Piciorul meu
Piciorul meu nemișcat ca un obiect, gândește,
Nu vă mirați, la atâta gol atâta minte,
Nu există generație care să nu aibă patru oameni drepți,
Unii nu sunt nici drepți, nici strâmbi, drâmbe adică,
Îngăduiți unui corp străin să ia locul Pământului,
Personal fac parte din Salonul Aurit al Aiuriților,
Cu cât violezi mai mute legi, cu atât ești mai liber,
Nicio crimă nu se face dinadins, ci din ins în ins,
Omorât fu cel ce vorbi de rău pe Puchinete,
Mai bine mort, decât cort pentru golanii lumii?
I-a rămas în gât Ziua de Apoi. Să fie sănătos.
Oricui i se poate întâmpla să fie frizer.
Decât mizer, fii dulgher, nu Dulgheru,
Nici ministerul. Fii Finisterul.
După ce a mestecat zahărul în ceai, a fost împușcat.
Cum, de ce? În alt poem. Adieu, mes amis charmants.
poezie de Borids Marian Mehr
Adăugat de Borids Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zahăr
- poezii despre vorbire
- poezii despre tuns
- poezii despre sănătate
- poezii despre poezie
- poezii despre picioare
- poezii despre moarte
- poezii despre ministere
- poezii despre legi
Citate similare
O persoană are alegerea de a merge într-un loc unde sunt cei drepți. Ea poate accepta autoritatea lor și apoi va primi toate puterile ce îi lipsesc prin natura calităților proprii. Ea le va primi de la cei drepți. Ăsta este beneficiul din "le-a însămânțat în fiecare generație", pentru ca fiecare generație să aibă ceva la care să apeleze, de care să se lipească, și de la care să primească puterea necesară de a se ridica la nivelul celor drepți.
Baal HaSulam în Shamati
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre natură, citate despre calități sau citate despre autoritate
Cea mai incurabilă boală descoperită de OM în secolul XXI nu este nici cancerul, nici SIDA, nici Ebola; ci GÂNDITUL. Când omul se va vindeca de această boală dând pauză la minte, atunci dorința lui perpetuă de a îngrășa mintea generație după generație, va înceta și Adevăratul Rai se va reîntoarce pe pământ. Atâta timp cât nu realizezi că Raiul și Iadul sunt simple creații ale minții umane în numele controlului, nu vei realiza cât de Absurd este să crezi că ești despărțit de Dumnezeu, de care nu te poți desprinde nicicum. Dualitatea adică mintea învățată de mic este diavolul, iar unitatea veșnică a Conștiinței ești tu Preafericitul Dumnezeu. Cum de nu vezi simplitatea vieții veșnice la care te invit?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre religie
- citate despre timp
- citate despre învățătură
- citate despre viață
- citate despre rai
- citate despre medicină
- citate despre iad
- citate despre draci
- citate despre dorințe

Avuții în neștire
Habar nu mai am
Unde e ea
Nu știu nici să trăiesc
Și nici să mor
În nebunia mea
De fapt sunt mai străin
Decât oricui i-ar păsa
Am doar bun simț
Cât să dau și la alții.
Atâta că mi-e greu
de inimă rea.
Mi-e greu
De inimă
Rea.
poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre nebunie sau poezii despre inimă
Tu ai spus
Tu ai spus nu cer nimic,
Nici cerul nu poate cere,
Tu ai spus, evoluăm pe raze diferite,
Este bine, iradiem ceva, tu ai spus,
Nu suntem nici aproape, nici departe,
Este drept, noi doar suntem,
Tu ai spus, nu este momentul,
Așa este, nicio execuție nu se potrivește cu momentul,
Pentru mine nu există decât ACUM,
Dar nu ai cum înțelege, ai ceasul tău,
Nu-ți sunt străin cât timp ne aflăm în această lume,
Tu ai spus, iubirea este-n tine, fals,
Iubirea mea este la tine, iubirea ta nu este nicăieri,
Poate că este în cuvinte, dar ce sunt cuvintele?
Pui de vrăbii, zboruri de rândunele, vorba Minulescului,
Cel ce pierduse cheia, pălăria și bastonul,
Tot mai departe ne vom roti, mâine vom fi departe,
Acum este deja mâine, everyone around me is dying,
Fiecare pleacă în alt tren, avion, au rămas un pantof fără toc,
Un toc fără peniță, din joacă se nasc iubirile,
Ca furtuna-n aprilie, copleșit îmi plec fruntea,
Parcă ieșeam din spital sau din închisoare,
Mă simt ca o libelulă, adică liber, în jurul meu moare timpul,
Acest fluviu pe care plutesc cadavre invizibile,
Eins, zwei, copii împușcați în fața mamelor,
Mame împușcate în fața copiilor, cine să-i mai plângă?
Istoria se scrie de jos în sus, apoi se autodecapitează,
Buzele mele mușcă aerul, pântecul aerului, mormânt aerian,
Am scos sabia de aur de sub nisip, ca Lancelot,
Pălăria lui Hamlet a fost uitată la rechizite,
Veneau lupii și urinau peste tot,
Departe urlă felinele mari,
Mă acund și repet, toate sunt vânare de vânt.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre mamă, poezii despre iubire, poezii despre cuvinte, poezii despre aer, poezii despre încălțăminte, poezii despre vânt, poezii despre vrăbii, poezii despre viitor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

* * *
Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creștin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici țărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului și nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparțin Preaiubitului meu.
Am renunțat la dualitate și am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te știu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu ești cel dintâi, ultimul, cel din exterior și cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Ești
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre religie, poezii despre natură, poezii despre islam, poezii despre iad sau poezii despre foc
Never
Nu mai era sigur pe nimic,
numai creierul îi lucra febril.
Mai febril ca niciodată.
Îi trimitea ghirlande de metafore,
fragmente de marmură, diamant,
iar ea tăcea ca un sfinx.
"Un sfinx trebuie spart,
să vedem ce este înăuntru".
Se gândea el.
Dar distanța ca și timpul
ca și indiferența ucid sentimentele
cum mor păsările în zborul lor spre sud,
prinse de un vânt rece.
A plecat, cu o carte de un învățat chinez,
în munții Tibetului, s-a ras în cap,
cum făcuse în primul an de facultate,
când și-a pierdut prima iubire,
a dispărut.
Ea s-a prefăcut într-un corb negru
și în fiecare noapte rostește clar, răspicat,
ca în celebrul poem al lui Poe.." Nevermore."
E mai bine să te afli printre persecutați,
decât printre persecutori,
dar și mai bine este să nu te afli
nici aici, nici dincoace.
În cer nu există umor,
zice Mark Twain.
Bate-mă, dar lasă-mă să râd,
adaugă Moliere, din cealaltă parte a cimitirului.
Unde nu sunt dușmani,
nu este victorie, spunea Balzac,
dar nici unde nu sunt prieteni
nu este victorie, adăuga un om hâtru.
Când te sărută un ipocrit, numără-ți dinții.
Îngeri cu aripi strivite de sfere,
râuri care sunt înmormântate,
piatra lovită de copite,
o dragoste neterminată ne apasă,
uneori pământul este mai curat decât cerul.
Eu scriu tragedii, spune Dionisos. Cine îl crede?
Omenirea seamănă cu ursul fugărit de foame din pădure.
Așa am rămas după pierdutele iubiri.
Nemișcat. Pentru cât timp?
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre victorie, poezii despre urși sau poezii despre umor
Al clipei
Mai mult decât această zi e amintirea zilei
Ce și-a turnat tiparul pentru năruire
Și din această formă n-o mai scoate nimeni.
Mai mult decât pot să-mi aduc aminte
Clipe și ceasuri dragi răsfrânte-n minte
Care-au topit metalul prețios al flinței
Nu-i nimeni decât mine cel mai mult
Și nimeni nu-i nici cel mai gros sau strâmt
Nici cel mai scund nu poate fi ca mine...
Cât mă detest aici atâta sunt si umilinței
Nu-i cer răsplată sau răsfăț; nici bir credinței.
Mai mult de-acestea sunt în cele ce nu sunt
Și niciodată n-am să fiu mai bine
Puținul din această clipă apropiindu-mă
Și-al clipei sunt din ce în ce mult...
poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată, poezii despre răsfăț, poezii despre ceas sau poezii despre amintiri

Constanță
de când cu acest covid,
omu-a devenit hibrid,
nu-i nici cer, dar nici doar humă,
nici granit, dar nici de gumă,
nu-i nici claie, nici balot,
nu-i nici struț, nici Phoenix tot,
pus într-al lui Procust pat,
nici stingher, nici adaptat,
nici străin, dar nici acasă,
nici cucută, nici melasă,
nici în zeghe, nici în togă,
nu-i nici bocet, nici eglogă,
nici Manole, nici Icar,
nici beznă, dar nici habar,
nici tăcere, nici cuvânt,
nici pareză, nici avânt,
nu-i nici orb, dar nici nu vede,
nici în sine că se-ncrede,
nici profet, nici Antihrist,
nu-i nici vesel, dar nici trist,
nici Einstein, nici Poptămaș,
nici strămoș și nici urmaș,
nu-i nici ciornă, dar nici act,
nici prea plin, nici vid compact,
nici faun, nici eunuc,
nici cloșcă, nici ou de cuc,
nici pesmet, nici cozonac,
nici înger, nici pui de drac,
nici Midas, dar nici sărac,
nici fasole, nici arac,
nu-i corabie, nici port,
nu trăiește, nici nu-i mort,
doar există, dar nu-i viu,
nici expert, nici ageamiu,
nu se-nalță, nici nu pică,
nu învinge, nici c-abdică,
rămânând ce-a fost: nimică.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre sărăcie, poezii despre marină sau poezii despre existență
Așadar, ce va înțelege căutătorul, care este Adevărul ce NU poate fi ținut prizonier în carapacea, închisoarea cuvintelor? Adevăr care firește nu poate fi decât infinit si indescriptibil și firește liber de închisoarea cuvintelor a conceptelor? Oamenii aceștia gen Laurențiu sau Cosmin tot mai caută Adevărul în ce au spus diferite ființe realizate și tocmai de aceea încă nu l-au găsit, dacă doar pentru o secundă l-ar fi căutat în propria lor inimă ar fi realizat că ei sunt Adevărul, că Adevărul e chiar aici, chiar Acum, veșnic fresh, liber de cuvintele oricui și fiind infinit liber de orice descriere. Adevărul e atât de simplu încât nici un gând sau minte nu-l poate prinde sau descrie! Nu poate fi monopolul unei religii darmite unei tehnici. Nu există nici o cale pentru adevăr pentru că adevărul este veșnic Aici! "A-FI" neasociat cu gândul este simplitatea sau inima libertății.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inimă, citate despre gânduri, citate despre cuvinte, citate despre adevăr, citate despre secunde, citate despre infinit sau citate despre existență
Reporterul: Bună ziua, sunt de la un post de televiziune. Aș vrea doar să vă solicit o opinie. Sunteți pentru democrație sau pentru dictatură?
Primul și al doilea (evident, bine dispuși): Da, într-adevar, aveți dreptate!
Reporterul: Într-adevăr, ce?
Primul: De ce se spune, domnu', că s-a schimbat salamul cu soia? Păi dumneata ai mâncat parizer din ăsta nou? Că-i mai rău decât salamul ăla de ni-l dădeau odată! De ce minte, domnule?
Al doilea: Adică, mă rog, poate că e bine că ne minte... că trebuie să vândă și ei marfa, da... aoleu, ce se întâmplă cu stomacul meu, după ce mănânc porcăria aia...
Primul: Dar și cu-al meu! Și dacă mă apucă în oraș... ce mă fac? Că toaletele, adică veceurile, noa, cum să spun... costă scump. Că au privatizat ăștia până și privata.
Reporterul: Credeți ca mai suntem ascultați?
Al doilea: Pentru noi e la fel ca și până acum! Nu ne ascultă nici dracu', nici tac-su.
Primul: Ba, dracul ne ascultă! Noi vorbim, noi auzim... Ba ne mai aude cârciurmaru'... care râde când ne-aude ca proasta-n târg.
Reporterul: Securitate? Mai există securitatea!?
Al doilea: Nu mai există, domnule...
Primul: Păi, ia ieși dumneata după ora 9 seara... Ia să vezi cum te atacă derbedeii!
Reporterul: Bine, m-am lamurit! Eu vă mulțumesc pentru participare...
Primul: Să fiți sănătos...
Al doilea: Și să ne sunați, să ne spuneți când ne dați la televizor...
Primul: Că avem mobil... 074...
Al doilea: Ha! Ha! Ha. Că l-o uitat un zăpăcit la birt. Nu-i al nostru, că-i a lui... Da' sunați-ne, că auzim...
replici din Unda veselă, sceneta "Opinii, opinii" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre draci, umor despre televiziune, umor despre râs, umor despre vorbire, umor despre tată, umor despre sănătate, umor despre seară, umor despre schimbare sau umor despre oraș

Busola nu-i de vină
O parte a lumii nu lasă nici o scrisoare în urmă-i,
nu de altceva, fără nici o aluzie,
însă că ar citi-o cealaltă parte a lumii și ar muri de rușine,
nu-i decât o iluzie. De fapt, lumea nu mai citește nici o scrisoare.
Nu se mai poartă busolă în buzunare.
Scrisorile, lumea le aruncă. Nedesfăcute. Sau le ia cu ea
pe tărâmul drept, în buzunarul de la piept,
în locul busolei absolute,
să nu-i ierte bietului obiect,
nici de-i cu argint poleit, adevărul închipuit.
Cum să arăți numai nordul?
De ce nu sudul, mușchiul uscat pe trunchiul bătrân,
sau galbenă iedera verde?
Nimic limpede nu se vede. De ce să descrii nordul,
te întrebi, limpede, după umbra unui băț la amiază,
când ar părea totul mai simplu prin perifrază?
Nu nordul, nu întinderi de frig, nu pământul ud,
acum, soarele bate numai din sud. Asta e tot. O vastă rețea de fum,
de ironii, un fel de iederă atinsă de frig, pătată de scrum.
Nu m-am dezvațat să mă dezbar de obiceiuri, de teorii - pentru unii, acre -, nici de a distinge nordul între simulacre.
Astăzi, în această veșnică iarnă, cum și ce se mai poate distinge?
Niciun vis nu se poate atinge.
Asta e tot. Busola nu-i de vină, nici nordul însuși, fără torță în mână.
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre vinovăție, poezii despre verde, poezii despre rușine, poezii despre prezent, poezii despre miezul zilei, poezii despre lectură, poezii despre iertare sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?

Sfârșitul fanteziei
Trupul nu va mai începe nimic. Atingându-i globurile ochilor,
poți simți că până și o movilă de pământ este mai vie,
că nici pământul, chiar în zori, nu-i atât de tăcut.
Iar un cadavru nu este decât rămășița unor prea multe treziri.
Noi avem doar acestă putere: de-a începe
fiecare zi a vieții înaintea pământului,
sub cerul tăcut în așteptarea unei treziri.
Rămâi uimit văzând în zori atâta trudă;
prin trezirea în trezire se face o muncă.
Dar noi trăim doar pentru a ne înfiora
de ceea ce trebuie să facem și pentru a trezi încă o dată țărâna.
Asta se întâmplă din când în când.
Apoi totul se liniștește, împreună cu noi.
Dacă la atingerea acelui chip mâna n-ar tremura
dacă mâna vie s-ar simți plină de viață atingând acea mână
dacă-i adevărat că răceala aceea e doar răceala
pământului, înghețat în zori,
poate ar exista o trezire, iar lucrurile amorțite-n tăcerea
zorilor de zi vor vorbi din nou. Dar mâna mea
tremură, iar din toate lucrurile care există se aseamănă c-o mână
care nu se mișcă.
Alte dăți, trezirea în zorii zilei
era o durere seacă, o lacrimă de lumină,
o eliberare. Cuvântul, meschin,
al pământului a fost vesel doar pentru un scurt moment; apoi
a muri însemna reîntoarcere acolo. Acum, trupul în așteptare
e ceea ce-a rămas după prea multe treziri; nu va reveni pe pământ.
Ele nici măcar nu pomenesc despre asta, buzele încremenite.
poezie de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre sfârșit, poezii despre ochi sau poezii despre muncă
Cu un cuvânt
"A fost atâta chiu și cânt,
Cum nu s-a pomenit cuvânt",
Dar câți martiri pentr-un cuvânt?
Ce guri ar mai fi mute?
Au cuvintele și umbre.
Cuvântul fruct oprit.
Cuvinte păsări trecătoare.
Cuvântul e ca orbul, nu știe unde nimerește.
Un pumn de aur în cuvânt.
I-a fost dat cuvântului să fie scris.
De cuvinte nu te speli.
Există cuvinte ca nodul gordian.
Bate cuvântul în piuă, tot degeaba.
Cuvântul deschide, cuvântul închide.
Cad fără șir cuvinte, necunoscute, omenești.
Cuvântul nu simte nici durere, nici milă.
Cuvântul se citește lângă lampa amintirilor.
A bon entendeur, salut!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre gură, poezii despre fructul oprit sau poezii despre durere
Omul, răutatea Pământului
De ce mă lovești, omule,
Crezi că nu mă doare?
De ce-mi omori mamele?
Punând atâta sare,
Pe locul ce mă doare?!
Copiii mi-ai tăiat în bucăți,
Aruncându-i în mocirlă,
Voi sunteți oameni, voi sunteti tați?
Peste tot oase... cât o movilă!
Ești om sau ești omidă?
Chiar crezi că nu mă doare?
Îmi crapi pământul zi de zi
Și inima îmi moare.
Manânci, bei, dar nu mai vezi
Că ești mort și doar mimezi.
Ai despicat planeta-n patru
Fără nici o milă,
Cu sânge ai făcut un teatru,
Ucigând ca o nămilă
Făptura cea... umilă.
De ce ucizi copiii altui popor?
Nu sunt tot ai tăi?
Lacrimile lor nu te dor?
Nu sunt oamenii "săi"
Ci sunt tot oamenii... tăi!
Suntem toți de AICI.
poezie de Corina Sofia Bebereche
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre teatru, poezii despre tată, poezii despre sânge, poezii despre răutate, poezii despre copilărie sau poezii despre Pământ
Dumnezeu nu-i separă pe cei drepți de păcătoși și nici nu-i compară pe cei răi cu cei buni. Albina, dacă găsește un pic de zahăr pe o scrumieră, nu importă cat de murdară este aceasta, va lua zahărul pentru a face din el miere. Dumnezeu nu se uită dacă omul se găsește în păcat sau în virtute, nici dacă este bun sau rău. El caută doar momentul în care să Se apropie pentru a-i veni în ajutor.
citat din Sfântul Antim din Chios
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zahăr, citate despre apicultură, citate despre miere, citate despre fumat, citate despre comerț exterior, citate despre albine, citate despre ajutor sau citate despre Dumnezeu

Revoluție fonetică românească
Am fost, fără să vrem a fi
Și n-om mai fi nicicând așa;
Am fost și strâmbi cu "î din i",
Mai drepți decât cu "â din a".
epigramă de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre revoluție sau epigrame despre România
Dacă ceea ce ești e dintotdeauna și pentru totdeauna, are pupile nemișcate sau mișcate, are nas, fund sau păr? Are minte? Are formă? Se poate elibera din formă sau din minte ceva ce nu posedă o formă sau o minte, nu posedă nimic fiind însăși inima nimicului? Astfel de oameni limitați nici măcar nu văd că eliberarea este de corp, nu pentru corp, de minte, nu pentru minte, de Absolut tot ce e Efemer, nu pentru efemer. Astfel de oameni sau guruși de mâna a doua care pretind că își țin pupilele nemișcate dacă i-ar prinde naziști și le-ar scoate ochii ei firește și-ar pierde iluminarea falsă. Deși posedă ochii, ei sunt orbi și nu văd că și atunci când cineva își pierde mâinile sau picioarele, când își pierde ochii, simțământul sfânt de A-Fi rămâne și exact EL ESTE SINELE MANIFESTAT CA VIAȚA CA LIBERTATE și nu o persoană care joacă o astfel de imagine. O scamatorie mai jalnică nici nu se putea. Doar recunoaște Sinele tău. El nu doar că nu este prizonierul unei forme, dar absolut nici o practică nu poți face pentru asta!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâini, citate despre sfinți, citate despre sfințenie, citate despre picioare, citate despre ochi, citate despre nazism, citate despre limite sau citate despre libertate
Ce face?
Ce face un om când e singur?
Simplu un glonț, un somn, un poem,
Vede un film, se uită la ceas, înfiază un leu,
Dar tot singur este.
De ce este singur?
A fost jignit. A jignit. A ucis. Nu a ucis.
Eu nu cred în singurătate, cum nu există vid absolut.
Dar o tragedie este. Undeva o lacrimă își fa ce drum.
Doamne, ce aș hohoti, de nu aș fi bărbat.
Amintirile mă asediază asurzitor.
Anii se perindă cu viteza unui tren nebun.
Lumea trăiește, undeva e iarnă, undeva e o plajă,
Alcoolul? Drogul? Boala? Nimic nu seamănă cu singurătatea.
Nici plantele, nici animalele nu suportă singurătatea.
Nici Dumnezeu, că altfel de ce ar fi fost Creația?
Strada este pustie, casa este pustie, cimitir fără gard.
Singurătate, tu ești un bolid care mă ucide.
Brusc apare un cititor timid. Îmi întinde mâna,
Sunt salvat. Mulțumesc, fratele meu, mulțumesc.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre zoologie, poezii despre viteză, poezii despre trenuri, poezii despre tragedie, poezii despre somn sau poezii despre salvare

Nici un cuvânt n-a fost rostit
Nici un cuvânt n-a fost rostit
Nici șoapte auzite, două - trei;
Nici un semn n-a fost făcut cu capul,
Nici un clipit din ochi al lui, al ei.
A fost numai un murmur stins al inimii
Care ține-închise-n ea lucruri care dor,
Sunt doar amintiri care se trezesc
Și care au un somn atâta de ușor...
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Nu mi-am dorit vreodată averi nenumărate,
Nici glorii, nici putere, nici popularitate,
Și nici, pe orice cale, să-obțin măriri deșarte,
De căi ce-s necinstite, o lume mă desparte.
Mă rog la Domnul nostru să-mi deie sănătate,
Căci ea, precum se știe, mai bună-i decât toate,
Să am o minte clară atâta cât trăiesc,
Să fiu iubit de-aceea pe care o iubesc.
poezie de George Budoi din Sănătatea și boala în aforisme, epigrame, pamflete și satire (20 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre popularitate sau poezii despre avere