Psihanaliza vrea să ofere psihiatriei baza psihologică care îi lipseşte, sperând să descopere terenul comun care să facă înţeleasă întâlnirea dintre o tulburare somatică şi o tulburare psihică. Pentru a ajunge aici, psihanaliza trebuie să se ţină la distanţă de orice presupoziţie de ordin anatomic, chimic sau fiziologic, să nu se sprijine decât pe noţiuni pur psihologice, ceea ce va fi tocmai motivul pentru care ea va părea la început ciudată.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţia pe care psihanaliza o dă psihicului arată că acesta se compune din procese care aparţin domeniilor sentimentului, gândirii şi voinţei. Psihanaliza trebuie, de altminteri, să afirme că există o gândire inconştientă şi o voinţă inconştientă. Dar prin această definiţie şi prin această afirmaţie ea îşi îndepărtează de la început orice simpatie din partea adepţilor unei ştiinţe reci şi îşi atrage bănuiala de a nu fi decât o ştiinţă esoterică şi fantastică şi care ar voi să opereze în tenebre şi să pescuiască în apă tulbure.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihanaliza obişnuieşte să identifice psihicul cu conştientul, socotind tocmai conştiinţa drept o caracteristică definitorie a psihicului, pentru psihanaliză psihologia constând în studiul conştiinţei. Această identificare a psihismului cu conştiinţa mi se pare atât de firească încât aş considera o absurditate manifestă în cea mai mică obiecţie care i s-ar opune. Cu toate acestea, nu se poate ca psihanaliza să nu obiecteze împotriva echivalării psihicului cu conştientul.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici filozofia speculativă, nici psihologia descriptivă, nici psihologia denumită experimentală şi care se alătură fiziologiei simţurilor nu sunt capabile, aşa cum sunt predate ele în şcoli, să furnizeze date utile cu privire la raportul dintre corp şi suflet şi să ofere mijlocul de a înţelege o tulburare psihică posibilă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cazuri în care psihanaliza acţionează mai rău decât orice. Dar cine a spus că psihanaliza ar trebui aplicată întotdeauna şi peste tot?!

citat clasic din Carl Gustav Jung
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele ratate sunt fenomene care se produc când o persoană pronunţă sau scrie, dându-şi seama sau nu, un alt cuvânt decât cel pe care vrea să-l rostească sau să-l aştearnă pe hârtie (lapsus); când citeşte într-un text imprimat sau manuscris un alt cuvânt decât cel realmente tipărit sau scris (falsă lectură); sau când aude altceva decât ceea ce i se spune, fără ca această falsă percepţie auditivă să ţină de o tulburare organică a aparatului auditiv.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihanaliză

Psihanaliza este, în esenţă, tratament pentru a iubi.

definiţie celebră de Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul nostru nu va fi acela de a înlătura orice deficienţă a caracterului cuiva în vederea atingerii unei normalităţi schematice şi nici de a pretinde că o persoană care a fost "complet analizată" ar trebui să nu aibă niciun fel de pasiuni şi conflicte interne. Treaba psihanalizei este să asigure eu-lui cele mai bune condiţii psihologice de funcţionare; odată realizat acest lucru, psihanaliza şi-a încheiat misiunea.

citat celebru din Sigmund Freud (1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

psihanaliză

Psihanaliza este un procedeu de tratament medical al persoanelor care suferă de boli nervoase.

definiţie celebră de Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apropo, de ce nici unul dintre pioşii de oricând nu a descoperit psihanaliza? De ce a trebuit să se aştepte ca acest lucru să fie realizat de un evreu complet necredincios?

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce psihiatria clinică se preocupă prea puţin de modul de manifestare şi de conţinutul fiecărui simptom, psihanaliza acordă atenţie atât unuia, cât şi celuilalt, reuşind să demonstreze că fiecare simptom are un sens şi este strâns legat de viaţa psihică a bolnavului.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există largi categorii de tulburări nervoase în care o mai bună înţelegere se lasă uşor transformată în putere terapeutică şi în anumite condiţii, psihanaliza permite să se obţină în aceste afecţiuni greu accesibile rezultate cu nimic mai prejos decât acelea obţinute în oricare altă ramură a terapeuticii care ţine de medicina internă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe de altă parte, afirm existenţa ideilor latente ale visului, adică a materialelor abundente care pot da naştere formaţiunilor psihologice de prim ordin, întru totul asemănătoare producţiilor normale ale inteligenţei, dar care nu se pot manifesta în conştiinţă decât sub travestiul visului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu atât mai surprins, ba chiar dezorientat va fi medicul, constatând că oamenii se îmbolnăvesc tocmai când li se împlineşte o dorinţă puternică, pe care o nutresc de multă vreme. S-ar părea că aceste persoane nu-şi pot suporta fericirea, căci în privinţa legăturii cauzale dintre succes şi îmbolnăvirea psihică nu există nici o îndoială.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihanaliza se învaţă mai întâi de toate pe tine însuţi, prin studierea propriei personalităţi. Aceasta nu se reduce întru totul la ceea ce numim autoobservaţie, dar poate la nevoie să i se subordoneze.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihanaliza este o metodă de cercetare, un instrument imparţial, ceva asemănător calculului infinitezimal.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazurile limită, deosebirile dintre concepţia psihanalitică despre lapsus şi concepţia fiziologică obişnuită se şterg. În aceste cazuri există o tendinţă care tulbură intenţia care are a se exprima în discurs; dar această tendinţă anunţă doar existenţa sa şi nu scopul pe care îl urmăreşte ea însăşi. Tulburarea pe care ea o provoacă însoţeşte anumite raporturi sau afinităţi asociative şi poate fi înţeleasă ca servind la deturnarea atenţiei de la ceea ce intenţiona să se spună. Dar nici această tulburare de atenţie, nici aceste afinităţi asociative nu sunt suficiente spre a caracteriza însăşi natura procesului. Luate la un loc însă, ele dezvăluie destule fapte despre existenţa unei intenţii perturbatoare, fără ca auditoriul să-şi poată forma o idee despre natura sa, potrivit cu efectele sale, aşa cum este cu putinţă în cazurile mai accentuate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihanaliza, ca şi judo, caută să utilizeze forţa adversarlui ca să-l bată. Freud va proceda la fel atunci când va descoperi fenomenele de transfer. Dar cum a procedat el ca să facă utilizabil ceea ce îl stingherea în demersul terapeutic? A început prin a repera rezistenţele, le-a determinat natura, apoi le-a supus analizei. După Ralph Greenson, "mânuirea rezistenţelor rămâne una dintre cele două pietre de temelie ale tehnicii psihanalitice".

Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interdicţia tabuistă se lipseşte de orice întemeiere; aceste interdicţii au o provenienţă necunoscută, neînţelese pentru noi, ele par de la sine înţelese pentru cei care se află sub dominaţia lor.

Sigmund Freud în Totem şi Tabu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există două feluri de mânie şi anume: una care este foarte iute şi se manifestă puternic în exterior, dar totuşi are un efect redus şi poate fi uşor potolită;cealaltă, care nu apare atât de clar la început, dar care roade mai mult inima şi are efecte mai primejdioase. Cei înzestraţi cu multă blândeţe şi multă iubire sunt cei mai predispuşi la primul soi de mânie. Căci ea nu provine dintr-o ură adâncă, şi dintr-o repulsie subită, pentru că având multă afecţiune, ei se interesează de cei pe care-i iubesc ca de propria persoană. Astfel că ceea ce pentru un altul nu ar fi decât un motiv de indignare, pentru ei este un motiv de mânie. Dar această tulburare nu este de durată, deoarece forţa surprizei nu se menţine şi, îndată ce îşi dau seama că motivul supărării lor nu ar fi trebuit să-i tulbure atât de mult, ei se căiesc.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce am stabilit limitele, punctul de plecare poate fi considerat acela că actele ratate sunt acte psihice care rezultă din interferenţa a două intenţii. Acesta este primul rezultat al psihanalizei în ceea ce priveşte actele ratate; psihologia n-a bănuit nicicând aceste interferenţe şi nici fenomenele care decurg din această cauză. Psihanaliza a reuşit acest lucru extinzând considerabil domeniul psihicului, anexând psihologiei fenomene care anterior nu-i aparţineau.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!