Sunt unii cari cred că oraşul lor e destul de mare, ţara lor e prea mare; Pământul le pare colosal. Astronomii au ajuns însă să crează că universul întreg e prea îngust pentru mintea omenească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne închipuim că ne aflăm într-o seară din luna August. Pe la orele 9 sau 10 căutaţi Carul Mare (sau Ursa Mare, cum îi zic astronomii) şi pe care cred că îl ştiţi cu toţii.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Planetele, Soarele şi Luna, cari îşi schimbă mereu locul, se aseamănă cu un călător, cari în fiecare zi se află pe altă longitudine şi latitudine. Deosebirea e însă că aceste astre călătoresc pe ecliptică aşa de regulat încât astronomii cu ani de zile mai înainte le pot calcula ascensiunea şi declinaţiunea pentru fiecare zi. Pentru Lună se calculează poziţiunile din oră în oră, căci ea se mişcă pentru noi mai repede.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaşte Cloşca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante şi cari îţi produc o impresie neştearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulţi cari nu văd decât şase stele, alţii şapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar şi mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă şi mai multe, iar fotografia ţi-arată un număr foarte mare.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la α din Centaurul, stea ce nu se vede din ţara noastră, lumina ne vine în 4 ani; de la o stea mică, de mărimea 8, din constelaţia Ursa Mare, ne vine lumina în 7 ani. Acestea sunt stelele cele mai apropiate pe cari le cunoaştem noi; s'ar putea însă întâmpla să fie vreo stea mai apropiată de noi, dar fiind prea mică, nu am luat-o încă în seamă. Celelalte stele sunt depărtate până la 40 ani lumină, vreo 30 de stele cu toate; iar restul se află la sute şi mii de ani lumină. Acum vă puteţi face o ideie de depărtările la cari se găsesc cele mai multe dintre stele. Polara e aceea care se găseşte la 44 ani lumină.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O variabilă mai interesantă este δ din Cefeu, cari este de obiceiu, de mărimea 4-a şi jumătate (astronomii zic 4.5), dar, din cinci în cinci zile, ajunge să fie mai mică de mărimea 5-a. Dar steaua aceasta mai are o curiozitate: am spus că e dublă, dar cea mare e şi ea dublă, fără însă să i se poată observa însoţitorul cu lunetele; se observă însă prezenţa lui cu ajutorul unui minunat instrument numit spectroscop.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşenii au o altitudine mai înaltă, ei văd Polara ceva mai sus decât o văd bucureştenii şi stelele lor circumpolare sunt deci mai numeroase; în schimb, spre sud, sunt câteva stele pe cari ei nu le văd, sau pe cari le văd prea aproape de orizont.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine-înţeles, depărtarea dintre Iaşi şi Bucureşti e prea mică, deci e prea mică şi deosebirea de latitudine, pentru a se observa de oricine stelele ce se lasă pentru Iaşi mai în jos, în spre sud; dar, între cerul Berlinului sau al Stockholmului şi acela al Bucureştilor, deosebirea se simte mult. Polara e mult mai aproape de zenit pentru cei din Stockholm, de pildă, însă în schimb sunt multe constelaţii sudice, pe cari cei din Stockholm nu le văd, pe când pentru noi sunt ridicate mult de-asupra orizontului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între o stea de mărimea 2 şi una de mărimea 3 e o mare deosebire, ba încă aşa de mare, încât astronomii au împărţit o clasă în zece intervale; prin urmare, pentru toate clasele, vom avea deci stele de mărimile 3,8; 5,6; 5,9; 6,1; 2,1; 2,3; 4,5; etc.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai sunt două constelaţii circumpolare, dar acestea sunt formate din stele foarte mici. Astfel, între Casiopeia şi Ursa Mare se află Girafa, care ocupă un loc foarte mare pe cer, populat însă numai de stele dintre cari cele mai mari sunt de mărimea 4.5-5. Tot acolo se află şi Linxul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp de un an de zile, Uranus străbătu cerul pe drumul indicat de astronomul francez, dar în urmă începu iarăşi să se mişte neregulat. Deosebirea dintre observaţiune şi calcul era prea mare. Oare legea gravitaţiunei nu se întinde până la maginile sistemului solar? Astronomii ajunseseră în curând la concluziunea că Uranus era atras în drumul lui de un corp nevăzut, de o planetă exterioară, mai depărtată de soare. Bouvard a fost unul dintre acei cari au emis această părere, dar el a murit înainte ca astrul misterios să fie descoperit.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început se credea că steaua cea nouă din Perseu e rezultatul ciocnirei a doi sori mari, stinşi; azi însă sunt puţini cei cari mai cred acest lucru, căci în Calea Laptelui nu sunt decât sori tineri, sori cari nu au avut încă timpul să se răcească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul cu nenumăratele lui astre nu trebuie să sperie pe nimeni, el poate fi uşor studiat. Bine-înţeles că nu vorbim despre calculele ce fac astronomii de profesie şi pentru cari se cere o înaltă cultură specială.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul lui Algol din constelaţia Perseu, soarele cel mic se află la vreo 4-5 milioane de km depărtare de cel mare, dar bine-nţeles, că cei doi sori având diametre destul de mari, suprafeţele sunt mult mai aproape decât centrele lor şi depărtarea de la centru se socoteşte. Oricine, după ce a găsit pe Algol, poate să pândească una din eclipsele lui, căci e curios să vezi cum această stea, aproape egală în strălucire cu α din Perseu, se face din ce în ce mai mică, ajungând la fel cu steluţele cari o înconjoară. Astronomii calculează cu un an mai înainte ziua, ora şi minutul când începe o asemenea eclipsă şi aceste date se găsesc în calendarele şi anuarele astronomice.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norişorul din Hercule e format din cel puţin 6000 de stele, cari, deşi par aşa de apropiate unele de altele, totuşi sunt destul de departe pentru a fi fiecare un soare pe propria lui socoteală. Depărtarea acestor clustere nu se cunoaşte încă, dar în orice caz nu se pot socoti zeci de mii de ani lumină, cum susţin unii astronomi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andromeda, Pegas, Perseu, Cefeu!... Ce nume sunt acestea? Am pierde poate prea mult timp, arătând cine au fost Perseu, Cefeu, etc. Le veţi găsi în mitologie, dacă vă interesează poveştile tuturor acestor eroi, cari pot fi amuzante, dar cari pentru ştiinţa cerului nu mai servesc. Aveau rostul lor aceste fiinţe mitologice, când se vorbea în vechime de steaua din părul Casiopeei, sau de cea din Ochiul Taurului. E destul de poetic să vezi doar stelele ce reprezentau odată aceste fiinţe.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Columba e o constelaţie mică, spre sud-vest de Câinele Mare. E interesant că Soarele nostru pare că vine dintr'un punct situat între Câinele Mare şi Columba. Punctul acesta îl numesc astronomii "anteapex", iar punctul de lângă Lira, spre care Soarele se îndreaptă: apex.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele cele mai strălucitoare din Pleiade au nume ca: Alcyona, Electra, Maia etc. Alcyona este cea mai strălucitoare dintre ele. Astronomii au găsit că în Pleiade sunt două feluri de stele; cele cari sunt în adevăr legate între ele şi cari au aceeaşi mişcare în spaţiu şi cele cari se află întâmplător în acea parte a cerului. Stelele principale, cele cari formează adevăratele Pleiade, sunt sori enormi, sori tineri, învăluiţi şi legaţi între ei prin întinse fâşii de nouri luminoşi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se ştie de ce β din Lira variază. Cauza variabilităţii lui Algol din Perseu e alta. Ca şi β din Lira, Algol e format din doi sori. Cel mai mic e numai vreo trei sferturi cât cel mare şi de vreo cinci ori mai luminos decât Soarele nostru; el se învârteşte în jurul celui mare în aproape 3 zile. Când ajunge, pentru noi, în dreptul soarelui cel mare şi strălucitor, începe încetul cu încetul să-l acopere, să-l eclipseze şi eclipsa aceasta ţine vreo nouă ore. După ce trece dincolo, soarele cel mare şi strălucitor îşi recapătă din nou strălucirea de mai înainte. Însă şi cel mic e luminos, dar faţă de strălucirea celui mare, cel mic pare obscur. Aşa e cu petele soarelui, care ne par negre ca cerneala, cari în realitate sunt cu mult mai luminoase decât cea mai puternică lumină electrică de pe Pământ.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt stele cari apar de-odată aproape pe bolta cerească şi ajung să întreacă în strălucire pe toate celelalte stele. Nu toate pot să ajungă această strălucire, însă cele mai multe abia ajung să fie văzute, ca steluţe umile şi apoi, şi cele prea luminoase, ca şi cele umile, după ce au ajuns la un maximum de strălucire, încep să descrească, până ce abia se mai văd.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere la patru ace

Cuvântul ăsta mi-e prea mic
tăcerea însă-i mult prea mare
şi-mi pişcă fruntea câte-un pic
noaptea când vine la culcare

Tăcerea asta-i mult prea mare
se-ntinde vai ca şi o lepră
habar nu am dacă şi doare
destul că unii-o cred celebră

Se-ntinde vai ca şi o lepră
şi-mi strânge viaţa câte-un pic
păi concurez la ultima tenebră
destin din ce în ce mai mic

Tăcerea-i însă foarte tare
ca orice damă de onoare

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!