
Prietenia curge din multe izvoare, cea mai pură curge din respect.
citat clasic din Daniel Defoe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Curge mila ta, Doamne
Curge mila ta, Doamne
Curge mila ta,
Prin crăpăturile ființei
Curge mila ta,
Și peste tot sufletu-mi bucățele
Curge mila ta,
Și mă face întreagă mila ta,
Si luminează întunericul mila ta,
Iar înăuntrul meu ai revărsat iubirea,
Picături din roua dimineții;
Și răzbate lumina printre aripile-mi plânse
Și luminează tot ochiul care vede.
Curge mila ta Doamne
Curge mila ta,
Peste toate mâinile frânte si muncite
Curge mila ta,
Și peste toate tălpile care au călcat pe mărăcini
Curge mila ta;
Și este unt de lemn vindecător,
Și este parfum liniștitor.
poezie de Giulia Mara
Adăugat de Bombastic

Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoză
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Ar curge pân-la Severin,
Iar mai departe-n interior
Ar curge... Gostat Superior.
epigramă de Imperiu Matheescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp și curgere
A trecut timpul. Dar timpul curge în mai multe șuvoaie.
Asemeni unui râu, curentul va curge câteodată
mai vijelios în unele părți sau mai domol în altele,
sau, poate, va stagna pe-alocuri.
Timpul astral este același pentru fiecare,
dar timpul omenesc e diferit de la o persoană la alta.
Timpul curge în aceeași direcție pentru toate ființele omenești;
fiecare ființă omenească curge prin timp într-un fel diferit.
poezie clasică de Yasunari Kawabata din din "Frumusețe și tristețe", traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge
nisipul din tine încet
și treci odată cu timpul
în alt timp
întâi picioarele sunt sorbite
curge nisipul curge
pulpele și sânii
sunt trași de cămile
o secundă încă o
secundă
se face un minut adunat
la alt minut cu fiecare fir
de nisip ce curge
ca un cântec trece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde curge mult vin, curge veselia; unde curge și mai mult, tronează nenorocirea.
aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Marea respirație
curge sânge/cuget-sânge...
Nu vă speriați,
arborii acestor codrii vor dăinui,
vor chema Domnul, vor alina...
curge sânge în Sahara mea de negenerație
ca o cascadă între Canada și SUA
din vorbe goale...
curge sânge viu în obrajii noștri,
în rărunchi,
pete de oxigen&dorință
căutând un sens azi...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Dunăre de-ar curge vin
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Ar învia și Păstorel;
Sorbind lichidul cristalin,
Ce tare plin ar fi de el!
epigramă de Marian Cioacă (1999)
Adăugat de Marian Cioacă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul curge ca un soare
Curge cu soare peste noi
Și-n valuri dezgolim păcate,
Coapsele vii și sânii goi,
Rebeli țipând... a libertate.
De sâmbătă... până spre joi,
Deși ispitele-și dau coate
Curge cu soare... peste noi
Și-n valuri dezgolim păcate.
Timpul renaște-n amândoi,
Remodelând clipe uitate
Și aducând răcori de ploi,
Pe aripi de complicitate,
Curge cu soare... peste noi.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge tristețea
Ca o rășină curge
Încet dar sigur.
haiku de Mihail Mataringa (24 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

O poezie curge din suflet ca o lacrimă pură din ochi.
aforism de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nisip în vinele mele
Nu curge
Curge
Apa
M-am întrebat
Dar apa ce-i?
poezie de Mihaela Cătană (octombrie 2005)
Adăugat de Mihaela Cătană

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o lacrimă ce se transformă în sânge și curge, tot curge, tinzând spre infinit.
aforism de Alex Dospian (octombrie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin venele poporului român, nu curge sânge, curge apă.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Cojocaru Viorel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare
Curge noaptea prin
plete de lună.
E parcul pustiit
de toamnă, de absența ta.
Curge negura.
Curge, gândul pe roată trăgând,
Clipele timide, până ieri
herghelii de sărutări,
de jurăminte.
Învârtoșata iubire
cade în inima mea
adâncă, peșteră fără fund.
Pieptul străvezind neștiut,
expiră umbra bolnavă a
iubirii tale.
poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * * (Când viața-mi curge)
Când viața-mi curge
Curge precum un șuvoi
Cum pot să cred că astăzi este ieri?
Că ieri a fost și a trecut
Și toate-au fost
Și nu mai sunt
Acum e zbucium
Tot ce trece-i încă viu
Nu trăiesc din amintiri
Dar amintiri vor fi
Presimt
poezie de Mihaela Cătană (octombrie 2005)
Adăugat de Mihaela Cătană

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum curge dunărea așa curge
și sângele nostru în vene
și sevele urcă sprintene în copac
și gunoaiele curg și ele - tinere unde
nemuritoare de plastic în a
dn-ul românilor
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu totul curge
Piatra visează lacrimi de piatră
timpul ca un câine iată ne latră
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (1 iunie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu încetezi a învăța din vocea pură a unui torent de munte care curge mereu, spumegând printre pietre.
Morihei Ueshiba în Arta Păcii
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai curajul de a fi înțelept. Începe! Cel care amână ora vieții chibzuite e ca un țăran, care ar astepta să se scurgă râul; dar acela curge și va curge în veci.
citat clasic din Horațiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulcanul din tine
Iubirea mea în suflet îți curge,
Ca o furtună de ploaie și vânt,
Potopul întreg nebunește te strânge
Și-nvață sărutul... din orice cuvânt.
Dorința îmi crește pe buzele tale,
Mereu pofticioase... și-atât de fierbinți,
Demult aruncat-am cămașa de zale
In ape albastre și-atât de cuminți
Voi curge în tine cu foc și izvoare
Și visele toate... le urc pe picior,
Adânc pătrunzând în trupul de floare,
Topindu-mă dulce... nebun de ușor.
Și plouă, și tună, și fulgeră încă,
Vulcanul din tine... mă-nalță la zei
Și marea te uită... cum bate în stâncă,
Din seva iubirii... timidă... când bei.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!