Oricât de înalt să fie copacul, frunzele cad tot pe pământ.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Oricât de înalt să fie copacul, frunzele tot pe pământ cad.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura îi îngăduie fiecărui copac să crească oricât de înalt poate crește. Și, știi ceva? Copacul chiar asta și face. Nu există nicăieri, nici nu poate exista vreunul care să se oprească din creștere numai fiindcă nu are dreptul să aleagă - dacă nu intervine vreo opreliște exterioară, copacul va continua să se înalțe atât cât va putea.
Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul, sub nori de fum
Copacul singur stă în zare
Pe culmea unde luna urcă
Și razele fierbinți de soare
Presimt că viața se usucă.
Din oasele prinse cu sânge
Desprinse-s frunzele pe rând,
Coaja striată jalnic plânge
Când vârful cade la pământ.
Își face crucea din vârtejuri,
Din trăsnetele fără drum,
Zarea-l ascunde printre franjuri,
Adoarme dus, sub nori de fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cad pe ape
Soarele jos a picat,
Soarele, soarele,
Ca rochia ta din pat,
Soarele, soarele.
Cade o frunză din înalt,
Frunzele, frunzele,
Ca palma mea din părul tău cald,
Frunzele, frunzele.
Lunecă din cer o stea,
Stelele, stelele,
Ca lacrima pe fața ta,
Stelele, stelele.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

România de azi este copacul uscat, care și-a pierdut frunzele. Aceste frunze, în căderea lor la pământ, au șoptit în taină sau au strigat, neauzite, sensul vieții, al morții și al suferinței la care au fost supuse
Dan Puric în Cine suntem
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu de bine își pierde copacul frunzele.
proverbe rusești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
În copacul înalt vântul bate mai puternic.
proverbe chinezești
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeți-vă clipa
trosnetul se aude și-un bolovan țărâna-n frunze-ndeasă
culmea dealului prin copaci cerul apasă
inima-mi bate și mă doare, urcușul frigului mă arde-n oase
pădurea încet primește urma mea ce trece
bat clopote-n urechile mele
o Doamne!
stau și strig la soare
nu-mi mărgini privirea, nu te duce-n orizontul rece
pun palma pe copacul înalt și frunzele lui freamătă
vorbesc între ele și spre pământ se-îndreaptă
plâng zborul lor, șoptesc că nu vor să fie moarte
nu vor să uite roșul ruginiu din ochii noștri
nu vor să fie noapte
printre crengi ne caută și printr-un ultim gând ne spun
ascultați copacul vieții, dorința lui din gând
căutați în albastru stelei, în cerul nopții vara
simțiți albul zilei, scânteia de lumină, fulgul iarna
simțiți în sunet glasul trecerii, uniți-vă cărarea
fiți unu-n altul vara și dăruiți iar viața
puneți-vă împreună trupul, inima și sufletul
fiți pe lume, prin iubire, gândul
atingeți-vă clipa și nu uitați că-i toamnă!
poezie de Viorel Muha (octombrie 2010)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

În solitudine, copacul își numără frunzele unei veri...
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
E toamnă. Copacul lăcrimează pentru că-i cad frunzele.
aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Senzație stranie
Ți-am auzit pașii. Am avut sentimentul
că frunzele roșii cădeau sonor pe un
pământ uscat, imediat după ce se
desprindeau dintr-un copac imaginar.
Frunzele roșii păreau a fi înfrigurate în
toamna târzie. Am avut sentimentul că
eu chiar am auzit niște pași. Aveam senzația
aceea stranie că tu, de fapt, trăiai. Dar, în
momentul imediat următor, am fost absolut
sigură că nu am auzit, de fapt, pe nimeni.
M-am uitat în grădină și am văzut copacul
meu Ligustrum vulgare cum își pierdea
frunzele. Mi-am văzut chipul în oglindă.
Era de-a dreptul imposibil să aud pași.
Tot ce știam era faptul că te iubeam. Tot ce
am putut eu auzi era căderea frunzelor. Dar,
în secunda imediat următoare, am simțit
sărutul tău. Am auzit clopotul bisericii bătând.
poezie de Marieta Măglaș din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

O fată
Mi-a intrat un copac în mâini,
Seva a urcat în membre,
Copacul a crescut în pieptul meu
Aplecate,
Ramurile ies din mine ca niște brațe.
Exiști, copac;
Exiști, mușchi verde;
Existați, viorele cu vântul deasupra voastră.
Ești un copil înalt, înalt
Și toate acestea pentru lume-s o aiureală.
poezie de Ezra Pound, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec anii
și cu părul nins
intru în toamnă
când copacul
își scutură frunzele
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunzele nu vor deprinde niciodată zborul, fără să existe copacul de care să se desprindă...
aforism de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (20 octombrie 2015)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea unei vulpi cu coajă
Am ales copacul
Am luat vulpea
eu de picioare, tata de bot!
Eu trăgeam spre mine
Tata spre el
Copacul spre sine!
Eu râdeam
Tata râdea
Copacul ne ridica buzele!
Eu cu tata
Vulpea
Copacul trântea!
Eu cu copacul
Tata cu mine
Vulpea murea!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul meu
copacul din gradina mea
nu stiu cu ce se hraneste;
poate cu mine, poate cu tine.
frunzele lui sunt atat de colorate,
crengile sunt pline de viata,
in jurul lui sunt trei meri mai mici,
sta impunator peste toata gradina,
sta impunator peste toata inima,
cine il uda?
cine ii taie frunzele uscate?
cine?
poate eu,
poate tu,
poate fetele cu fustita rosie
ce isi scrijelesc numele pe el.
incearca sa-l asculti,
suiera vantul
ce-l face sa danseze intr-un mod ametitor
te ia cu somn
te ia cu dor
te ia cu vise
fetele cu rochite
se plimba langa
portile deschise.
fructele sunt adunate,
inimile sunt coapte,
visele sunt inaltatoare,
copacul meu se vede de peste hotare.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât e viitorul de înalt, se naște de jos.
aforism de Publilius Syrus din Sentințe
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
pe copacul din grădină
urcă o iederă.
chiar dacă-l folosește,
ea îl acoperă gingaș
cu frunzele ei verzi, spre lumină.
gogyohka de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
pe copacul din grădină
urcă o iederă.
chiar dacă-l folosește,
ea îl acoperă gingaș
cu frunzele ei verzi, spre lumină.
gogyohka de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricât ar fi muntele de înalt, tot există o cărăruie până în vârf.
proverbe afgane
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!