Lucian: Dar...
Traian: Să mergem; aşa am zis! Sus! Curaj, Luci! Nu dispera! În final, va fi bine. N-am să te abandonez. Nu ştiu cum, dar nu voi permite să păţeşti nimic! Anularea misiunii, destituirea ta din funcţie, eliminarea din echipaj? Cei ce au asemenea gânduri, îşi pot lua adio de la ele! Hai! Curaj, domnule comandant! Nu da înapoi la prima piedică ivită în cale! Luptă! Demonstrează că eşti tare, capabil! Că meriţi, că ţi se cuvine ceea ce ai primit!
Lucian: Am să încerc, domnule!
Traian: Luci, ce-i cu tine? Nu-mi place să te văd aşa. Adună-te, te rog! rostea blând directorul. Curaj, băiete! Fruntea sus, comandante! Se va rezolva cu bine totul, vei vedea! Vei reuşi! Hai, să mergem! Ţi-am spus, te duc eu acasă.
Lucian: Dar, dom' director, sunteţi obosit şi foarte ocupat, protesta tâ-nărul, abia şoptit. În plus, e târziu...
Traian: Ce oboseală?! Luci, ţi-am mai spus de nu ştiu câte ori: Pentru mine, tu eşti mult mai important decât orice altă ocupaţie! Haide...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Curaj, Luci! Nu dispera! În final, va fi bine. N-am să te abandonez. Nu ştiu cum, dar nu voi permite să păţeşti nimic! Anularea misiunii, destituirea ta din funcţie, eliminarea ta din echipaj? Cei ce au asemenea gânduri, îşi pot lua adio de la ele! Hai! Curaj, domnule comandant! Nu da înapoi la prima piedică ivită în cale! Luptă! Demonstrează că eşti tare, capabil! Că meriţi, că ţi se cuvine ceea ce ai primit!
Lucian: Am să încerc, domnule!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ah, dom' director... Dumneavoastră cum aţi vrea să fiu?
Traian: Aşa cum te ştiu: vesel, simpatic, plin de viaţă!
Lucian: Momentan nu pot fi aşa...
Traian: Dar când vei putea fi din nou astfel?
Traian: Nu ştiu.
Traian: Luci, cum complici tu totul!
Lucian: Dom' director, nu complic nimic; doar ştiţi ce i-am spus...
Traian: Mamei tale?! Ştiu. Dar asta nu schimbă situaţia; ar trebui să iei măsuri, altfel nu ajungem nicăieri. Nu vezi care-i rezutatul? Tu suferi, ea suferă, ba chiar şi eu; cum crezi că mă simt văzând-o tristă şi înlăcrimată? Iar mai târziu pe tine; şi tu, tot trist... Ar trebui să punem capăt acestor suferinţe; soluţia ne e la îndemână.
Lucian: Mai bine să vorbim despre altceva.
Traian: Nu-i bine, Luci; fugi de problemele cu care te confrunţi, în loc să le înfrunţi!
Lucian: Să le înfrunt?! Nu acum, dom' director; poate altădată...
Traian: Bine. Să fie ca de obicei, cum vrei tu.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Poftim?! Cum adică, nu?!
Lucian: N-are rost, dom' director. Să n-o supărăm...
Traian: Să n-o supărăm, zici?! Tot noi?! Dar ea pe tine? Ce-ţi face oare? Ţi-aduce cumva doar bucurii?
Lucian: Nu chiar, dom' director, dar... Vă rog, să n-o deranjăm; părinţii ei sunt nişte oameni foarte cumsecade.
Traian: Ştiu, Luci; îi cunosc foarte bine pe amândoi, de mult timp încă...
Lucian: Şi atunci, de ce-am merge?
Traian: Nu contează! Haide! Oricum, tot vor afla şi dânşii la un moment dat.
Lucian: Nu, dom' director, lăsaţi! N-are decât să se pornească o anchetă; nu mi-e frică! N-am nimic de ascuns! Ce-ar avea de descoperit atât de grav încât să se ia asemenea măsuri împotriva mea? Comportament necorespunzător?! La ce s-ar putea referi?! Am fost indisciplinat?! Eu n-am idee să fi avut vreodată comportament necorespunzător... Nu! Mai bine plec acasă, acum. Nu vreau să vă mai reţin. Sunteţi destul de ocupat în această perioadă; n-aveţi nevoie şi de problemele mele, de o belea ca mine!
Traian: Nu spune prostii, băiete! De altfel... Să pleci acum acasă? Singur, în starea în care eşti, cu maşina mea?
Lucian: Dom' director, dacă vă e teamă că ar putea păţi ceva maşina dumneavoastră, o las aici, nu merg cu ea; şi vă înapoiez cheile.
Traian: Poftim?! Maşina?! Dă-o încolo! Cine naiba se referea la ea? Eu mă gândeam la tine; nu vreau să păţeşti ceva...
Lucian: Ce-aş putea păţi?!
Traian: Acum; nu se ştie. Şi ca să mă asigur că nimic, am să merg cu tine. Haide!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Şi cu domnişoara cum a fost? Ai impresionat-o sau nu?
Lucian: Ea susţine că nu, eu nu ştiu ce să cred... Sigur e doar că mi-a refuzat prietenia.
Traian: I-ai cerut să-ţi acorde prietenia?
Lucian: Măcar atât; dar m-a refuzat categoric.
Traian: Poate te-ai grăbit puţin cu propunerea asta.
Lucian: Nu, deloc; o cunosc pe domnişoara...
Traian: Ştiu foarte bine de când o cunoşti; sau ai uitat cumva?
Lucian: Nu, domnule, n-am uitat nimic. I-am mai propus de vreo câteva ori acelaşi lucru de când o cunosc, dar m-a refuzat de fiecare dată...
Traian: Pricep... Şi chestia asta te deranjează, te întristează, nu doar problema cu mama ta.
Lucian: Eu n-am spus nimic de acest gen.
Traian: Nici n-ar fi nevoie. Şi acum, la culcare! Ar fi cazul să te mai şi odihneşti, comandante.
Lucian: Pot merge în navă; am acolo rezerva mea.
Traian: Nu; ce navă?! Dar dacă te-ai săturat de cămăruţa asta, hai cu mine! Îţi pun la dispoziţie întregul meu apartament; important e ca tu să te simţi cât mai bine.
Lucian: Dom' director, mi-e bine şi aici.
Traian: Hai, Luci! Mai faci câte o mică schimbare de decor. Iar în rezerva ta din navă vei sta destul, după 27 iunie...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Luci...
Lucian: Dom' director... Ce ţinută! Vă stă bine.
Traian: Crezi? E duminică seara; îmi permit să nu arăt a director. De mâine, lucrurile se schimbă iar... Mă mai bucur de puţinul timp rămas.
Lucian: Cum? Completând la hârţoage?
Traian: Trebuie să mă ocup şi de ele; n-am încotro. Acum însă, că ai venit tu, dă-le încolo... Văd că l-ai adus şi pe prietenul tău înaripat.
Lucian: Da; vă deranjează?
Traian: Deloc. Pe cine sau de ce ar deranja? Nu înţeleg însă de ce tot vrea chei de la mine?!
Lucian: El vrea chei de la oricine. Dar în cazul dumneavoastră, e vorba de cheile maşinii. Rikky, cheile directorului sunt la mine; nu ţi le dau!
Traian: Drăguţ papagal.
Lucian: Rikky? Întotdeauna.
Traian: Hai, Luci! Să mergem!
Lucian: Unde, dom' director?
Traian: Oriunde, numai aici nu; să nu rămânem în acest loc. Ce zici de "Pacifis"?
Lucian: E bine. Haideţi şi-n "Pacifis"...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Dom' director, să ştiţi că...
Traian: Luci, eşti un băiat isteţ; în plus, matematician: Rezolvă cumva!
Lucian: Păi, da, dar...
Traian: Stop! Până aici! Nu mă interesează aceste amănunte banale, lipsite de orice sens. Din partea ta nu vreau să aud nici un "dar". N-ai nici o scuză. Ţi-am spus destul de simplu şi clar: Rezolvă! Şi atât. Ce nu pricepi?
Lucian: Înţeleg, dom' director.
Traian: Bine, mai vorbim noi, în curând.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2010)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Bună seara, dom' director.
Traian: Iarăşi, Luci?!
Lucian: Poftim?!
Traian: Obrajii tăi, băiete, obrajii... În ultimul timp, mereu îţi sunt roşii. Şi nu din cauza emoţiilor!
Lucian: Aaa... Secretarele dumneavoastră din birou sunt de vină pentru asta. Dar, vă rog, nu le certaţi!
Traian: Nici n-aveam de gând... Ce să mă fac oare cu tine?!
Lucian: De ce m-aţi chemat, dom' director?
Traian: Ia loc! Citeşte!
Lucian: Ce-i aici, dom' director? Declaraţii de amor?
Traian: Citeşte! Şi nu mai tot zâmbi, e vorba despre ceva foarte serios...
Lucian: Ce-i asta, dom' director?
Traian: Citeşte totul cu mare atenţie!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Alo? Ce-i, Luci?
Lucian: Dom' director, mă scuzaţi că...
Traian: Lasă vrăjeala! Ţi-am spus să mă suni la orice oră din zi sau noapte. Oricând doreşti; sunt la dispoziţia ta!
Lucian: Dar nu mi-aţi spus la ce număr să vă sun.
Traian: Memorează-l pe acesta, iar când mai ai nevoie de mine, la acest număr să mă cauţi. Spune-mi care-i problema acum; dacă ai necazuri, vin imediat!
Lucian: Nu, dom' director, staţi liniştit! Doream doar să vă rog ceva.
Traian: Spune! Te ascult.
Lucian: În legătură cu body-guarzii noştri...
Traian: Luci, oamenii aceia se află acolo în interesul vostru!
Lucian: Ştiu, am înţeles; dar nu s-ar putea să mă scăpaţi de ei, măcar în seara asta? Vă rog; doar o să plec cu maşina dumneavoastră, deci, ce-aş putea păţi? În plus, aş dori s-o conduc pe domnişoara consilier Lia, deci, ar fi bine ca şi cei doi body-guarzi repartizaţi ei să plece singuri în seara asta. Ce ziceţi?
Traian: Să vedem ce pot face... Unde eşti acum?
Lucian: În Institut.
Traian: Ah, n-ai plecat încă?! Mai aşteaptă pe acolo câteva minute, maxim un sfert de oră, până dau nişte telefoane, apoi vei putea pleca liniştit cu domnişoara; nu veţi mai fi însoţiţi în seara asta. Eşti mulţumit?
Lucian: Sigur, dom' director. Vă mulţumesc.
Traian: Mai vorbim mâine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian: Luaţi loc, vă rugăm!
Traian: N-am să pot rămâne prea mult, e târziu şi oricât de important ar fi Luci pentru mine, nu pot neglija nici Institutul.
Diana: Domnule director, relaxaţi-vă! Institutul nu fuge de acolo. În plus, mâine e sâmbătă, o zi liberă.
Traian: Liberă?! Nu şi pentru mine...
Diana: Parcă ziceaţi că Luci fi deprimat. N-am înţeles însă de ce ar fi deprimat?
Traian: Doamnă, vă rog... Vă repet, motivele lui vi le va spune chiar el, după plecarea mea.
Iulian: Acum vă luaţi maşina, presupun.
Traian: Nu. Încă i-o las fiului dumneavoastră; eu voi lua un taxi... Ne vedem luni, Luci.
Lucian: Poate şi mai curând, dom' director; spre exemplu, mâine.
Traian: Oricând doreşti.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Încotro, dom' director? Unde mergem?
Traian: La mine, Luci, unde altundeva?
Lucian: De ce? Ce aveţi cu mine atât de urgent, încât nu puteaţi aştepta până la 12.00, când veneam noi acolo?
Traian: Tu ce crezi?
Lucian: Nu ştiu; nu-mi dau seama.
Traian: Îţi dau un indiciu: Cine crezi că te aşteaptă suspinând şi vine zi de zi, rugându-mă cu lacrimi în ochi să o ajut?
Lucian: Mama?! V-aţi ostenit degeaba, dom' director! Nu vreau s-o văd! N-am ce discuta cu ea!
Traian: Luci, stai! Nu fii rău! Mama ta suferă cumplit din cauza ta, pentru că nu te-a văzut de o săptămână.
Lucian: E vina ei. Am avertizat-o doar...
Traian: Uită ce s-a întâmplat atunci şi hai cu mine! Acordă-i încă o şansă; nu se poate s-o refuzi. De altfel, ştiu foarte bine că şi tu suferi din cauza ei. Nu te mai prostii! Nu fii îndărătnic! Lasă ranchiuna în urmă!
Lucian: V-a spus ea cumva că n-ar mai fi împotrivă? Acceptă ideea plecării în misiune?
Traian: Nu; încă este împotrivă, dar nu te va mai cicăli. Nu va mai încerca să te convingă să renunţi la misiune, se va adapta la noua situaţie. Te rog, Luci, hai cu mine; n-o lăsa îndurerată! De ce vrei să prelungeşti această suferinţă? Cât crezi că mai pot suporta s-o văd înlăcrimată, implorându-mă s-o ajut? Astăzi a îngenuncheat în faţa mea, deşi nu era nevoie să procedeze astfel, doar ca să mă convingă să te aduc să vorbeşti cu ea.
Lucian: Mama a îngenuncheat?!
Traian: Da. Închipuie-ţi doar... Spunea că dacă o să vină ea să te caute, o să fugi şi o să te ascunzi, de aceea a apelat la mine.
Lucian: Are dreptate; aşa am procedat în ultimul timp... Am evitat-o intenţionat.
Traian: Şi de ce? De ce oare? Hai! Cred că e cazul să renunţi la acest comportament infantil şi să dai dovadă de mai multă maturitate. Dovedeşte că eşti capabil să-ţi înfrunţi şi să-ţi rezolvi problemele, doar vei fi comandantul misiunii...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Dom' director, repede, cheile de la maşină!
Traian: Poftim?! Ce-ai zis, Luci?
Lucian: Îmi trebuie urgent cheile de la maşina dumneavoastră.
Traian: Mai întâi de toate, bună seara, dragule!
Lucian: Ah, mă scuzaţi... Bună seara, dom' director.
Traian: Aşa... Acum să trecem mai departe.
Lucian: Plecaţi undeva în seara asta, în afara Institutului? Prin oraş sau în altă parte?
Traian: Din câte ştiu eu, nu; şi nu-i nevoie să-mi consult agenda pentru a verifica.
Lucian: Înseamnă că n-aveţi nevoie de maşină acum, urgent.
Traian: Nu, n-am.
Lucian: Atunci mi-o puteţi împrumuta mie?
Traian: Vrei să mergi acasă?
Lucian: Nu, dom' director, nici gând; acasă m-aş fi dus fie cu taxiul, fie pe jos, nu v-aş fi deranjat...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Luci, opreşte, te rog! Vreau să cobor aici. Îţi mulţumesc că m-ai adus, dar o să merg singură până acasă, pe jos. Nu-i foarte departe...
Lucian: Ce tot vorbeşti? Cum să pleci singură? Şi mai ales, pe jos?
Lia: Păi... Eu nu locuiesc aici.
Lucian: Ştiu că nu tu; aici stau eu. Te duc eu acasă la tine, cu maşina, puţin mai târziu. Te rog... Eşti invitata mea.
Lia: Dar...
Lucian: Hai, numai puţin, să-i vezi pe Rikky şi pe Nero!
Lia: Părinţii tăi sunt acasă?
Lucian: Dacă sunt?!... Salut, blondule! Sunt. Sunt acasă...
Iulian: Luci... Te-ai întors; tot cu maşina asta, din câte văd. Dar fără body-guarzi şi cu altă domnişoară, nu cu cea blondă. Tot colega ta e?
Lia: Laura-Lia Stancu, domnule.
Iulian: Ah, da, consilierul misiunii; cea cu sfaturile. Ai început deja, de pe acum să-mi sfătuieşti fiul, domnişoară? Ai mare grijă cu el, are nevoie de nişte sfaturi...
Lucian: Termină, blondule!
Iulian: Desigur, domnule comandant. Haideţi în casă! Dar sper că dumneata, domnişoară, nu mai ai alte animale; cred că Rikky şi Nero ne sunt de ajuns.
Lia: Nu, domnule, eu n-am decât un motănel gri, acasă...
Lucian: Un motănel gri? Haide, te rog... Nu te mănâncă nimeni!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Gata, Luci?
Lucian: Gata, dom' director, v-am adus înapoi maşina; e în parcare. Şi am avut grijă de ea, n-are nici o zgârietură; puteţi verifica.
Traian: Nu-i nevoie să verific nimic; ştii că am încredere în tine.
Lucian: Da, ştiam. Poftiţi cheile.
Traian: Ştii ce?! Mai bine păstrează-le, poate mai ai nevoie de maşină.
Lucian: Dar, dom' director...
Traian: Luci, n-are rost să umbli după mine, să mă cauţi, poate nu mă găseşti, deci păstrează cheile la tine. Poţi lua maşina ori de câte ori doreşti, oricând ai nevoie, fără să-mi mai ceri mie voie; o las pe mâna ta cu cea mai mare încredere. Eu oricum nu prea am nevoie de ea.
Lucian: Şi dacă totuşi va trebui să părăsiţi Institutul?
Traian: Sunt totuşi directorul, nu crezi?! Se va găsi o maşină pentru mine care să mă ducă unde va fi nevoie, apoi să mă aducă înapoi aici.
Lucian: De ce să mergeţi cu alta, dacă o aveţi pe a dumneavoastră?
Traian: Luci, nu mă supăra, te rog! La nevoie, îmi cumpăr alta, pricepi? Aşa că pune bine cheile în buzunar şi vezi să nu le pierzi, deşi n-ar fi cine ştie ce pagubă...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ştiu şi eu, dom' director? Şi totuşi, lăsaţi-mă pe mine să încerc mai întâi să vorbesc cu ele.
Traian: Treaba ta; însă tare mă tem că nu vei reuşi nimic astfel. E puţin probabil ca domnişoarele să te asculte. În schimb, cu mine altfel ar sta de vorbă; foarte probabil că mie mi-ar da ascultare.
Lucian: Vă cred, dom' director, dar... Nu sunt pârâcios; asta nu se face! Mai ales între prieteni, iar eu le consider totuşi prietene pe acele domnişoare...
Traian: Bine. Fie cum vrei tu, din nou. Se pare că ţii cu tot dinadisul să-i faci pe plac colegei tale şi să ajungi în faţa Comisiei, când, de fapt, ai putea totuşi scăpa... Ce vrei să demonstrezi prin acest comportament autodestructiv?
Lucian: Nimic.
Traian: Ah... Văd că nu reuşesc să te conving că ar fi spre binele tău s-o vizităm acum pe domnişoara consilier sau să-mi spui numele câtorva dintre admiratoarele tale din Institut. Dacă tot nu rezolvăm nimic aşa, stând aici, pe loc, să mergem... Te duc acasă; n-are rost să mai stăm degeaba aici.
Lucian: Dom' director, sper că nu v-aţi supărat pe mine.
Traian: Luci, fii serios!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Aş vrea eu să n-am probleme...
Traian: Ah, cred că ştiu despre ce e vorba, îşi dădu directorul seama. Problemele tale au un nume: Diana Enka, mama ta. Dar aceste probleme le-ai putea rezolva foarte simplu.
Lucian: Cum, dom' director? Cum s-ar putea rezolva?
Traian: Discutând cu ea. De ce o tot eviţi?! Ştii de câte ori a venit aici, în biroul ăsta, de când ai plecat de acasă? Zi de zi! Stă ore întregi aici, plânge şi imploră... Habar n-ai cât de greu îmi e să mă prefac că n-o văd, că n-o aud. Iar spre deosebire de tine, n-o pot evita...
Lucian: A venit la dumneavoastră zilnic?! Nu mi-aţi spus nimic în acest sens.
Traian: Pentru că nici nu m-ai întrebat nimic despre ea. Credeai că stă liniştită acasă, că nu se interesează de tine, că nu te caută? Te înşeli! E mama ta... Iar eu sunt nevoit să fac pe durul, deşi nu-mi convine. Vezi în ce situaţii dificile şi neplăcute mă aduci? Pentru tine însă, sunt dispus să îndur orice: umilinţă, jigniri, acuzaţii...
Lucian: Mama v-a jignit, sau v-a acuzat de ceva?
Traian: Hmm... Nu doar o singură dată, Luci; aproape mereu. Pentru altul n-aş face aşa ceva. Dar tu; cum mă răsplăteşti? Tot trist şi suspicios eşti!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Chiar aşa, şefu'; şi-a retras toate acuzaţiile?
Lucian: Da.
Alex: Acum, când ancheta e la final; mai devreme nu putea?!
Iulian: E bine şi acum. Era de aşteptat să-şi retragă acuzaţiile în cele din urmă... Doar ştia bine că fiul meu nu-i un băiat rău.
Eugen: Vezi, Luci? Prin acţiunea asta, chiar şi domnişoara a trecut de partea ta, deci, n-ai de ce să te temi de decizia pe care o vom afla în curând; nu poate fi decât favorabilă ţie.
Lucian: Poate, dom' profesor.
Traian: Mă scuzaţi numai puţin. Domnule Stancu, doamnă, vă rog, veniţi şi dumneavoastră lângă ceilalţi; de ce staţi aici, retraşi?
Virgil: Ah, domnule director, poate n-ar fi bine.
Traian: Cum să nu fie bine?! Haideţi, vă rog... Domnişoară, Luci tocmai mi-a spus că v-aţi retras toate acuzaţiile formulate împotriva lui.
Lia: Da, domnule director, e adevărat. Mi le-am retras, deşi, cam târziu... Ar fi trebuit să le fi retras de la început, sau şi mai bine, să nu-l fi acuzat deloc, de nimic.
Traian: Nici o problemă, domnişoară; e bine şi mai târziu, decât niciodată. Haideţi!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Luci, ce-i cu tine? Ce te-a întristat atât de mult? Aşa de rău te-a răvăşit vestea asta în legătură cu funcţia pe care o vei avea în echipaj? Dacă ştiam cum vei reacţiona, nu-ţi mai spuneam nimic.
Lucian: Ah, nu, dom' director, nu-i vorba de asta, deşi, să ştiţi, dacă aş fi aflat că aţi fi intervenit în favoarea mea, aş fi renunţat rapid la orice funcţie de conducere.
Traian: Iar începi?!
Traian: Nu, dom' director, am înţeles că nu v-aţi amestecat şi vă mulţumesc că aţi fost corect. Am să accept deci să fiu comandantul misiunii; nu mă înspăimântă deloc acest gând. Ştiu sigur că am să mă înţeleg cu colegii mei. Vă asigur că voi face tot posibilul să nu vă dezamăgesc, să fiu demn de funcţia şi de încrederea ce mi-a fost acordată, deşi recunosc că personal nu mi-aş fi dorit această funcţie de mare responsabilitate. M-aş fi mulţumit cu calitatea de simplu membru al echipajului; mi se pare mai mult decât suficient.
Traian: Că nu vei dezamăgi pe nimeni sunt foarte sigur, Lucian. Dar de ce spui că nu ţi-ai fi dorit această funcţie?
Lucian: Pentru că mă tem de reacţia celorlalţi. Sper să mă înşel, dar tare mă tem că toţi vor considera rapid că n-am fost numit pe merit în această funcţie, ci doar din cauza dumneavoastră.
Traian: Probabil e normal să considere astfel, de moment ce tu însuţi ai fost înclinat să crezi acelaşi lucru, dar ai 13 ani la dispoziţie pentru a le dovedi că eşti capabil, că ţi se cuvine să fii comandantul, că meriţi această funcţie.
Lucian: Nu la colegii mei mă refeream, deşi s-ar putea ca şi ei să aibă această impresie...
Traian: Ah, nu la colegii tăi te refereai, ci la ceilalţi. Cu ce te afectează pe tine părerea celorlalţi? Ce-ţi pasă ce cred ei? Dă-i încolo! Ignoră părerea lor! Tu vei pleca, ei vor rămâne aici; lasă-i cu convingerile lor cu tot, iar tu vezi-ţi de treaba ta! Ştiu că eşti profesionist, ştiu că te poţi descurca în aproape orice situaţii. Când te simţi depăşit de situaţie, ai alături nişte colegi minunaţi, care să te sprijine... Arată tot ce ştii, scoate la iveală tot ce-i bun în tine şi vei reuşi! Vei vedea, flăcăule: Totul va fi bine! Aşa că nu-ţi mai amărî zilele cu probleme pe care, de fapt, nici măcar nu le ai; le inventezi... Relaxează-te!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Luci, poţi să-mi explici ce-i cu obrajii tăi? Iarăşi?!
Lucian: Ce-i cu ei, dom' director?
Traian: Ai urme de ruj... Să nu-mi spui că aşa te-ai prezentat în faţa Comisiei Disciplinară astăzi şi aşa ai rămas acolo tot timpul, la audierea finală, fără să te ştergi măcar?!
Diana: Vai, dragul meu... Scuză-mă, te rog, Luci, de la mine ţi-au rămas urmele astea. Ţi-aminteşti; eu te-am sărutat pe obraji chiar înainte ca tu să intri în sală...
Lucian: Cum aşa, mamă?!
Diana: Îmi pare rău, nu mi-am dat seama. Crede-mă, Luci, n-am vrut să te pun într-o asemenea situaţie neplăcută, în faţa celor din Comisie...
Lucian: Mamă, ştii ce poate însemna asta?!
Iulian: Vai, Diana, cum ai putut să faci una ca asta?
Diana: Regret, n-am vrut.
Iulian: Lasă, Luci, va fi bine! Orice ar fi...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Uite cheile! Ai noroc, le-am găsit...
Lucian: Păi... Chiar sunteţi dispus să-mi împrumutaţi maşina?
Traian: Ce tot vorbeşti, Luci? Doar nu e prima dată când o las pe mâna ta, cu toată încrederea; mai mult mergi tu cu ea, decât mine... Hai, du-te odată şi vrăjeşte-o pe noua ta colegă, comandante!
Lucian: Şi despre chestia asta, cu comandantul misiunii...
Traian: Vorbim altădată!
Lucian: Mulţumesc, dom' director. Am să v-o aduc înapoi tot în seara asta.
Traian: Din partea mea, poţi s-o aduci înapoi... mâine, poimâine, peste 13 ani, sau poţi s-o păstrezi; nu te grăbi din cauza mea, eu oricum nu prea o folosesc.
Lucian: Dar eu tot mă întorc în seara asta.
Traian: Cum vrei. Ai grijă ce faci!
Lucian: Am să v-o înapoiez intactă, fără nici o zgârietură.
Traian: Maşina? Dă-o încolo! Cine se referea la ea? Eu ziceam să ai grijă de tine, cât şi de domnişoara, bineînţeles; nu că n-ai fi un bun şofer, dar traficul în oraş e destul de aglomerat la ora asta.
Lucian: Vă rog, dom' director; tocmai mi-aţi încredinţat comanda unei misiuni spaţiale la bordul navei "Pacifis"; cum puteţi crede că nu m-aş descurca la volanul unei maşini?
Traian: Ai dreptate... Scuză-mă, comandante!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Ce se întâmplă, Luci?
Lucian: Dom' director, ce bine că aţi sosit!
Traian: Măi, vezi cum greşeşti? Tu mă pui să te scap de pază, când de fapt...
Lucian: Lăsaţi, dom' director!
Traian: Cine erau domnişoarele? Dacă le-ai recunoscut, să-mi dai o listă cu numele lor; vom lua măsuri împotriva lor!
Lucian: Nu, dom' director; vă rog, iertaţi-le!
Traian: Dar ar trebui să procedez astfel, pentru ca asemenea scene să nu se mai repete.
Lucian: Când am să le văd, am să le explic eu situaţia; sper să înţeleagă... Nu-i nevoie să le sancţionaţi.
Traian: Bine... Şi acum... Ştii ce-ar trebui să fac acum?! Să-i chem imediat pe body-guarzii aceia, să te supravergheze, chiar dacă mă vor înjura că-i tot sucesc de colo-colo!
Lucian: Nu, dom' director, vă rog eu.
Traian: N-ar trebui să cedez mereu în faţa ta, dar... Fie! Treacă de la mine şi de data asta; ar trebui să-mi mulţumeşti că-ţi îndeplinesc toate voile.
Lucian: Păi, eu vă mulţumesc.
Traian: Mda... Şi colega ta unde-i?
Lucian: Nu ştiu; sper să nu fi plecat fără mine...
Traian: Ai fi vrut să te mai şi aştepte?
Lucian: Poate nu, dar n-a trecut încă sfertul de oră. Iat-o! N-a plecat.
Traian: Bine. Atunci vă las... Ne vedem luni.
Lucian: Luni, dom' director.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!