Instrumentele și procedeele pe care le utilizează psihanalistul, nu pot fi apreciate și folosite decât în dinamica a ceea ce Freud a numit "transfer" și "contratransfer", concepte care, mai mult ca oricând, rămân forțele motrice ale oricărui tratament psihanalitic.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În legătură cu transferul, Freud propune o atitudine glacială, "lăsând la o parte orice simpatie umană" pentru pacient. Psihanalistul, "în felul unei oglinzi" nu trebuie să reflecteze decât ceea ce i se arată.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La congesul de la Budapesta din 1918, Freud va merge până acolo încât să susțină că "trebuie vegheat ca suferințele bolnavului să nu se atenueze în mod vizibil în mod prematur". Psihanalistul trebuie să ia drept model atitudinea chirurgului, pe care nu-l preocupă decât succesul operației. Aceste recomandări vizează evitarea alimentării ezistențelor subiectului.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemanifestând decât indiferență și aversiune față de fenomenul "psy", universitatea nu credea în posibilitatea unui tratament științific al afecțiunilor mentale. Dar Freud va trăi experiența unei alte forme de orbire ideologică pe băncile facultății.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar asociația poate fi utilizată și în alt mod, pornind de la vis. Psihanalistul îl va îndemna pe pacient să facă asociații asupra diferitelor elemente ale visului său.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihanalistul nu interpretează decât visele sau actele ratate. Studierea semnificațiilor, adică a cuvintelor utilizate de pacient, permite uneori accesul la sensul lor ascuns. Interpretarea este procesul analitic cel mai important, instrument de neînlocuit, care îi permite practicianului să facă inteligibil sensul latent al discursului și conduitei.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Jargonul psihanalitic infiltrează limbajul de toate zilele. Teoriile freudiene au devenit "punte de referință dominante în științele umanitare". Cultura ar fi pe cale de a se descompune în "psihanalismul triumfător".
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihanaliza, ca și judo, caută să utilizeze forța adversarlui ca să-l bată. Freud va proceda la fel atunci când va descoperi fenomenele de transfer. Dar cum a procedat el ca să facă utilizabil ceea ce îl stingherea în demersul terapeutic? A început prin a repera rezistențele, le-a determinat natura, apoi le-a supus analizei. După Ralph Greenson, "mânuirea rezistențelor rămâne una dintre cele două pietre de temelie ale tehnicii psihanalitice".
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezistența cea mai evidentă este aceea în care pacientul nu spune nimic, rămânând cu totul tăcut. Este și cea pe care o întâlnim cel mai adesea. Dacă pacientul nu spune nimic, este evident că psihanalistul nu poate lucra.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihanaliștii vorbesc despre o "regulă fundamentală". Această regulă constă în a-l invita pe pacient să spună tot ceea ce gândește și/sau simte, fără alegere, fără a privilegia sau a omite ceva din cele ce-i vin în minte. Psihanalistul trebuie să insiste asupra faptului că tot ceea ce este gândit sau simțit trebuie exprimat, fără a neglija emoțiile.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar dacă visul rămâne după formula lui Freud "magistrala care duce la cunoașterea inconștientului", rateurile vieții cotidiene vor fi locul obișnuit în care se revelează sensul ascuns al conduitelor noastre.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirea-ecran permite astfel accesul la fantasmele infantile, cruciale pentru subiect, anume la fantasmele-cheie pe care el le-a elaborat în copilărie și care continuă să guverneze mai mult sau mai puțin comportamentul său de-a lungul vieții. Recurgând la analiza amintirilor-ecran, în maniera lui Freud, putem găsi fantasmele originare.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuantumul de afect neexprimat va fi refulat. El va sta la originea unor eventuale simptome isterice, care se vor dezvolta ulterior. Descoperirea făcută de Freud și Breuer privind refularea și rezistența, ca factori care determină abreacția, marchează nașterea psihanalizei.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Freud a atacat lucrările lui Ferenzi, care a încercat să scurteze psihanalizarea, prin tehnica zisă "activă". Aceasta constă, pentru psihanalist, în a răspunde emoțional și riguros la emoțiile analizatului.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să definim regula asociațiilor libere? Este vorba de un procedeu care constă în a exprima fără discriminare toate gândurile care îți trec prin cap. Există diferite moduri de a utiliza asociațiile libere: aceea pusă la punct de Freud și cele dezvoltate de alți psihologi.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a evita expansiunea psihanalizei sălbatice, care dăuna cauze psihanalizei, Freud va încerca să codifice practica într-o serie de articole publicate între anii 1911 și 1915. El avea ambiția să scrie o metodologie generală a psihanalizei. Aceasta însă nu a fost dusă niciodată până la capăt. Cu câteva rare excepții, Freud s-a ferit să legifereze: "constelațiile psihice individuale"sunt mult prea diverse ca să permită aplicarea de reguli dogmatice rigide.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirea-ecran este descoperită de Freud înainte ca el să fi întreprins propria-i autoanaliză. Ca orice revelație insuportabilă, ea va fi apoi refulată. Nu conține ea "în mod potențial" secretul complexului Oedip al viitorului inventator al psihanalizei?
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mecanismele care intervin în fabricarea visului sunt aceleași care fabrică simptomele psihopatologice. Există totuși o mare diferență între vis, delir și un mecanism nevrotic.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O stare afectivă cuprinde mai întâi anumite influxuri nervoase sau descărcări motorii, apoi anumite fenomene sezoriale, care sunt de două feluri: percepții ale acțiunilor motrice săvârșite de individ și senzații directe de plăcere și neplăcere, care imprimă stării afective ceea ce este numit tonul fundamental.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihanaliza este, deci, o practică în planul psihoterapiei, care generează o teorie ce servește drept ghid și scut ale psihanalistului în activitatea sa profesională.
Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
- abreacție
- Abreacția (abreagieren) este o descărcare emoțională prin care un subiect se eliberează de afectul atașat amintirii unui eveniment traumatic.
definiție de Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!