Omul se naşte fără voia lui şi moare împotriva voinţei sale, dar în ultima clipă a vieţii totdeauna îşi aduce aminte de locul unde s-a născut. Omul e ca rândunica: nu-şi uită niciodată vechiul cuib. Moartea îl mână pe om către locul său de baştină...

Marko Marcevski în Insula Tombuctu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este cuprins de natură. Unii o numesc frumuseţe. Peste ani, omul îşi aduce aminte de momentul de fericire trăit, care s-a sădit durabil în fiinţa sa. Poate că nu mai ştie locul, poate că imaginea este acum neclară, dar i s-a întipărit în minte pentru totdeauna.

citat din Peter Sragher
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel înţelept mişcă un picior şi stă pe celălalt. Omul să nu-şi părăsească locul său de mai înainte fără a cerceta locul străin.

în Hitopadeca
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specialiştii spun că omul e bine să nu-şi pună capul acolo unde doarme pisica, fiindcă ea se aşează pe nodurile magnetice defavorabile şi este indicat ca omul să doarmă cu capul spre locul unde trage la somn câinele.

Virginia Faur în Un brevet de viaţă lungă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Auschwitz

Furia,
incisivă ca o cange,
pune stăpânire pe mine.
Zilnic,
fiecare nazist,
ia, la ora 8:00 A. M., un copil
şi îl prăjeşte pentru micul dejun
la tigaie.

Iar moartea, obişnuită cu aş ceva, priveşte impasibilă
şi îşi curăţa mizeria de sub unghii.

Omul este esenţa răutăţii,
spun asta în gura mare.
Omul este o buruiană
care trebuie arsă,
spun asta în gura mare.
Omul
este o pasăre plină de mâl,
spun asta în gura mare.

Iar moartea, obişnuită cu aş ceva, priveşte impasibilă
şi se scarpină în cur.

Omul cu degete roze la picioare,
cu uimitoarele lui degete de la mâini
nu este un templu,
ci o magherniţă,
spun asta în gura mare.
Fie ca omul să nu mai ridice niciodată ceaşca lui de ceai.
Fie ca omul să nu mai scrie niciodată o carte.
Fie ca omul să nu-şi mai încalţe niciodată pantofii.
Fie ca omul să nu-şi mai poată ridica niciodată privirea
într-o noapte blândă de iulie.
Niciodată. Niciodată. Niciodată. Niciodată. Niciodată.
Rostesc aceste lucruri în gura mare.

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bine-crescut vorbeşte totdeauna frumos de locul unde şi-a petrecut noaptea.

proverbe africane
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La omul cu suflet bun
hoţia nu-şi are locul.
Dar la omul care-i hun,
e prezentă, arzo focul.

catren de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa, cu cele 5 locuri ale sale: locul natal, locul de joacă, locul de muncă, locul de odihnă şi... locul de veci.

aforism de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie

De la păsări care zboară
În înalturi către soare
Omul nostru ia aminte
De la ele până moare.

De la floarea ce se-ndreaptă
Totdeauna către sori
Ia modelul soldăţelul
Care face raportări...

De la păsări, de la flori!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care nu-şi găseşte locul în starea de meditaţie este omul care fuge de conversaţiile cu sufletul său.

aforism de Ionuţ Caragea din Întreita suferinţă (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de des m-am întors la locul meu de baştină, chemat de dor (amintirile dor) sau necazuri ("n" cazuri), încât am impresia că nu sunt născut la Tazlău, ci la Întorsura Tazlăului.

citat din Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci este corectă călătoria duhovnicească, când uită cineva binefacerile pe care le săvârşeşte şi îşi aduce aminte de cele pe care i le fac ceilalţi. Când omul ajunge în starea aceasta, atunci este cu adevărat om, om al lui Dumnezeu. Dar dacă uită mereu faptele bune pe care i le-au făcut alţii şi îşi aduce aminte de cele bune făcute lor de el, aceasta este lucrarea potrivnică celeia pe care o cere Hristos.

Paisie Aghioritul în Trezire duhovnicească
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot vorbi pentru alţii, sunt mulţi care şi-au realizat visul. Cred că omul sfinţeşte locul. Totul cere timp, pasiune, aptitudini şi multă muncă. A fi omul potrivit la locul potrivit, răspunzând cerinţei de piaţă, este problema cheie.

Margareta Pâslaru în Un Crăciun de neuitat dăruit copiilor!
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun versus omul rău

Omul rău nu-l poţi schimba
Niciodată, chiar de-ai vrea.
Omul bun, născut aşa,
Nicicând nu-l vei transforma.

epigramă de Cornelia Păun Heinzel (17 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul

E fiinţa ce ce se naşte, ce trăieşte şi ce moare,
Moartea e o datorie ce-o plăteşte fiecare.

distih de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (4 decembrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua fericirii nenorocirea este uitată, iar în ziua nenorocirii, omul nu-şi aduce aminte de fericire.

în Septuaginta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rândunica

Copile, rândunica cât e de mică
Are şi ea casa ei.
E harnică ca o furnică,
A fost înzestrată cu mult har de către zei.

Ea vine din ţări îndepărtate,
Zburând peste pustiu fără ploaie,
Ca să vie la noi în ţară
Şi să facă casa ei din lut şi paie!

Cuibul ei e-o casă mare
Pentru puii ei micuţi.
Rândunica e o mamă iubitoare,
Copile, asta niciodată să nu uiţi!

poezie pentru copii de Vladimir Potlog (4 mai 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e cel mai solemn moment al vieţii noastre, moment în care Diavolul ne atacă pentru ultima oară. E ca şi cum ar fi jucat şah cu omul toată viaţa şi, văzând că se apropie moartea, îl face şah-mat. Cel care câştigă în aceasta clipă decisivă, câştigă bătălia pentru viaţă.

citat clasic din Girolamo Savonarola
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostiţi sub acoperire

În locul meu vorbeşte poezia
în locul meu iubirea te sărută
ecoul te repetă-ntruna Dia-Dia
trăieşti cu dragoste-n redută

În locul meu iubirea te sărută
în locul meu îmbrăţişează marea
Socrate bea în locul meu cucută
de dor când mă apucă disperarea

În locul meu te-mbrăţişează marea
ecoul te repetă-ntruna Dia-Dia
în codrul vieţii dacă uit cărarea
în locul meu vorbeşte poezia

În locul meu iubirea te sărută
în locul tău rănită e o ciută

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înviere la distanţă

Iubita mea, tu eşti o călimară
În care pana mea se-nmoaie des,
Cu toate că, de-o viaţă mai ales,
Atingerea de mână-i tot mai rară.

Reîncarnată pană, scrii din ce
În ce mai absolut, mai fără pată,
Mai fără mână, chiar mai fără toată
Muza, lăsată să se vindece.

In această viaţă, ultima se pare
Pentru scris, în locul unei mângâieri,
De murit, în locul unei învieri,
Pentru vindecare de la depărtare.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (9 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întotdeauna lucrurile se întâmplă după cum vrea omul să se întâmple. Nimeni nu poate muri în locul altuia şi nimeni nu poate trăi în locul altuia. Fiecare om îşi are viaţa lui şi, de asemenea, fiecare om îşi are moartea lui!

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!