Tot ce-i necunoscut, e socotit minunat.

citat clasic din Tacit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din tot ce-i socotit a aparţine "psihicului", nimic nu ţine mai mult de fiziologie ca plictisul.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum un comandant de oşti cu trupe multe nu poate fi socotit viteaz, tot astfel un om cu multe opinii nu trebuie socotit inteligent.

citat din Hacob Paronian
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie socotit bogat cel care-i încredinţat că are ce-i trebuie.

citat din Eusebius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrei să fii socotit învăţat, munceşte pentru a deveni astfel. Nu există drum mai scurt ca acesta, tot aşa cum nu-i altă cale mai scurtă de-a ajunge să fii socotit bun, decât purtându-te ca atare.

citat din Joan Lluis Vives
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i foarte mare e îndoielnic, prin faptul că unii iau ca sigur orice zvon, iar alţii denaturează adevărul; şi una şi alta sunt apoi exagerate de posteritate.

citat clasic din Tacit
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labranche: Într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiţă dosâtă un neguţitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, veşti de la ţara sa şi cum el nu ştie franţozăşti, au socotit câ-i cer punga, au început a striga "tâlharii"! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă duc la catarg unde am şăzut şapte săptămâni.

replică din piesa de teatru Crispin, rival stăpână-său, după Constantin Negruzzi
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monumentul ratatului necunoscut

Pentru ca viitorul nu mai fie iar ratat,
tot dezvoltand destinul de argat
şi mestecând la mărul cu păcat,

ar trebui făcut
un monument ratatului necunoscut -

a celui ce nimic n-a priceput,
din tot acest răstimp pierdut...

... sau poate chiar aşa a şi fost conceput
din coasta celui fără de'nceput -
oricum, şi el tot un necunoscut...

poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două astre, ce vin din necunoscut şi se duc în necunoscut, îşi încrucişează orbitele.

citat celebru din Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii vin din necunoscut şi se îndreaptă spre necunoscut, dar cu toate acestea fiecare viaţă are sens.

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi Eroul necunoscut

Cum sta pe soclu am văzut
Ne-asemănăm destul de bine:
El chipeş şi frumos ca mine,
Eu - ca şi el - necunoscut!

epigramă de Aurel Iordache din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii însă au un suflet care trăieşte mereu după ce trupul s-a făcut ţărână; sufletul lor se suie în stelele cele strălucitoare. Aşa cum urcăm noi la faţa apei şi vedem ţara oamenilor, aşa se urcă ei până la un tărâm necunoscut şi minunat pe care noi nu-l putem vedea niciodată.

Hans Christian Andersen în Mica Sirenă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecuaţia proustiană nu-i niciodată simplă. Termenul necunoscut îşi alege arsenalul dintr-o sumedenie de valori, rămânând cu adevărat de necunoscut.

Samuel Beckett în Proust (1931)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei "Doamne"

Ce-i drept, de mult nu ne-am văzut
Şi crede-mă, sunt consternat
Când spui că-ţi par necunoscut,
Dar ştiu de ce: sunt îmbrăcat!

epigramă de Pavel Marin Boţoc din ziarul "Viaţa Buzăului" (11 mai 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E minunat să o iei de la început, însă este cu atât mai minunat să ajungi şi la sfârşit.

citat clasic din Henry Wadsworth Longfellow
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irmy (după sex): Ai fost minunat!
Jack, student: Nu e nevoie ca eu să fiu minunat. Eu sunt cel care plăteşte.

replici din filmul artistic Umbre şi ceaţă, scenariu de Woody Allen (5 decembrie 1991)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus de soare

Departe de tot ce-i omenesc
Uitând de tot ce-i pământesc
În extaz stau pironit
Privind un tainic asfinţit.
Ca-ntreaga zare-n lung şi-n lat
Nu-i alt tablou mai minunat...
De-un deal cu creştet auriu
Se lasă soarele umbrit
Ploaia de raze în zăvoi
Nişte culori şi forme noi
De adierile-mpietrite
Stau umbrele încremenite.
Un drum de-argint e apa-n maluri
Şi dâmburile-s valuri-valuri...
Apoi începând din vale
Culori din ce în ce mai pale
De albăstrele, rugi şi fragi
În contururi cât mai vagi
Redau neasemuit
Forme greu de-nchipuit...
Atât de pe nesimţit
Amurg e tainicu-asfinţit
A cărui umbră se întinde
Totul în juru-ne cuprinde...
Întregul orizont himeric
E mistuit de întuneric
Şi-n locul soarelui apus
Pe-oglinda mărilor de sus
Răsar nuferi tremurători
Şi corali strălucitori...
De frumuseţi înseninat
Sufletul s-a minunat...
Inima însă mă doare
Că totuşi e... Apus de soare.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn vieţii

Ne-atrage veşnic Marea
din marea Neuitării
Ne-atrage Depărtarea
din depărtarea Zării

Ne-atrage veşnic Cerul
din cerul Amintirii
Ne-atrage Efemerul
din efemerul Firii

Ne-atrage Nenăscutul
din tot ce e născut
sau Nerecunoscutul
din ce e cunoscut

În tine e Poetul
În tine Poezia
În tine e Profetul
În tine Profeţia

În tine e Rostirea
În tine Nerostitul
În tine e Gândirea
În tine Negânditul

În tine Căutarea
În tine Nepătrunsul
În tine Întrebarea
În tine e Răspunsul

Nimic în neschimbare
Nimic nestătător
Nimic în neaflare
Nimic neştiutor

Ascunsă-i Amintirea
în ce-i necunoscut
Ascunsă-i Nemurirea
în ceea ce-i pierdut

Găseşte Adevărul
în ceea ce-i uitat
Doar El, Cunoscătorul
a tot ce e creat.

poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred...

Eu cred în înviere şi-n miracol,
În zbor de sfinţi ca pasărea-n văzduh,
Într-o răpire— secole-aşteptată,
Într-un avânt spre ce-i necunoscut.

Mai cred sfios, în vălul fecioriei...
În dragoste mai cred, în ce-i curat,
În roua dintr-o peşteră pustie,
Şi-ntr-un Izvor de apă nesecat.

Cred ferm, în apa vindecării Tale—
Lumină, ce-ai aprins lumini cereşti,
Cum în Iordan fu lepra vindecată
Aşa în Tine să mă curăţeşti...

Atât mai cred şi-n lacrimile mele—
Cum crede-o mamă în al său copil,
Cum a crezut fecioara-n feciorie
Mai cred şi eu în tot ce e sublim.

poezie de Mihai Ghidora (7 iunie 2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind tacit

Când nu îţi voi mai spune ¬¬te iubesc
Să ştii că te iubesc mai mult.
Te voi iubi cum soarele iubeşte luna.
Şi noaptea stelele.
Un praf de diamante...
Acum îţi dau ca să imi dai...
Ce sens?
Îţi dau... îmi dai... din timp, din aripi,
Îţi cânt în versuri dragostea
Scriind poeme pe hârtie
Şi dragostea zălog sculptat
În inima-mi pustie
O şoaptă-a gândului îndurerat
Mereu pe prispa buzelor mele
Aşteaptând un gest... un cuvant
Să fie eliberată din temniţa sufletului
Să zboare către universul tău iubire
Aşezându-se mut în faţa ta
Doar privindu-te, iubind tacit!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea îndrăgeşte necunoscutul. Îndrăgeşte imaginile al căror înţeles este necunoscut, fiindcă însăşi înţelesul minţii este necunoscut.

citat din Rene Magritte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!