Pentru noi, cei din România, Steaua polară se află cam la jumătatea drumului de la orizontul nordului până la punctul de deasupra capului, care se numeşte Zenit.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel, ţara noastră având o poziţie piezişe, ca să zicem aşa, Steaua polară nu e nici la orizont, ca de pe latitudinea ecuatorială, nici la zenit, ca de pe latitudinea polului nord, ci se află la jumătatea drumului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În serile de vară, în august de pildă, când Ursa Mare se află spre apus, Casiopeia se găseşte înspre răsărit, Polara aflându-se între aceste două constelaţii; când Casiopeia ajunge deasupra capului, Ursa Mare se află tocmai jos, la orizontul nordului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţiile circumpolare le veţi găsi la orice epocă a anului, căci ele sunt mereu deasupra orizontului, învârtindu-se în jurul stelei Polare. În august, pe la 9-10 seara, de pildă, privind spre steaua Polară, vedem că Ursa Mare se află spre apus, Casiopeia spre răsărit. Deasupra Casiopeei găsiţi pe Cefeu, iar mai sus, la zenit, e capul Dragonului al cărui trup se îndreptează spre Cefeu, apoi trece printre cele două Urse. Roatele Carului Mic (Ursa Mică) sunt ridicate în sus, spre apus însă, dar spre miezul nopţii se lasă spre orizont. Sub Ursa Mică şi între Casiopeia şi Ursa Mare se află Girafa şi jos de tot, la Orizont, Linxul. La începutul primăverii, constelaţiile acestea, au o poziţiune cu totul opusă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă, prin cele două stele luminoase ce formează roatele din urmă ale Carului, duci o linie dreaptă în sus, linie ce e de vreo cinci ori şi ceva mai lungă decât distanţa dintre aceste două stele, veţi da de o stea luminoasă şi singuratică. Steaua aceea are o însemnătate deosebită şi se numeşte "Steaua polară".

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există însă o stea ce întodeauna indică nordul, în orice luna, zi, oră sau an. Se numeşte steaua Polară şi sigur aţi auzit de ea. Poate aveţi impresia că steaua Polară este cea mai strălucitoare stea de pe cer, fiind atât de importantă. Nu este aşa. Este o stea slabă ca strălucire, a 50-a de pe cer. Din fericire steaua Polară este usor de găsit. Dacă o faceţi veţi învăţa şi câteva constelaţii.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grecii ştiau din călătoriile lor că Steaua Polară apare mai jos pe cer când se vede din sud, decât când se vede din regiunile nordice. (deoarece Steaua Polară se găseşte deasupra Polului Nord, ea îi apare unui observator aflat la Polul Nord chiar deasupra, dar pentru cineva care priveşte de la ecuator, ea pare să se afle chiar la orizont.)

Stephen Hawking în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara noastră se află însă tocmai la jumătatea drumului între ecuator şi polul nord. Ştim din geografie că la ecuator avem 0 grade şi la polul nord 90 de grade, deci noi ne găsim la vreo 45 grade latitudine nordică.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi cei cari au învăţat primele elemente ale geometriei ştiu că o circumferinţă are 360 grade, deci, o semi-circumferinţă are pe jumătate, 180 grade. Bolta cerească, aşa cum o vedem noi, e ca o jumătate de sferă. Prin urmare, de la est prin Zenit, până la vest, avem 180 grade. De la est, vest, sud, nord sau de la orice punct al orizontului şi până de-asupra capului, până la Zenit sunt 90 grade, un sfert din sfera cerească. Se ştie că un grad are 60 minute de arc şi un minut are 60 secunde de arc (sunt unii cari încurcă minutele şi secundele de arc cu minutele şi secundele de timp, deşi aceasta e o mare greşeală).

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am fi la ecuatorul Pământului, la brâul lui, atunci Steaua polară ar fi tocmai la orizont, la nord, spre sud ar fi polul sud, iar stelele toate ar avea un răsărit şi un apus.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi găsit Carul Mare sau Ursa Major, cum i se spune în astronomie. După ce aţi identificat Carul Mare priviţi ultimele două stele din patrulater (din car). Acestea indică drumul spre steaua Polară. Trasaţi o linie imaginară de la steaua mai slabă la cea strălucitoare şi mergeţi cu privirea până când întâlniţi o stea cu strălucire asemănătoare cu a stelelor de la care aţi pornit. Aceasta este steaua Polară. Dacă nu sunteţi siguri că aţi identificat-o bine, mergeţi în casă (sau aşteptaţi) o jumătate de oră, apoi ieşiţi şi vedeţi dacă steaua Polară s-a mişcat în raport faţă de clădirile de pe teren (fata de copaci sau orizont). Dacă nu s-a mişcat este steaua Polară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Direcţia osiei Pământului se schimbă în vreo 27000 de ani. Această schimbare face să se schimbe şi Polara; dar, în acelaşi timp, unele stele dinspre sud se ridică deasupra orizontului nostru, altele se lasă sub orizont. Astfel era o vreme când din România puteam să observăm multe din stelele ce ne sunt astăzi ascunse pentru mult timp. Mişcarea aceasta se numeşte precesiunea echinoxurilor.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua α din Dragonul formează un triunghi isoscel cu β şi γ din Ursa Mică. Această stea era stea polară, pe vremea când s-au clădit piramidele Egiptului (acum 47000 de ani).

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate stelele cari, ca Ursa sau Carul Mare, se află între Polară şi orizont, nu răsar, nu apun şi pentru aceasta se numesc circumpolare. Toate stelele care răsar şi apun şi bine-înţeles, o parte din stele, cele dinspre polul sud, nu răsar pentru noi şi deci nici nu apun; nu le vedem niciodată.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte cu lună

Cu luna luminând jumătate de casă,
Cu Steaua Polară la zenit
Şi cu Steaua Sudului la asfinţit,
Simt primul puls cald al aerului de primăvară –
În cântecul unei insecte la fereastră,
Sub perdeaua de mătase verde.

poezie de Liu Fangping, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind bolta cerească vreo câteva ore cu băgare de seamă, observăm că toate stelele au aceeaşi mişcare de la răsărit la apus, numai Steaua polară stă nemişcată tot pe locul ei. În jurul ei se învârteşte parcă întreaga boltă cerească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele Austral se află mult la orizont. Îl veţi găsi sub Capricornul şi Vărsătorul. Din această constelaţie nu interesează decât steaua alfa, Fomalhaut, care e de mărimea întâia. E cu atât mai frumoasă această stea albă, cu cât e singura stea strălucitoare din acele părăgini cereşti. Vederea ei e legată cu melancolia toamnei. Mult nu o vedem, căci face parte din stelele ce nu răsar departe de punctul sud al cerului şi apun deci tot aproape de acel punct.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castor, văzut cu o lunetă, e dublu, steaua cea mai mică învârtindu-se în jurul celei mari în vreo o mie de ani. Pollux se află la o depărtare de vreo 48 de ani lumină şi se apropie de Pământ cu o iuţeală de 35 de km pe secundă. Aproape de stelele η şi ι din Gemenii, formând un triunghi cu ele, se află un cluster admirabil ce se poate observa şi cu binoclul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am putea să vedem Soarele nostru din paraginele Capellei, l-am vedea strălucind ca una dintre cele mai mici stele în constelaţia Scorpionului. Un amănunt interesant: pentru latitudinele noastre, Capella trece la cea mai mare înălţime a ei drept de-asupra capului nostru. Mai au această cinste: alfa din Lebăda (sau Deneb) şi Vega care e ceva mai spre sud. Bine-înţeles, vorbim numai despre cele mai strălucitoare, căci mai mici sunt destule, cari drec drept la zenit pentru Bucureşti de pildă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua β din constelaţia Leul, numită şi Denebola, e albăstrie. Steaua γ e gălbuie şi privită cu luneta e dublă şi anume: cea mare e gălbuie, cea mică e albăstruie. În apropiere de steaua γ e radiantul, adică punctul dinspre care ne vine în noiembrie un roi de stele căzătoare, cari nu sunt în realitate decât sfărămăturile unei comete. În noiembrie 1833 şi în noiembrie 1866 s'au înregistrat adevărate ploi de stele căzătoare ce veneau dinspre acel punct al cerului. Bine-nţeles, în luna noiembrie, constelaţia Leului nu se vede seara spre sud, ci dimineaţa, spre răsărit.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Săgetătorul, înspre est, urmează Capricornul, constelaţie zodiacală, care e mai ridicată deasupra orizontului decât Săgetătorul. Stelele acestei constelaţii nu prea sunt strălucitoare, doar α şi β sunt mai de seamă. Steaua α este dublă pentru ochii liberi şi apoi e dublă şi pentru lunete. Într'un binoclu bun, când priveşti pe α, mai vezi încă cinci stele.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!