Iute la minte, rău la fire.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cel care este încet la minte e iute la mânie.
aforism de George Budoi din Dicționarul prostiei (2014)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Oamenii fără minte aleargă la ajutorul celor porniți din fire spre rău.
citat din Esop
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericit este acela care are trup sănătos, minte ascuțită și o fire educată.
citat din Thales
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când unuia din părinți îi place mâncarea dulce, iar celuilalt cea iute, copiii lor vor fi dulci la chip și vorbă și iuți la minte și fapte.
citat din Beatrice Vaisman (15 august 2020)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Are-o fire
Are-o fire minunată
Strălucitul meu amic
Nu refuză niciodată,
Însă nici nu dă nimic...
epigramă de Tudor Arghezi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul...
de dincolo de fire vă salut
sunt dus să văd cum dincolo de fire
stă castitatea boțului de lut
cu rațiunea bântuită de neștire
la un pahar de vorbă somnolent
cu liniște la fund în unduire
și veșnicii curgând adiacent
cu efemer de dincoace de fire...
poezie de Iurie Osoianu (11 iulie 2020)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru un hoț
Cu milioane, sute,
Inele, brâu cu ținte,
De mână-a fost mai iute
Decât a fost la minte.
epitaf epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul

Comentează! | Votează! | Copiază!
Culege trandafiri fecioară, cât timp floarea lor e nouă și nouă tinerețea; și ține minte că la fel de iute trece și viața.
citat din Magnus Ausonius
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fire de nisip
Dulce ca o sărutare peste-ntinsurile lumii
Încă strălucind în gânduri, și-au rămas pe veci străbunii
Au rămas de generații, vântul nu le-a șters izvorul
Nu-i acoperit cu nouri, pentru dânșii, viitorul
Apa mărilor le spală drumurile printre fire
De nisip, uitate-n suflet, neatinse de iubire
Le-au rămas, precum în stâncă, măreția brazilor,
Demnitatea și iubirea dacilor, romanilor...
Străjuiește-n noi și umbra lor s-antins mereu, mereu
Sunt strămoși noștri bravi... Ca ei suntem tu și eu
Viteaz, iute la mânie, sufletist și liniștit
Și-au păstrat integritatea și pământul, și-au iubit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se face iute, piere iute.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de slab este un om la minte, atât de nervos este la fire.
proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

E oltean, însă, din fire,
Nu-i la minte prea subțire,
Și desigur a mințit
Ca să crezi că nu-i corcit.
catren de Tudor Arghezi din Catrene și distihuri (Versuri-1980)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui somnoros
După tot tipicul l-au condus la groapă,
Lacrimi cadențate, mersul uniform...
Ruga lui din urmă:"Aruncați pământul
Iute, cât mai iute, ca să pot să dorm"
epigramă de Aurel Gagiu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zadarnic îți pui vălul
Zadarnic îți pui vălul, eu sunt bărbatul care
cu sulița doboară vrăjmașul de-a-n călare.
Mai iute vorbe bune aștept din partea ta,
sunt blând când nu mă scoate din fire cineva.
Cu cine mă-ntărâtă, necruțător devin,
și mai amar mi-e gustul ca frunza de pelin.
poezie clasică de Antara Ibn Shaddad din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața în capitală
Dimineața - un deliciu:
Te-mbraci iute, iute pleci!
Merge lumea la servicu,
Ca la meci!
epigramă de George Zarafu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor soți
Hărnicia lor și graba
Parcă le-a unit destinul:
Ea termină iute treaba,
El termină iute vinul!
epigramă de Vasile Huțu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

A-nume
de la o vreme se-ntreabă
când a-nume ne-am tras
de șireturile din ochii-ncălțați
cu pururi cauciucuri de iarbă
și se întreabă
când și cum a trecut timpul de când
ea nu-și amintește (?!) să fi
citit a
nume vreo instrucțiune de folosire
a programului pilot de plivit
fire și fire și fire
albite cu totul. din barbă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lalașinț
Pomi condamnați la tăcere
Stau aliniați așteptându-și sentința.
Peste ei țipă tăcerea spartă de zgomot de păsări,
țipăt de bătaie, durere și pustiu.
Rațe, gâște se bat pe putere
iar viermii pământului tremură de cutremurul vrajbei ascunse.
Pe la colțuri se aud bârfe,
șoapte tăcute ce zboară din pasăre-n pasăre,
din ramură-n ramură.
M-am încurcat în zile ca într-o pânză și nu mai știu să mă desprind.
Mi-e teamă de acul de paianjen,
de lipiciul firelor lui rotunde,
simetrice, frumoase.
Tăcerea domnește pe străzi,
printre fire de iarbă, în porii pământului,
și țâșnește spre stele printre culori de alb și albastru, pe cer
Și ce cer imens, îmbălsămat de culoare.
Și ce vânt tăcut, aiurind se învârte ca un om beat de semeția înălțimii.
Printre fire de piatră, alte fire de apă se pierd.
Printre fire de fum, norii coboară pe case prin fire de ploaie.
Fire creată de Dumnezeu!
Fire rea, fire bună.
Tăcerea coboară în sufletul meu,
Tăcere nebună!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbații care adoptă un limbaj obscen în prezența unei femei sunt ca micii (cu muștar iute) de 1 Mai muncitoresc, adică de... porc cu mintea (dusă iute) în vacanță. Groh-Groh!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea
Minte, minte ce mă minte,
Jurăminte pe morminte,
Minte, minte ce mă minți,
Cu uitare de părinți.
Și mă plimbi prin cea stihie,
Pe cap fără pălărie,
Mereu faci câte-un ocol,
Te dă numele de gol.
Îmi tulburi simțirea toată,
Inima o faci uitată,
De mă duce cal în trap,
Fără căciulă pe cap.
Minte ești trebuincioasă,
Ochiul minții când te-apasă,
Să îmi duci pasul pe loc,
Cu izvor și cu noroc.
Altfel ești o tulburare
Și mereu amăgitoare,
Doar magia din descânt,
Mă coboară pe pământ.
Tu mă judeci că un jude,
Pe drum de duhuri zălude,
Minte, minte, hoață rea,
Ai gonit iubirea mea.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!