Privind bolta cerească vreo câteva ore cu băgare de seamă, observăm că toate stelele au aceeaşi mişcare de la răsărit la apus, numai Steaua polară stă nemişcată tot pe locul ei. În jurul ei se învârteşte parcă întreaga boltă cerească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ne face însă să ni se pară că bolta cerească se învârteşte, în timp ce ea e nemişcată? Vina e a Pământului nostru, glob care se învârteşte în jurul lui în 24 de ore.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcarea aceasta a Pământului în jurul Soarelui o dovedim tot în mod indirect şi anume o dovedim din mişcarea aparentă a Soarelui. Soarele se mişcă şi el odată cu bolta cerească, ştim că răsare şi apune, dar aceasta se datoreşte numai învârtirei Pământului în jurul axei sale. Dacă însă observăm Soarele în fiecare seară, vedem că el mai are o mişcare şi anume: de la apus spre răsărit, astfel că dacă observăm, într'o seară, o stea mai luminoasă spre apus, peste câteva săptămâni nu o vom mai vedea, deoarece Soarele s'a apropiat prea mult de ea şi tot aşa, în fiecare zi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar vedem că nu numai Carul Mare se învârteşte în jurul Polarei, ci toate stelele, întreaga boltă cerească. Astfel, dacă ne uităm spre est, vedem o stea care răsare, pe măsură ce trece timpul ea se urcă, ajunge la cea mai mare înălţime, apoi începe să se lase spre vest, sau apus şi chiar dacă zorii zilei ne-ar împiedica să-i vedem apusul, ştim însă după poziţia ei pe cer că va trebui să apună.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele (1913)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul deci se învârteşte în jurul lui, în jurul unei linii închipuite, numită axa sau osia Pământului. Axa aceasta are, bine-înţeles două capete şi unul dintre ele e îndreptat spre Steaua polară. În acest caz, am pricepe numai decât cum se învârteşte Pământul. Stelele nu ar răsări, nu ar apune nici-una.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am fi la ecuatorul Pământului, la brâul lui, atunci Steaua polară ar fi tocmai la orizont, la nord, spre sud ar fi polul sud, iar stelele toate ar avea un răsărit şi un apus.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul se învârteşte însă de la vest spre est, adică de la apus spre răsărit şi de-aceea vedem bolta cerească mişcându-se de la est spre vest, adică de la răsărit spre apus. Iluzia e tot aceea pe care o încercăm când ne aflăm într'un vagon al unui tren în mişcare: Dacă privim pe fereastră, ni se pare că fug arborii, fug casele, pe când în realitate ştim bine că trenul e cel care fuge. Şi încotro fug pomii şi casele? Tocmai în direcţie opusă trenului. Nu trebuie să ne mirăm că învârtirea boltei cereşti este o simplă părere; o vedem şi totuşi nu există.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul Mic cuprinde stele şi mai mici şi nu are nici un obiect ceresc mai curios; şi această constelaţie răsare şi apune pentru noi. E bine să ne obişnuim de la început cu mărimile stelelor. Astfel, şase din stelele principale ale Ursei Mari sunt de mărimea 2, numai δ este de mărimea 3; tot de mărimea 3 este şi α din Câinii de vânătoare. Tot de acum e bine să observăm cu băgare de seamă că nu toate stelele au aceeaşi culoare; unele sunt albe, altele sunt galbene, altele roşcate sau chiar roşii.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toamnă se poate observa cum din seară în seară, Pegasul şi Andromeda se ridică tot mai sus dinspre est şi în prelungirea celor trei stele ale Andromedei, găseşti încă o stea luminoasă de mărimea 2, α din Perseu. Odată ce ai găsit această stea, lesne vei găsi şi pe tovarăşele sale, din aceeaşi constelaţie, dintre cari unele destul de luminoase. Privind cu un bicoclu pe steaua α veţi da peste o încântătoare privelişte cerească: steaua aceasta se află pe un câmp plin de stele strălucitoare, cari formează o măreaţă ghirlandă cerească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un an de zile, Soarele a ocolit bolta cerească întreagă, revenind la locul de unde plecase. În realitate, Pământul s-a mişcat în jurul Soarelui într-un an de zile. Drumul acesta al Pământului în jurul Soarelui nu e la fel cu cercul ecuatorial ceresc, ci e un alt cerc, care întretaie ecuatorul în două puncte.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au găsit însă un mijloc foarte bun pentru a stabili poziţiunea fiecărei stele pe bolta cerească. Ştiţi cum se stabileşte poziţiunea unei localităţi pe Pământ: prin longitudine şi latitudine. Cerul fiind şi el o sferă, sau alcătuit din linii curbe, la fel şi astfel, ce e longitudinea pentru Pământ e ascensiunea dreaptă pentru sfera cerească, iar ce e latitudinea pentru Pământ e declinaţiunea pentru sfera cerească. Astfel, acum există nenumărate cataloage şi atlasuri cereşti, în cari stelele sunt trecute cu ascensiunea dreaptă şi cu declinaţiunea.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astonomului amator nu i se cer calcule transcendentale, ci numai să cunoască bolta cerească cu ochii liberi şi cu un binoclu. O lunetă cât de mică apoi, să aibă şi numai 43 sau 55 mm de obiectiv şi tot va vedea lucruri interesante.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne-am închipui Pământul nimicit de-odată, atunci am vedea că cerul pare o imensă sferă găunoasă, în mijlocul căreia ne-am afla noi. Şi atunci am vedea toate stelele; bolta cerească nu s'ar mai învârti, nu ar mai fi stele care să răsară şi să apună.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul Mic e alcătuit din stele şi mai mici, dar forma constelaţiei este totuşi regulată. Steaua δ e interesantă prin faptul că e o stea dublă, mişcarea stelei celei mici în jurul celei mari făcându-se într'un timp scurt: 12 ani. Sunt însă stele duble a căror revoluţie e şi mai scurtă, astfel steaua χ din Pegas are o revolţie ceva mai mică de 12 ani, iar steaua 9091 din catalogul lui Lalande, în constelaţia Taurului, are o revoluţie de numai 5 ani. Bine-nţeles, vorbim despre stele duble cari se văd cu lunetele. Ştim că sunt stele duble numite spectroscopice, în cari steaua cea mică se învârteşte în jurul celei mari numai în câteva ore.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomia nu e o ştiinţă închisă în cărţi, ci o poţi studia singur, căci bolta cerească e a tuturor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capella este o fermecătoare stea care are privilegiul de a fi cea mai apropiată pe bolta cerească de steaua polară, din stelele de prima mărime. Până acum câţiva ani, Capella era socotită ca cea mai strălucitoare stea din emisferul de nord al cerului. Sirius e în adevăr steaua cea mai strălucitoare de pe cer, dar se află la sud de ecuator şi nu ţine deci de emisferul de nord; din fericire, putem să vedem şi de aci pe Sirius.

Marta Evans Martin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul Pământului, sau cel aparent al Soarelui, căci e totuna, e şase luni de-asupra ecuatorului ceresc şi şase luni sub ecuator. Numai de două ori pe an e tocmai pe ecuator. Astfel, putem să înţelegem de ce iarna vedem alte stele decât vara; Soarele ascunde cu lumina lui stelele prin cari trece, dar mişcându-se mereu, le ascunde treptat dinspre apus spre răsărit. Drumul lui pe cer se numeşte ecliptică şi cam acest drum îl au toate planetele, cum şi Luna care se învârteşte în jurul Pământului. Constelaţiile prin cari trec Soarele, Luna şi planetele se numesc constelaţii zodiacale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castor, văzut cu o lunetă, e dublu, steaua cea mai mică învârtindu-se în jurul celei mari în vreo o mie de ani. Pollux se află la o depărtare de vreo 48 de ani lumină şi se apropie de Pământ cu o iuţeală de 35 de km pe secundă. Aproape de stelele η şi ι din Gemenii, formând un triunghi cu ele, se află un cluster admirabil ce se poate observa şi cu binoclul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu vreo 35 km pe fiecare secundă vine Vega spre noi, cu 20 km pe secundă ne îndreptăm noi spre ea, deci apropierea se face cu vreo 55 km pe fiecare secundă şi cu toate acestea aşa vedeau elinii şi romanii steaua Vega şi tot cu aceeaşi strălucire o vor vedea şi cei cari vor trăi peste 2-3000 de ani după noi, când vom fi trecuţi la rândul nostru în rândul celor antici. Ar trebui poate zeci de mii de ani ca să observăm vreo sporire a strălucirei acestei stele. Vega se află la mari depărtări; nu i se cunoaşte bine destinaţia, dar s'a socotit că-i trebuie luminei acestei stele cel puţin vreo 30 de ani ca să ajungă până la noi.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţiile circumpolare le veţi găsi la orice epocă a anului, căci ele sunt mereu deasupra orizontului, învârtindu-se în jurul stelei Polare. În august, pe la 9-10 seara, de pildă, privind spre steaua Polară, vedem că Ursa Mare se află spre apus, Casiopeia spre răsărit. Deasupra Casiopeei găsiţi pe Cefeu, iar mai sus, la zenit, e capul Dragonului al cărui trup se îndreptează spre Cefeu, apoi trece printre cele două Urse. Roatele Carului Mic (Ursa Mică) sunt ridicate în sus, spre apus însă, dar spre miezul nopţii se lasă spre orizont. Sub Ursa Mică şi între Casiopeia şi Ursa Mare se află Girafa şi jos de tot, la Orizont, Linxul. La începutul primăverii, constelaţiile acestea, au o poziţiune cu totul opusă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vedem Ursa Mare la stânga Polarei, peste şase ceasuri o vom vedea sub Steaua polară, tocmai la orizont, iar dacă noaptea ar fi destul de lungă, peste alte şase ceasuri am vedea Ursa sau Carul Mare la dreapta ei. În 24 de ore Carul Mare se reîntoarce la locul de unde a plecat; de aceea, dacă observăm într'o seară Carul cel Mare la stânga Polarei, a doua zi, la aceeaşi oră, îl vom vedea tot acolo.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!