O altă nenorocire, secundară pentru mine, sunt informaţiile sau aluziile inexacte pe care ni le furnizează Jégut despre acest Tratat pe care-l publică sub numele de Isaac Lôriah. Prima pagină a cărţii conţine într-adevăr aceste precizări anonime, dar aparţinând fără îndoială traducătorului: Isaac Lôriah, deşi de origine şi dintr-o familie germană, s-a născut la Ierusalim în 1534 şi a murit la Jafet, în Galileea de nord, în 1572, la vârsta de 38 de ani. Cum lăsase cu limbă de moarte ca operele sale să fie îngropate împreună cu el în mormânt, discipolii săi, dintre care cel mai cunoscut este R. Chaim Vital, nu s-au dat înapoi de la a folosi un subterfugiu rabinic ca să păstreze opera maestrului, respectându-i în acelaşi timp voinţa á la lettre.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia îşi dădu Isaac Lôriah duhul, că cei ce-l vegheau îşi şi împărţiră manuscrisele lui şi folosiră pentru a le copia cu cea mai mare diligenţă răstimpul care se scurse înainte de îngropare, punând apoi cu pioşenie în mormânt, o dată cu cadavrul, şi originalele. Aşa au ajuns până la noi, se spune, admirabilele cărţi ale acestui cabalist. Unele au fost traduse pe latineşte în colecţia lui Knorr von Rosenroth; altele au rămas în manuscris, precum Comentariul la Sefer Yetsirah, din care există nişte copii în anumite biblioteci particulare.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să constat la rândul meu că Tratatul despre revoluţiile sufletelor nu este opera lui Luria însuşi, ci a discipolului său Hayyim Vital (într-atât e de adevărat că peste tot în ea e vorba de "Eu, Hayyim"). Textul ebraic al tratatului Sha' ar ha-gilgulim a fost tipărit la Ierusalim în 1912. Traducerea franceză a lui Jégut s-a slujit totuşi de versiunea latină a cabalistului Francescus-Mercurius van Helmont, fiul celebrului medic paracelsian Jan Baptist van Helmont, inclusă în Cabbalae denudatae tomus III de Knorr von Rosenroth, sub titlul De revolutionibus animarum.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful lui Isaac Newton

Aici este înmormântat Sir Isaac Newton, nobil,
care, prin puterea unei minţi aproape divine,
prin principiile matematice elaborate de el,
a explorat evoluţia şi formele planetelor,
traiectoriile cometelor, fluxul şi refluxul mărilor,
a deosebit razele de lumină, şi, ceea ce
nicio altă minte savantă nu şi-a imaginat până atunci,
proprietăţile culorilor produse de lumină.
Sârguincios, inteligent şi credincios în expunerile sale
despre natură, antichitate şi Sfintele Scripturi,
el a dovedit, cu ajutorul filosofiei sale,
măreţia Dumnezeului atotputernic şi bun, exprimând,
în maniera sa, simplitatea Evangheliei.
Să se bucure muritorii că a existat această podoabă
a speciei umane. S-a născut la 25 decembrie 1642,
şi a murit la 20 martie 1727.

epitaf de G.L. Smyth din Monumentele şi geniile Catedralei Sfântul Pavel şi Mănăstirii Westminster (1826)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost de părere că există o literatură germană din România care îşi procură subiectele din lumea înconjurătoare, în care ea prinde fiinţă, şi încearcă să trateze aceste subiecte într-o limbă care a luat fiinţă în altă parte şi este limba altei ţări, dar, în acelaşi timp, o limbă amprentată într-un fel ce ne îndreptăţeşte să spunem: "Asta este limba noastră, asta este literatura noastră!".

citat din Werner Sollner
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al-Kindi avea peste treizeci de ani când s-a retras pe ţărmul mării ca să mediteze la aceste lucruri; şi din acea perioadă datează opera sa despre Configuraţiile Lucrurilor Gândite, Al-Jawami' al-Fikriyah. Căci constatase că lumea aceasta pământească este, pentru călătorul care o străbate, ca o carte plină de semne, iar semnele nu sunt abstracte: sunt alcătuite din oameni, din animale, din plante, din minerale, din cer, din stele, din suflete, din spiriduşi, care şi ei sunt nişte existenţe măsurabile.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când, de bine-de rău, mi-am reluat cursurile, relaţiile mele cu profesorul de istorie, care era foarte mândru de mine, au devenit de aşa natură încât am îndrăznit să-i cer noutăţi despre Mekor Hayyim. Spre surprinderea mea, îmi declară că nu cunoştea acest nume. Nu-şi amintea nici de numele suplinitoarei sale, dar era cu siguranţă altul. Trăgeam de aici amara concluzie că se senilizase.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desigur, am pus obişnuita întrebare despre articulaţii, dar judecătorul O'Connors nu observase nimic deosebit în această privinţă. Tânărul, spunea el, avea probabil un ochi de sticlă (stângul), dar nici de asta nu era sigur. Un alt prieten de-al meu, care a murit cu mult timp în urmă, a scos la iveală altă istorie incredibilă despre Alice H. Îmi amintesc că am scris-o într-unul din acele jurnale pe care obişnuiam să le ţin şi care a ars împreună cu toată biblioteca mea la C. El pretindea că Alice H. l-a scos din deşert în Africa, tocmai când credea că-şi va lăsa oasele pe-acolo. Ea a dispărut puţin după aceea.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva mi-a spus că Bromwall e cunoscut drept unul din locurile cu cea mai mare rată de divorţuri din Hatch Park, iar apartamentelor sale li se spune "apartamente de divorţ"; am văzut însă şi un cuplu care a luat naştere acolo - motiv de a ne gândi că e dificil să deducem ceva din acest gen de experimente sociale, deşi oamenii îşi au de bună seamă limitele lor de adaptare, la fel ca şoarecii.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai uimitoare scriere şcolii cabaliste tardive este Tratatul despre revoluţiile sufletelor, care a fost tradus în franţuzeşte de Edgar Jégut şi tipărit în 1903 într-o ediţie clandestină de 150 de exemplare. Les Éditions d'Aujourd'hui l-au reluat în 1984, într-o retipărire fotostatică, în colecţia "Les Introuvables".

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte nu s-au scris despre curiozitatea feminină! Oricum, fapt este că ea a fost, în acest caz, cauza imediată a căderii dinastiei Gologan. O uşă imprudent întredeschisă de Doamna Mortu îi permise zorabului Baha să-şi desăvârşească opera. Când sosi Baban, trupul chircit al preşedintelui Gologan nu mai era, din cap până-n picioare, decât o rană sângerândă. Baha fusese atât de brutal încât chiar îl emasculase, fără să fi fost în mod special antrenat pentru astfel de operaţiuni. Cât despre Doamna Mortu, cu jugulara transformată în fântână arteziană, ea spumega în convulsii. Nici unul dintre ei n-a aşteptat sosirea echipei de doctori adăpostiţi în clădirea de alături; Gologan încercă să dea o ultimă indicaţie decisivă pentru dezvoltarea multilaterală a Jormaniei, dar expiră horcăind, în timp ce Doamna Mortu se stinse gângurind dulce.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al-Kindi fu zgârcit, căci îşi dădea seama că în stadiul la care ajunsese nu mai trebuia să se cheltuiască în niciun fel, ci trebuia să păstreze totul pentru sine însuşi, întru veşnica glorie a lui Allah, cel Milostiv. Dar să vedem cât de măreţe fură planurile lui Al-Kindi şi cât de măreţe sunt încă planurile lui Mahdi, care astăzi poartă numele de Toz-Grec.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isaac Davis: Ştiţi că naziştii au de gând să mărşăluiască în New Jersey? Scrie-n ziar. Ar trebui să mergem acolo, să ne adunăm mai mulţi, aşa, să luăm nişte cărămizi şi nişte bâte de baseball şi să le explicăm cum stau lucrurile de fapt.
Invitat la petrecere: Am citit pe prima pagină din "New York Times" o satiră de-a dreptul incisivă la adresa lor.
Isaac Davis: O satiră din "New York Times" e o idee bună, dar cărămizile şi bâtele de baseball chiar ar pune punctul pe "i".
Helen: O satiră plină de sarcasm e mai potrivită decât forţa fizică.
Isaac Davis: Nu, nu, forţa fizică e întotdeauna mai potrivită pentru nazişti.

replici din filmul artistic Manhattan, scenariu de Woody Allen (25 aprilie 1979)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toate posibilităţile care au fost exploatate în istoria ideilor, traducianismul mi se pare cea mai verosimilă: sufletele se înmulţesc la fel ca trupurile şi, ca şi trupurile, au relaţii între ele. Este ceea ce-i pe cale să se întâmple acum, între mine însumi şi vizitatorea mea nocturnă. Amândoi ne înmulţim indefinit şi în fiecare zi câştigăm noi suflete, în timp ce acelea vechi dispar ca să rătăcească în lumi paralele, unde alte trupuri sunt pe cale să exploateze acele opţiuni existenţiale pe care noi doi le-am îndepărtat deja. De aceea cei care mă cunosc au avut impresia de a mă fi zărit în două locuri în acelaşi timp: porţile dintre lumi, care sunt în număr infinit, uneori sunt prost închise. Realitatea e mult mai complexă decât credea Samuel van Haeren.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

Eminescu nu a murit.
El doar ne călăuzeşte
de la înălţimea transcedentală
a geniului absolut
în desăvârşirea epopeei naţionale
fără de sfârşit
pentru ca prima limbă vorbită de oameni
cea mai frumoasă
să se ridice
în altarul sacru al iubirii de neam
la înălţimea dumnezeirii care a creat-o.

Eminescu nu a murit
numele lui este numele mirului sacru
din Liturghia Cuvântului românesc
este lumina Luceafărului călăuzitor.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei. Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.

replici din Sfânta Evanghelie după Ioan, Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii. - 17:6-26 de Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, şi, deşi democrat prin naştere, el face parte din aristocraţia inteligenţii, a meritului, ştiinţei, artei, culturii ş. cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevăraţi boieri, cari au ştiut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunţând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat...

Ion Luca Caragiale în Moftangii, Românul (1893)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal, prima pagină: Azi m-am născut. Acest lucru, ştiu, mă va duce la mormânt.

aforism de Sandro Montalto din Aforismul în Italia. Antologia Premiului “Torino in Sintesi” (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără nicio îndoială, e vorba de o fază intermediară şi ambiguă a existenţei mele, căci mai multe persoane au declarat că m-au văzut, în acelaşi timp, în două locuri foarte îndepărtate unul de altul. Oricum, mi-e greu să admit că răzbunarea e ţelul tinerei fete cu pletele arămii. Mai mult ca sigur că Samuel van Haeren s-a înşelat: relaţiile dintre suflete n-ar avea cum să fie vreodată simple.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul cuvânt

Când, prima dată te-am zărit
Planetele toate s-au oprit..
Şi inorogi din câmp de stele
Pe spate ducând bătăile.

Băteau in piept cu cutremure
Răscolind galaxii, mările!
Şi apoi totul a împietrit..
Asteptând primul tău cuvânt.

Din care universul sa născut
Cu mine gol de tot şi toate
In mână cu o simplă floare
Un contur de Gopo fără culoare!

Dorind un Big bang de mirare
Dintr-o sublimă sărutare
Cu ambrozia curcubeielor
Cu vâlvătăiele muzelor!

Care in tine s-au contopit
Cu sărutarea de infinit,
Ce a despicat Universul
Si am simţit că sunt punctul..

Exclamaţiei, terminând cuvântul
Cu numele tău, inceputul
Care denumeşte Universul
Ce! După pasul tău are mersul

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precizări autobiografice. Celui care mă întreabă dacă la origine sunt negru

Bunicul - negru, iar al tău - maimuţă...
De ce-aş mai încerca păreri de rău?!
Acum pricepi că neamul meu începe
Exact unde sfârşeşte neamul... tău.

epigramă de Alexandre Dumas, traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!