Peste câmpul...
Peste câmpul înflorit,
Cu stufoase Sânziene,
Iată că mi-au revenit
Amintiri din altă vreme.
Copil fiind zburdam prin iarbă,
Uitam dacă eram necăjit,
Din flori îmi împleteam o salbă,
Și deveneam copilul fericit.
Prin ierburi greieri căutam,
Să le iau vioara minunată,
Pe atunci eu nu știam,
Ce-nseamnă viața adevărată.
Din ogorul de grâu îngălbenit,
Alegeam paie pentru pălărie,
Mă apucam apoi de împletit,
Capului podoabă să îmi fie.
poezie de Mihai Leonte (august 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sânziene
Noaptea Sânzienelor
Se coace grâul și secara,
Feciorele se joacă cu pâinea caldă
Prin lanul de cireș și spic de grâu
Făcând coroane din sânziene,
Flori galbene, strălucitoare,
Cu puteri miraculoase
Ce se așează pe creștet de fecioare
Pornindu-le-n viața
Spre o destinație cunoscută de destin.
Dansează sânzienele în ritm de zori
Legate de o petală de garoafă
Prinsă la urechea unui fecior
Care aleargă să prindă o sânziană.
Florile de sânziene îl opresc:
"Nu este timpul, așteptă, fecior!"
Când feciora se va mărita
Cu baiat bălai călare pe un murg,
Pe flori de sânziene
La cornul caprii privea
Cum sânzienele dansau
Dansul bucuriei.
Plutesc fluturii-n flori de sânziene,
Culeg nectarul fericirii
Și îl împrăștie peste fecioare și feciori,
Să fie belșug peste popor
Și viața lor să fie doar iubire.
Dansul sânzienelor
Adună spicele aurii
Și le aruncă-n zare
Stropind timpul
Cu aurul din grâu
Ce-l așează-n vara din toamnă.
Frumoasele sânziene
Plutesc prin fir de fîn
Așteptînd să treacă timpul
Și să coacă pâini pentru copii!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
AM CULES...
Am cules salbă de stele
Pentru tine nestemată
Să fii tot mai minunată,
Cu șiragul de mărgele.
Văzând cerul înstelat,
În a nopții strălucire
Din priviri m-ai captivat,
Oferindu-mi doar iubire.
Îți mulțumesc Tată Ceresc
Că m-ai făcut așa de fericit
Am zis că n-o să mai iubesc,
Și totuși iubirea a venit.
Cu chip frumos, de nedescris,
Această stea m-a fermecat
Cum nu credeam în nici un vis,
Dar iată că-i adevărat.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ce ne-a legat
Iubirea ce ne-a legat,
-apă vie pentru noi-,
sufletul ne-a adăpat,
ne-a fericit pe-amândoi.
Drumul vieții l-am urmat
șaizeci de ani împreună.
Unul lângă altu-am stat,
c-a fost vreme rea ori bună.
În grădina vieții noastre
două flori au înflorit.
Pe arena lumii vaste,
au viitor fericit.
O parte din viața noastră
prin vreme va dăinui.
Cele două flori în glastră,
de noi își vor aminti.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ursita
Unde ai fost până azi Ursitoare
Să-mi spui că mai am de trăit?
Că voi găsi în lume o floare
De care voi fi îndrăgostit.
M-am rugat de voi Sânziene
Să-mi arătați izvorul iubirii,
Cât încă mai este vreme
Și nu s-au ofilit trandafirii.
Prin nopți visuri plimbam
Printre stele ce în roșu ard,
Dar dimineața mă trezeam
Sub al realității dur stindard.
Totuși iată, ca prin minune
Te-ai arătat la mine Ursită,
Aducându-mi din larga lume
Sufletului meu, fata iubită.
poezie de Mihai Leonte (aprilie 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mi-e dragă piatra
ce îți are urma
și petecul de iarbă
ce n-a mai fost cosit,
păsările de prin streșini
care ciugulesc din amintiri,
carul plin cu flori
de sub ochiul lunii îngălbenit.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vechi amintiri...
În simplul concert de tălăngi
Al turmei de liniștite oi,
Vechi amintiri încă încerci,
Mergând prin colb și prin noroi.
Acolo în Paradisul satului pierdut,
Prin acel vechi cadru natural,
Unde nici nu știu când am crescut
La Ciofu, în Petia, satul meu natal.
În cântecul de toacă se ascund
Și plâns, și cântec împreună
Acestea toate te străpung,
În suflet îți produc furtună.
În al clopotelor dangăt lung
E o arhivă-ntreagă de credință,
Că multe vieți nu îți ajung,
Să-ți înțelegi a ta ființă.
Al buciumului cântec de seară,
Ce îți aduce somnul lin,
În scurta noapte de vară,
Din viața când eram copil.
În drumul stelelor pe cer
Am mers călătorind agale,
Fără un țel sau un reper
Prin nesfârșita, Lactee Cale.
Moldova-Veche 2003
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
ZIUA MINUNATA
A fost ziua minunată
A întâlnirii noastre,
Erai foarte încântată
Pluteam amândoi prin astre.
Priveam la tine încântat
Și totodată cu aminte,
Te-am cuprins și sărutat
Am rămas în contemplare.
Eram singuri pe Pământ
În jurul nostru un pustiu,
Plecasem pe tărâmul sfânt
Ne-am trezit într-un târziu.
Am revenit la realitate
Cu gândul la altă amintire,
Care era foarte departe
Care ne-a dus la fericire.
Stăm liniștiți mână în mână
Ca doi copii nevinovați,
Dorind ca totul să rămână
Așa cum stăm, îmbrățișați.
Petia 8 noiembrie 1963
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea bunicii Ioana
Bunica a murit frumos
Ținându-mă în brațe
Și gândindu-se duios
Oare cui, o să mă lase?
Mama mea plecase mai demult
De unde nu se-ntoarce
Eu nu eram încă crescut
Pentru a veni încoace.
Bunica n-a spus un cuvânt
M-a mângâiat ușor pe cap
Și-a plecat cu Duhul Sfânt
Eu ce puteam să fac?
Am plâns o vreme după ea
Cu lacrimi de copil,
Nu știam ce se-ntâmpla
Și am tăcut docil.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.Copil fiind...
Așa de simplu am crescut,
Am mers prin noroi și ploaie,
Cu vânturi multe m-am bătut,
Am purtat și pălării de paie.
Când mergeam desculț pe jos,
Pe dealul legendarului Corb,
Totul mi se părea frumos,
Drumul cu bolovani și colb.
Nucul bătrânului bunic,
Cetate de grauri și cuci,
Coroană regală, trunchi unic,
Acoperit de frunze și nuci.
Adunam în pumni pământ
Din fânațul de pe Groapă,
Alergam chiar și flămând
Să mă scald la Ciofu-n troacă.
Salcâmii cu ciorchini de flori,
Spre al lunii Mai sfârșit,
Livada cu privighetori
Ce cântau necontenit.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știam...
Dacă știam că ai atâta nevoie de mine,
Nu plecam niciodată în nicăieri.
Rămâneam lângă tine
Să te apăr de mâine, de azi
și de ieri.
Dacă știam că prin natala nalbă,
Deghizată în floare și salbă,
Se plimbă pisica de mare
Cea ucigătoare, ce cu nepăsare,
Pieptul lui Steve Irvin a străpuns,
Erai cel mai apărat în crudul disjuns.
Dacă știam...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte din livezi
(Soției mele, poeta Titina Nica Țene)
Când a trecut atâta amar de vreme?
Iubito, peste noi zăpezi s-aștern,
Cât sunt aici cu tine, nu te teme
Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern.
De când ți-a înflorit pe deget iarbă,
-vergheta legământului pe veci-
Lumina din oglinzi se-mpletește salbă
Când prin poezia mea tu treci.
Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești
Fetița din livezi, dar ești bunică,
Porți cu tine traista cu povești
Pentru nepoțica cea mai mică.
A trecut, când, atât amar de vreme?
Iubito, peste noi se-aștern zăpezi,
Eu sunt aici, alături, nu te teme
Și-ți mai culeg cuvinte din livezi.
poezie de Alxandru Florin Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am visat că cineva
mi-a fărămițat trupul
l-a împrăștiat peste tot
ca pe niște litere de sânge
mi-au rămas doar ochii
care priveau de sus
la păsările ce ciuguleau
ultimele rămășițe
și parcă se auzea
o inimă bătând tare
ca un plâns de copil
îmbrățișând viața
pentru prima oară
ploua frumos
fără ca timpul
să mai treacă prin ceas
nu mai era nicio grabă
nimic din ce să te întoarcă
doar un aer
ce aștepta să înflorească
"cât de frumoasă e
lumina pe care o beau"
îmi șopti sufletul
șerpuind prin iarbă
(convinsă fiind că Dumnezeu
bate într-un cui
toate visele)
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petrecere pe trecere
Îmi trece viața, precum eu
Treceam odată prin pârâu,
Copil fiind, pe Dumnezeu
Îl suflecam până la brâu.
Examen: munții mi-au picat
Peste pârâuri, în viteză,
Iar Dumnezeu S-a apucat
Să sufle cam ca la o teză,
Unui copil ce n-a-nvățat
A trecerilor antiteză!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (29 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul
Unde-i copilul cel iubit
Prin razele de soare
Zburdând, în jocu-i fericit,
Doar zâmbet și candoare?
Unde-i copilul cel bălai
Cu ochii ca azurul?
Prin care colț al cărui plai,
Ce-l cântă trubadurul?
Copilul dulce și plăpând,
De-o vreme lungă nu e;
În locul lui pe cer arzând,
E steaua, cea gălbuie.
poezie de Ionel Adrian Gugea (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
PRIMAVARA...
Când iese frunza la răchită,
Cu verdele atât de crud
Și e câmpia iarăși înverzită,
Frumoasă ca un tânăr nud.
Îmi pun câmpul așternut,
Căpătâi snop de strujeni
Și mă văd la început,
Mic copil la Rădășeni.
Îmi vreau cenușa risipită,
Prin glodul satului natal,
Prin pâraie pline de răchită,
Pe unde cânta cândva LICAN.
Aprilie 2003
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
INTR-O ZI...
Voi muri extrem de fericit
Dacă voi ști că cineva,
Fiind dincoace de mormânt
Va mai privi la crucea mea.
Da, muritorule de rând
Am fost cândva și eu un om,
Prin viață am trecut cântând
Sădind ici acolo câte un pom.
Uită-te în jurul tău
Și fă ce crezi că-i bine,
Căci plină e lumea de rău
Doar ce e bun rămâne.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Copil fiind uitam toate năzdrăvăniile,
să pot face altele și mai și,
dar aveam uneori ghinion
cineva mă așeza în mijlocul acțiunii
și să vezi apoi șiretlicuri și emoții.
Totul se termina cu bine și nepăsare,
plecam de acasă pe furiș,
hoinărem cu prietenii
pe râu, prin livezi ori prin vii
de nu știa nimenu unde sunt.
Uneori plecam prin păduri,
ascultam poveștile ciobanilor,
mi se păreau pline de lucruri neștiute
șivream să văd lupi și urși
în realitate, nu-mi era frică.
în fiecare zi mă trezeam devreme,
să nu-i vină vreo idee mamei,
să mă trimită cu oile ori caprele la cioban,
cel mai mult îmi plăcea să iau calul
să-l călăresc și să-l împiedic în măgură.
Seara aduceam calul acasă,
dar eram plin de zgârâieturi și mărăcini
rămași în tălpile picioarelor,
umblam peste tot desculț.
Nu eram supărat niciodată
studiam fețele oamenilor și le făceam porecle,
unii rămâneau cu ele
de le folosea tot satul.
așa ne petreceam tot timpul,
când am plecat la școală
era altceva,
a început disciplina învățării
și s-a pornit moara de apă
care învârte pietrele viitorului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simple amintiri
Copil fiind uitam toate năzdrăvăniile,
să pot face altele și mai și,
dar aveam uneori ghinion
cineva mă așeza în mijlocul acțiunii
și să vezi apoi șiretlicuri și emoții.
Totul se termina cu bine și nepăsare,
plecam de acasă pe furiș,
hoinărem cu prietenii de joacă
pe râu, prin livezi ori prin vii
de nu știa nimenu unde suntem.
Uneori plecam prin păduri,
ascultam poveștile ciobanilor,
mi se păreau pline de lucruri neștiute
și vream să văd lupi și urși
în realitate, nu-mi era frică.
În fiecare zi mă trezeam devreme,
să nu-i vină vreo idee mamei,
să mă trimită cu oile ori caprele la cioban,
cel mai mult îmi plăcea să iau calul
să-l călăresc și să-l împiedic în măgură.
Seara aduceam calul acasă,
dar eram plin de zgârâieturi și mărăcini
rămași în tălpile picioarelor,
umblam peste tot desculț.
Nu eram supărat niciodată
studiam fețele oamenilor și le făceam porecle,
unii rămâneau cu ele
de le folosea tot satul.
Așa ne petreceam tot timpul,
când am plecat la școală
era altceva,
a început disciplina învățării
și s-a pornit moara de apă
care învârte pietrele viitorului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă anii se adună
Chiar dacă anii se adună mulți,
nu voi uita cât am iubit odată,
voi regăsi întotdeauna punți
să retrăiesc minunea căutată.
Chiar și copil voi fi, din când în când,
și-n visul meu, călătorind prin vreme,
te voi zări prin pajiști alergând,
iar dorul meu, vibrând, o să te cheme.
Voi sta cu părul răscolit de vânt,
privind de-a lungul vremii înapoi
și pe poteca strâmtă, alergând,
ne-om întâlni, căzând în iarbă goi.
Îmbrățișați vom luneca la vale,
prin văile umplute de țărână,
nimic n-o să ne poată sta în cale,
cât timpul ne va ține împreună.
Eu am rămas același, neschimbat,
doar ochii triști mai obosiți îmi par,
pe chipul parcă mai îngândurat,
când în trecut te caut în zadar,
sau când apari, dar nu așa de clară
precum aevea te știam cândva,
iar umbra ta începe să mă doară,
când visul meu n-o poate contura.
Fă, Doamne, o minune pentru noi,
cum ai făcut, atunci, întâia oară
din viață noastră dă-ne înapoi
doar amintiri care să nu ne doară!
poezie de Corneliu Neagu din Fata morgana (2016)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O poveste și-atât
cândva toate erau ale mele
și viața era de-nțeles
nu anii contau ci iubirea
tot timpul aveam de ales
principii și taine, aiurea
puteam să greșesc orișicând
eram tânăr, cuprindeam cu privirea
pământul, cerul și orice gând
puteam să mut chiar un munte
doar suflam și l-am și sfărâmat
clădeam imediat câte o punte
peste hăuri de în cale mi-au stat
iar mintea-mi zbura printre stele
visând că eram infinit
nu știam că fac parte din ele
sunt praful ce cândva ne-a unit
nu-mi pasă că toate sunt duse
sau de tine de mine de voi
amintirile rămân suprapuse
peste viața de mai de apoi
cândva iubeam zi și noapte
nu existau îndoieli sau erori
dansam pe câmpuri minate
dar vedeam și credeam doar în flori
te-ai dus tinerețe adio îți spun
viața-i hâdă acum și neghioabă
dihănii ca troli și orci mă supun
crezând că au cu mine vreo treabă
cândva eram tânăr și chiar eram eu
voiam să le știu mai pe toate
imitam un zeu dar eram derbedeu
mai bine de atât nu se poate
poezie de Mihai Chira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!