Pensionar miner...

Reumatisme,
Unul peste altul,
Care fac psihoze,
Adunate în picioare
Nelipsitele artroze.
Obrajii reci,
Lipsiţi de roze,
Copastii strâmbe,
Dezgolite,
Plămânii plini
De silicoze.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Act de identitate

Nepăsarea românească
dormim parcă în picioare
n-apucă unul să crească
ţipă altul zău că moare

Dormim iată din picioare
nevoie n-avem de paturi
o cartelă-i pentru soare
cu alta totuşi te saturi

Nevoie n-avem de paturi
n-apucă unul să crească
urlă altul hei în lături
toată pleava românească

Doarme iată din picioare
şi scuipă sfinte odoare

hipersonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (4 martie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amnezie

Aminteşte-ţi şi de mine, printre sâmburii de timp
Pe care îi vei scuipa, plictisită, în praful drumului
De atatea ori, mestecând dimineţi frugale
Reci, aduse de spate, şi vei fi mestecând
Şi dimineata noastră, cand murdari pe picioare
Ne spălam unul pe altul cu apă de izvor
Şi râdeam ca doi proşti, şi se făcea frig peste noi
Iar oasele ne ţineau de cald, printre greieri filozofali
Ce ţintuiau in piuneze faldurile nopţii
Iţi mai aminteşti?
Pe dracu!... erau amurgurile acelea înecate în sange de vis
Peste care te dezbracai singura, nerugata de nimeni
Şi iti sarutam locul unde-ţi puneai glezna pe grumazul
Nopţii...

De ce ma priveşti aşa, cu ochii în genunchi?
Şi la cine te rogi in sinea ta?

poezie de Cătălin Bizdadea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se duc anii, unul după altul, încet şi totuşi aşa de iute, domol şi totuşi grabnic unul după altul, şi fiecare-ţi pare lung, dar totuşi se sfârşeşte aşa de repede! Se adaugă iute unul peste altul, lasă aşa de puţină urmă după dânşii, se pierd atât ştergându-se, încât de te uiţi îndărăt să vezi cât a trecut, nu vezi nimic şi nu'nţelegi cum se face de-ai îmbătrânit aşa de mult.

Guy de Maupassant în Adio
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţigară

Ţigara

O şcoală ce ne-nvaţă cum
Uzând de strâmbe privilegii,
Putem să conservăm în fum
Plămânii, soaţa şi colegii.

definiţie epigramatică de Mircea Trifu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Muzeul Gruescu...

Nestemate, flori de mină,
Venite din depărtatul timp,
Scoase astăzi la lumină,
Pentru cei de pe pământ.

Cristale fine, ajurate,
Lucrate de orfevru neştiut
Şi cu grijă adunate,
De un om prea cunoscut.

Nea Costică cu migală,
Cu dragoste de părinte
Le-a adus aici în sală,
Pentru a fi de noi privite.

poezie de Mihai Leonte (12 aprilie 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu are câte o lecţie pentru fiecare, ca să îl trezească. La unul o boală, la altul o pagubă, la altul alt necaz, ca să ne trezească conştiinţa.

citat din Mihai Coadă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis la vânătoare

Şi-am adormit
sub braţul drept înbrăţişând un iepure
Iar
sub braţul stăng înbrăţişându-mă
alt iepure.
Unul murea.
Unul trăia.

Unul îmi spunea o poveste.
Unul îmi mânca zilele.

Unul îmi arăta dinţii.
Unul între dinţi mă ascundea.

Unul făcea cât doi.
Unul în altul se prefăcea!

Unul mă adormea.
Unul mă săruta.

Unul tăcea.
Unul la ureche-mi cânta.

Unul era.
Unul ne împuşca!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul îşi întinde aripile

Se sprijină unul pe celălalt.
E ca şi cum n-ar exista altă lume.
Ei îşi şoptesc unul celuilalt secretele.
Cuvinte frumoase pentru dragostea eternă.
În visele lor, se văd unul pe altul.
Din nou şi din nou, ei fug de realitate.
Ei visează la un astfel de loc.
În cazul în care se au doar unul pe altul,
Vor construi propriul lor castel,
Sperând că vor trăi împreună pentru totdeauna.

poezie de Eugenia Calancea (27 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristă poveste

Dezgolite, gândurile aleargă
către mâinile dezgolite
de nisipurile orfane.
Lasă-mă să sting încet
ultima lumină
a asfinţitului ce nu-mi
mai aparţine demult.
Marea... ţi-aminteşti când
ni se-mpleteau umbrele?
Poveştile nespuse ale nopţii
ţi-ar atinge tălpile,
ţi-ar săruta săratele-amintiri
dar... trist april pe buze...
ssst! e târziu să mai trăim.

poezie de Raluca Ştefania Mihai
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Edenul copilăriei...

Unde e pământul meu de-acasă
Prin care îmi păşteam cârlanii?
Dorul de acele vremuri mă apasă
Şi cât de repede trecură anii.

Satul meu cu largi fâneţe
Cu iarbă grasă şi cu flori
Cu oameni plini de tinereţe
Trecuţi prin vânturi şi ninsori.

În valea largă de pe GROAPĂ
Pe unde curge ŞIPOŢELUL
Acolo vitele s-adapă
Şi-nfloreşte dediţelul.

Dealul CRUCII de la noi
Carele-l urcau cu greu
Trăgeau de ele patru boi
Şi se împotmoleau mereu.

Nori sfioşi fugiţi de-acasă
Peste gura ruptă de la HALM
E imaginea cea mai frumoasă
Ce încă în suflet o mai am.

poezie de Mihai Leonte (iulie 1998)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portretul unei colege fumătoare

Are un corp ca de felină,
Ochii mari, obrajii bruni
Şi plămânii, ca o mină,
De cărbuni.

epigramă de Geo Olteanu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În interiorul fiecărui om sălăşluiesc două suflete: unul al îngerului şi altul al diavolului. Depinde de Raţiune, care pe care îl poate învinge, acela domină.

aforism de Mihai Cucereavii (26 iulie 2014)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cele mai multe ori un om are mai multe caractere: unul pe care-l crede el, altul pe care i-l dă publicul şi un al treilea pe care nici unul, nici altul nu-l pot desluşi niciodată, şi care e cel adevărat.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai fost?

Tu ai fost vreodată-n mină
Să scoţi aur şi cărbune
Care ne aduc lumină?
Atunci nu ştii ce e pe lume!

Ai mâncat tu mămăligă
Din făină de porumb?
Poate de-aia îţi e frică,
Şi ai în picioare plumb!

Ai băut vreodată apă,
Din izvorul cu ţârău?
Apă bună, apă plată,
N-ai băut? Să-ţi pară rău!

poezie de Mihai Leonte din Armonii majore (2010)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aduceri-aminte

Tu nici nu ştii cât mi-e de dor
De mângâierea ta atât de tandră,
Gândindu-mă acum mă înfior
Şi-mi amintesc privirea-ţi caldă.

Mă trezesc în miez de noapte,
Năpădit de îndepărtate amintiri,
Reascultând ale tale simple şoapte,
Mirosul buchetului de trandafiri.

Cât de departe sunt acum
Neuitatele îmbrăţişări fierbinţi!
Săruturile ultimului drum,
Când trebuia să stăm cuminţi.

Aştept să ne reîntâlnim
Să retrăim ce-a fost frumos,
Unul spre altul să venim
Chiar de ar trebui venit pe jos.

poezie de Mihai Leonte din Armonii majore
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

În plămânii tatălui meu

în plămânii tatălui meu creşteau holde
şi copaci înfloriţi în mijlocul lui noiembrie
căci respiraţia este cea mai simplă
probă posibilă
dacă spicele ar coace metafore şi tata
ar tuşi sânge şi singurătate
aş şti că am respirat paisprezece ani degeaba
copacii înfloriţi s-ar culca la pământ
iar fumul de ţigară şi rugăciunea n-ar avea glas
să-l mângâie şi să-i hrănească spaima
toţi suntem într-un vis ritualic
în care n-avem picioare şi ne târâm
dar eu m-aş târî până în plămânii tatălui meu
unde cresc holde şi copaci înfloriţi în mijlocul lui
noiembrie

poezie de Sorina Rîndaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În roata vremii, un vânt răscolitor trimite furtuni, azi peste unul, mâine peste altul.

citat din Pindar
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii ar fugi unul de altul dacă s-ar vedea unul pe altul în lumina maximei sincerităţi.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi vom muri departe unul de altul, poate fără să ne plângem măcar unul pe altul.

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picioare fragile şi braţe de aer

prin strâmtoarea dintre semeni
nu mai are loc să treacă
nicio arcă încărcată cu vise
El desenează un fir de roze
pe care pot merge
picioare fragile
/fără teamă de cădere/
cu rădăcinile lor adânc înfipte în cochilii
şi braţe de aer legate de boltă

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!