fi meritele sale, nu trebuie să uiţi în nici o clipă că în reacţiile sale profunde nu se deosebeşte cu nimic de ceea ce este comun muritorilor. Din prudenţă, trebuie să-l menajezi, căci, asemenea oricărui altul, nu va suporta francheţea, cauza directă a cvasi-totalităţii certurilor şi a ranchiunelor.

citat celebru din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea puţini poeţi cunosc genealogia lacrimilor. Căci de-ar cunoaşte-o, nu ar mai zice "eu", ci "Dumnezeu". Nu că el ar fi izvorul lacrimilor – ochii lui sunt umeziţi doar de răsuflarea muritorilor – ci noi nu putem plânge decât în el. Toate lacrimile ce curg din Dumnezeu sunt ale noastre. Sfinţii nu au nevoie să ştie lucrul acesta. Cât despre Dumnezeu – el nu trebuie să afle că sunt muritori care aburesc stelele. S-ar teme şi, în tremurul lui, ar scutura lacrimile şi am pieri în propria mare.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul rost al pământului e să înghită lacrimile muritorilor.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vrut să mă mântui. Şi toate credinţele muritorilor mi-au cerut lepădarea de mine.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnicia e un prilej de mândrie a muritorilor, o formă pretenţioasă, prin care îşi mulţumesc un gust trecător de nonviaţă.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om fericit descifrează el ceva în întinderile marine? Ca şi cum marea ar fi făcută pentru oameni! Pentru aceştia e pământul, acest amărât pământ... Dar acordurile nefericirii se împreună cu ale mării, într-o armonie voluptuoasă şi sfâşietoare ce ne aruncă în afară de soarta muritorilor. Aţi privit marea în momentele ei de plictiseală? Parcă îşi agită valurile din scârbă de ea însăşi. Le trimite să nu se mai întoarcă. Dar ele revin, revin neîncetat. Aşa păţim şi noi. Cine ne întoarce spre noi înşine, când ne sforţăm mai mult a ne îndepărta?

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păi, ăsta-i absent din propria-i existenţă: a fost arestat c-un... certificat de deces!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când durerea n-a mai putut rămâne în ea însăşi, au apărut fiinţele ca s-o scape de chinurile virtualităţii.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei semnături de pix

Ziua vine şi pleacă
Unde se duce... oare
Napoi in altă lume?
Sau îsi sapă groapă?

Calendarul-i un act
De deces al zilei fix
Mai punem pe el punct
Priveghi notat cu pix

Nerăbdători asteptăm
Să o sărbătorim...
Cimitirul zilelor
Rămâne amintire

Al nostru e inainte
Neprecis şi nefixat
Incă nu mi-am notat
Când nu voi mai scrie sloave

Incercuiesc o dată
Rup o filă, inchid uşa
Peste o lună am nuntă
Trei acte este viaţa?

Certificat de botez
Nuntă si un deces...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce păcat că, pentru a ajunge la Dumnezeu, trebuie să treci prin credinţă.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum Dumnezeu a hotărât şi reglementează viaţa astrelor, aşa şi a oamenilor. Şi cum se supun astrele voinţei lui Dumnezeu, aşa trebuie să se supună şi omul. Numai atunci el stă în armonie cu natura şi cu toţi semenii săi, trăind fericit. Altfel însă, nesupunându-se în tot voii lui Dumnezeu, intră în conflict cu sine, cu Divinitatea şi cu lumea.

Dumitru Zamisnicu în Credinţa în zeghe. Preot Dumitru Zamisnicu – Evocări (2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stânjeneala pe care-o încercăm când ne gândim la viaţa de zi cu zi a oamenilor de seamă... Ce făcea oare Socrate pe la orele două după-amiază?

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectacolul unei femei vesele întrece în vulgaritate vulgaritatea însăşi.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te gândeşti bine, natura e la fel de dezechilibrată ca omul.

Emil Cioran în Caiete II. 1966-1968
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemulţumit de suferinţele reale, anxiosul îşi impune altele închipuite; e o fiinţă pentru care irealitatea există, trebuie să existe, căci, de n-ar fi aşa, de unde ar putea găsi raţia de chinuri pe care o cere natura lui?

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea apare după toate fenomenele prin care viaţa pierde din ea însăşi.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

idioţenie

Idioţenia este o groază ce nu poate gândi asupra ei însăşi, un neant material.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul la Dumnezeu este un obstacol sinuciderii, dar nu morţii. El nu îmblânzeşte deloc întunericul de care se va fi speriat Dumnezeu pe vremea când îşi căuta pulsul prin teroarea nimicului...

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existenţa omului e aventura cea mai de seamă şi cea mai ciudată din câte a cunoscut natura.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!