Vorbim despre moartea stelelor şi ne imaginăm că acestea dispar, fie lent, fie într-o explozie gigantică. Dar nu este aşa! Stele nu dispar, ci se transformă, în funcţie de cât de masive sunt, în alte tipuri de stele sau obiecte mai exotice. Vom urmări modul în care se sting diferitele tipuri de stele din Univers.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, în jurul protostelelor, se formează un disc de praf şi gaz ce se numeşte disc protoplanetar. O parte din gazul din nebuloasă se strânge în jurul protostelei. Aceste tipuri de stele se numesc stele T Tauri. Pe la polii acestei stele se emit jeturi de gaz.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt tip de stele pitice, sunt stelele pitice roşii. Acestea sunt cel mai răspândit tip de stele din Univers. Piticele roşii sunt stele ce au masa mult mai mică decât a Soarelui, valoarea minimă fiind de 0,08 mase solare. Aceste stele emit doar 1/10.000 din energia emisă de Soare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai puţin masive stele din secvenţa principală au numai 0,08 mase solare (80 de mase jupiteriene). Cele mai masive pot atinge şi 100 de mase solare. Ca dimenisiuni, stelele pot fi pitice roşii (stele cu temperaturi mai mici de 40000 K), stele pitice (ca Soarele) sau stele gigante (cu mase şi diametre de zeci de ori mai mari decât ale Soarelui).

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte multe dintre protostele nu ajung să devină stele, din cauza cantităţii mici de gaz din care sunt formate. Acestea devin stele pitice brune, stele ce nu emit decât radiaţie infraroşie.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În galaxia noastră se află între 200 şi 300 de miliarde de stele. Majoritatea dintre acestea sunt stele stinse sau stele ce nu au avut masa îndeajuns de mare pentru a se aprinde. O altă fracţiune cuprinde stele normale, asemănătoare cu Soarele. Printre aceste sute de miliarde de stele obişnuite găsim câţiva adevăraţi monştri în spaţiu.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce steaua se naşte, intră într-o fază de echilibru, atât timp cât are loc procesul de fuziune a hidrogenului în heliu. Aceasta fază de echilibru durează diferit pentru stele, în funcţie de cât de masive sunt ele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest moment nu se poate explica perfect mecanismul exploziei supernovelor, dar nici ceea ce rămâne în urma lor. Astronomii au observat că după explozie nucleul fostei stele se transformă într-o stea neutronică sau într-o gaură neagră.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin observarea stelelor, astronomii au văzut că există multe tipuri de stele. După temperatură, stelele pot fi fierbinţi (cu temperaturi între 20.000 şi 60.000 de grade), medii ca temperatură (cu temperaturi între 5000 şi 10.000 de grade) şi reci (cu temperaturi între 2000 şi 3500 de grade).

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă acest monstru stelar îi poate speria pe oamenii obişnuiţi, el este un motiv de bucurie pentru astronomi. Steaua VY Canis Majoris face parte din categoria stelelor hipergiante, stele foarte rare. Mai puţin de 10 stele hipergigante sunt cunoscute în galaxia noastră, iar aceasta este cea mai apropiată de Soare. Se bănuieşte că acest tip de stele, foarte mari, foarte luminoase, ce emit mari cantităţi de gaz sunt o fază de tranziţie a stelelor supergigante care dau naştere supernovelor. Faza de tranziţie poate dura numai câteva mii de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a observat că stelele au şi mărimi diferite: cele mai mari stele sunt cele supergigante. Stelele supergiante sunt cele mai mari şi mai masive stele. Ele pot avea între 10 si 70 de mase solare şi între 30 şi 500 de diametre solare. Din cauza masei mari, supergigantele trăiesc puţin, între 10 şi 50 milioane de ani. Aceste stele se găsesc în roiuri stelare, braţele galaxiei sau în galaxiie tinere.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Observarea spectrului stelelor a dus la o clasificare a acestora. Spectrul unei stele se observă cu ajutorul unui aparat special (spectroscop sau spectrograf) ce descompune lumina venită de la acestea.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Capella se observă aproape deasupra capului în serile lunii martie. Este un sistem cvadruplu (compus din patru stele). Noi vedem doar lumina combinată a celor patru stele. Prin instrumentele astronomice speciale se pot separa componentele. Acestea sunt două sisteme binare. Unul format din două stele gigante, asemănătoare cu Soarele la compoziţie şi altul (aflat la 10.000 de unităţi astronomice de primul) compus din două stele pitice roşii. Sistemul se afla la 42 de ani lumină depărtare de Soare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hipergigantele sunt cele mai mari şi mai masive stele, putând ajunge şi la 100 de mase solare. S-a descoperit că unele stele hipergigante au avut iniţial o masă mai mare de 250 de ori decât cea a Soarelui. În ceea pe priveşte temperatura, stelele hipergigante pot avea între 3500 şi 35.000 grade (Kelvin). Viaţa lor este foarte scurtă, trăind între 1 şi 3 milioane de ani. Toate stelele hipergigante devin supernove la sfarşitul vietii. Până acum s-au descoperit 7 asemenea stele în galaxia noastră: P Cygni, S Doradus, eta Carinae, steaua Pistol şi LBV 1806-20.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se întâmplă cu stelele acestea (piticele roşii) nu se cunoaşte în mod direct, pentru că durata de viaţă este mai mare decât vârsta actuală a universului. Nu s-a putut observa o asemnea stea la sfârşitul vieţii. Toate informaţiile despre moartea acestor stele vin din simulările făcute pe calculator.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna, înspre est se observă constelaţia Sagittarius, care are o formă de ceainic. Cea mai strălucitoare stea din constelaţie se numeşte Nunki. În Sagittarius se proiectează centrul galaxiei noastre, o zonă înspre care se văd multe stele şi alte obiecte spectaculoase.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebuloasele se rotesc în jurul centrului galaxiei, trecând, uneori, prin regiuni bogate în stele. Gravitaţia stelelor pune în mişcare particulele de gaz din nebuloasă. Uneori, în vecinătatea acestor nebuloase, explodează o stea (supernovă), iar unda de şoc, pune în mişcare particulele de gaz. Cert este că, după ce particulele de gaz încep să se agite, începe procesul de formare a stelelor. Odată început, acest proces duce la formarea de noi stele şi de noi planete.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lunile de iarnă se poate observa, la orizontul sudic, o stea foarte strălucitoare. Este steaua Sirius, cea mai strălucitoare de pe cer. Căutaţi-o şi voi după cum urmează: în decembrie după ora 22, în ianuarie după 20 şi în februarie de când se întunecă. Acum priviţi în dreapta-sus faţă de Sirius. Vă atrag atenţia trei stele asemanătoare ca strălucire, dispuse într-o linie dreaptă. Aceste trei stele fac parte din constelaţia Orion şi se numesc "centura lui Orion". Dacă observaţi cu atenţie: ele sunt încadrade de patru stele, două strălucitoare în dreapta jos şi stânga sus şi două mai slabe în dreapta sus şi stânga jos. Acestea formează constelaţia Orion, un fel de dreptunghi cu o linie de trei stele la mijloc.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea sursei de energie, duce la o instabilitate a stelei şi aceasta începe să se marească şi să se micşoreze, uneori chiar violent. Steaua emite un flux continuu de particule încarcate (electroni şi protoni), ceea ce se numeşte vânt solar. Aceste stele se numesc stele de tip "Mira", sau stele de "tip târziu".

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La nord de Procyon (la 25° nord, nord-vest) întâlnim două stele: Castor şi Polux. Sunt celebrele stele din constelaţia Gemini. Chiar dacă îi reprezintă pe gemenii din mitologie, stelele nu sunt identice.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele masive devin stele supergigante roşii spre sfârşitul vieţii, atunci când hidrogenul este consumat. Nucleul lor se contractă, iar straturile exterioare se depărtează de acesta. Astfel steaua se măreşte şi începe să piardă materie. Acestă fază durează în medie 500.000 de ani. Spre sfârşitul acestei faze steaua ajuge să fie foarte mare ca diametru şi să emită într-o secundă aceeaşi cantităte de gaz pe care o emite Soarele într-un an. După câteva mii de ani steaua va deveni o supernovă. Straturile exterioare vor fi atrase de nucleu, iar când vor cădea pe el se va produce o explozie termonucleară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!