Poveştile pe care le spun cineaştii noştri de ani de zile sunt acestea triste, însă ei n-au nicio vină. Eu stau şi mă întreb: câţi ani am stat şi ne-am uitat noi la filmele neorealismului italian, care nu erau dulci deloc? Dar ne-am uitat, pentru că erau ale altora.

citat din Luminiţa Gheorghiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am

Ne-am mascat
Crezând că aşa va fi mai bine
Ne-am uitat
Şi vinovat nu-i nimeni.
Ne-am pierdut
Sperând că ne v-om întălni,
Ne-am avut
În fiecare zi.
Ne-am privit
Cu inimi reci, stricate
Ne-am vorbit
Că v-om veni, chiar dacă suntem departe.
Ne-am înţeles
Sperănd că aşa şi este
Ne-am ales,
Prieteni, doar cu feţe.
Ne-am înstrăinat
Şi vinovat ne e trecutul
Ne-am acuzat
Cu el, pierdutul.
Ne-am privit
Pe-o ultimă dată
Ne-am auzit,
De atunci, niciodată.
Ne-am regăsit
După durată
Ne-am mascat
Necunoscăndu-ne cunoscuţii, de odată.
Ne-am uitat
Doar trecători suntem acum,
Ne-am înstrăinat
Trecănd unul cu altul, pe un drum.

poezie de Bordian Cristin (iulie 2019)
Adăugat de Bordian Cristin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot uita anii în care sălile de teatru erau arhipline, în care se venea în rochie lungă, în care aplauzele nu se mai terminau.

citat din Luminiţa Gheorghiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realitate

M-am rupt de vechea realitate,
Ne-am despărţit indefinit,
Nu ne-am certat, i-am dat dreptate,
Dar recunosc că am minţit.

Voiam să scap, să fug oriunde,
Eram rutină amândoi,
Ea peste tot, iar eu niciunde,
Am tot crezut că suntem doi.

Am stat o vreme împreună,
Mă tot întreb acum de ce
Am aşteptat ca ea să-mi spună,
Dacă nu-s eu sau ea nu e.

Am devenit lumi paralele,
Ascunse-n quantum, undeva,
Privesc spre ele, par zăbrele,
Dar sunt la geamul altcuiva.

Trăiesc o altă realitate
Care se schimbă ne-ncetat,
O tot creez sperând că poate,
Voi deveni tot ce-am uitat.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul emana

un miros de mucegai
şedea în fotoliu
şi ne spunea poveşti din ovidiu
ne ţineau cu sufletul la gură
erau poveşti cu oameni care se transformau
în animale în copaci în stânci
bâtrânul era slab şi gârbovit

noi ascultam poveştile
lui despre metamorfoze
femeile deveneau foarea soarelui
păsări şi lilieci şi păianjeni
bărbaţii se transformau în porci
în şerpi în pietre în aer

nu ştiam că erau poveşti
din ovidiu şi nu conta prea mult
poveştile bătrânului alunecau adeseori
în spaniolă sau latină
uneori ne oferea pilde sau dictoane

noi vedeam în bătrân
o comoară plină cu surprize
o comoară părăsită
uitată în casa bătrânească

erau zile când ne povestea
filmele văzute în viaţa lui
cu actorii lui preferaţi

nebunii cu cyborgi
roboţi buni roboţi răi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lanţurile care ne strâng sufletul se alcătuie din picăturile de venin
cu care ne-am trezit din nou în zori, pentru că am uitat
să le încredinţăm asfinţitului! Am uitat sau n-am vrut:
răzbunarea ne-a părut mai apetisantă!
Cele mai dureroase lanţuri din câte există pe Pământ
sunt lanţurile plăsmuite din propria ură!

poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte actorii nu erau celebrităţi. Cu sute de ani în urmă, teatrele erau aşezate lângă bordeluri. Actorii erau săraci. Regii şi reginele erau celebrităţile. Statele Unite au abolit monarhia şi acum avem toată experienţa asta cu show business-ul. Nu cred că e sănătos. Nu vreau să pară că-mi dau prea mare importanţă, dar toate aceste celebrităţi vin de la noi, de la Hollywood. Noi suntem cei care am creat totul. Şi cred că asta merge mână în mână cu o grămadă de alte lucruri negative care se întâmplă în lume. Promovează lăcomia, egoismul şi promovează această scară socială în care se presupune că eşti o persoană mai bună doar pentru că ai mai mulţi bani. Nu este deloc vorba de meseria însăşi. Nu mă înţelege greşit. Iubesc filmele. Dar acest mit al celebrităţii nu are nimic de-a face cu filmele.

citat din Joseph Gordon-Levitt
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat întâi că sunt nefericit, apoi am uitat că sunt îndrăgostit, şi aşa mai departe. E drept, mi-aduceam aminte că am iubit. Amănuntul aceasta nu l-am putut uita niciodată: că am cunoscut dragostea şi că toate aventurile în care mă implicam nu erau decât episoade trecătoare.

Mircea Eliade în Nuntă în cer
Adăugat de em
Comentează! | Votează! | Copiază!

În aşteptarea iubirii

Ne-am rătăcit
De atâta uitare
Şi stânca de veghe
Ne stă mărturie.
Aşteaptă clipa,
Întâlnirii noastre
Sărutul uitat
Să-l dăm iarăşi iubirii.
Trec zile tăcute şi reci,
Aşteptarea devine mai grea,
Sunt lacrimi pe triste poteci
Dorul e iarăşi în inima mea.
Te cheamă azi
Fulgii ce cad...
Şi albul zăpezii târzii
Şi ochii mei, care încă mai cred
Când nu eşti aici,
Tu... vei veni.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am uitat

Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc să le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ţine să te-aduc

Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulţi,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii şi strigi

Din atâtea nopţi cu stele,
Şi-alte nopţi ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când eşti altfel

Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le ţin aminte,
Flori în jur şi doar noi doi

Din atâtea ore scurse,
Care m-au îmbătrânit,
Le-am uitat pe cele duse,
N-am uitat când ne-am iubit

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am avut niciodată nimic de-a face cu toate întâmplările care treceau pe lângă mine şi care erau urâte, considerând că prin filmele mele voi răzbate, voi exista. Consideraţia aceea că filmele pentru copii sunt ceva periferic nu-mi crea indispoziţie, pentru că mă uitam la cei care aveau această grimasă şi îi consideram teribil de primitivi.

citat din Elisabeta Bostan
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am preocupat mult de sănătatea oamenilor noştri şi ne-am asigurat că rămân sănătoşi şi se lasă de fumat. Ca urmare, cheltuielile cu sănătatea ale companiei noastre au crescut mult mai puţin decât ale altora. Dar în acelaşi timp, oamenii noştri sunt mult mai fericiţi şi mai productivi, ceea ce este şi mai important.

citat din Larry Page
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am cunoscut...

Ne-am cunoscut doar zilele trecute,
Te-ai strecurat în gânduri şi în vers
Dar ai plecat din timp şi pe tăcute,
Sperând să trecă iarna-n singur sens.

Ne-am cunoscut în cântece de seară
Şi le-am cântat refrenul repetat,
Dar m-ai lăsat cu ultima silabă
Să pui accentul unde am uitat.

Ne-am cunoscut apoi în dimineaţa
Când îmi spuneai ca nu ai timp deloc,
Mai bine să te las să pleci degrabă
Ca să-mi trimiţi din gândul tău de foc.

Dac-am uita să ne privim în suflet,
Ne-am despărţi ca apa de ulei
Dar îmi citeşti ce scrii pe unde umbli
Fără să-mi spui nimic din câte vrei...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Rodica am cunoscut-o în 1974. A fost dragoste la prima vedere. Eram invitaţi amândoi la o serată la familia compozitorului Cristinoiu. Când ne-am văzut, timp de vreo două minute, ne-am uitat fără oprire unul la altul. Ne sorbeam din ochi, nu ne puteam dezlipi privirile. Ceilalţi, văzându-ne, erau chiar mai stânjeniţi decât noi: "Să vă lăsăm? Să ieşim afară?". Asta a fost tot! În privirea aia de două minute, trăim şi acum.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu bunicii am avut o relaţie foarte bună, ca orice copil normal. Eram o familie obişnuită şi nu am avut o copilărie cu conflicte sau cu mari probleme. Cu toate acestea, este dificil pentru mine să mă refer la casa părintească într-un mod emoţionant, cum fac majoritatea oamenilor care îşi amintesc de locul în care au copilărit. Propriu-zis, casa părintească nu a existat. Am stat cu chirie şi ne-am mutat de mai multe ori. Poate că multora li se pare un lucru neobişnuit pentru acele vremuri, când majoritatea familiilor erau legate de o casă, fie ea şi casa bătrânească, în care locuiau mai multe generaţii. Dar aşa a fost viaţa mea.

Klaus Iohannis în Pas cu pas, capitolul I (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta, ca să fie spus

Am mâncat
prunele
care erau
în frigider

şi pe care
probabil
le păstrai
pentru micul dejun.

Iartă-mă
erau delicioase
atât de reci
şi atât de dulci.

poezie de William Carlos Williams (1934), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca indivizi şi ca naţiune, suferim acum de narcisism social. Ecoul iubit al strămoşilor noştri, America virgină, a fost uitat. Ne-am îndrăgostit de propria noastră imagine, de imaginile creaţiilor noastre care sunt de fapt imaginile noastre proprii.

citat din Daniel Boorstin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine '44 şi cineva mă întreabă: "Mă, vrei să te înscrii în partidul comunist?" Mă întreabă o dată, de două ori, de trei ori, fug şi eu la tata şi-i cer un sfat: "Bre, tată, ce fac, că e unul care mă presează. Mă înscriu sau nu?" "Mă, îmi zice, şi dacă vin americanii?" "Şi dacă nu vin?" "Asta zic şi eu. Dacă erau să vină, veneau înaintea ruşilor. Sunt ei tâmpiţi să se ia la bătaie cu ruşii din cauza noastră...? de-abia au ieşit din război şi nu şi-au lins încă rănile!" Şi atunci m-am înscris, am început să activez cu ceilalţi, ne duceam la sate, îi împroprietăream pe ţărani cu pământ, la alegerile din '46 ne-am bătut cu ţărăniştii, care erau foarte puternici în zona noastră, vă spun sincer că am tras cu pistolul în comisia electorală şi-am înlocuit urna, punând voturile noastre înlocui ălorlalte şi-aşa mai departe, ce n-am făcut.

Ion Băieşu în romanul Balanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar pe tine te-ai uitat

Eu te ştiu... poate mai bine decât vrei să îmi arăţi,
Nu eşti tot ceea ce pare, nu eşti tot ceea ce poţi,
Şi nu caut explicaţii, definiţii n-am să-ţi dau,
Cum să definesc frumosul lângă care vreau să stau?

Eşti doar tu, aceea care, zămisleşte tot ce-i pur
Fără tine frumuseţea n-ar mai exista în jur,
Nu ne-am naşte niciodată, făcătoare de minuni
Care ne veghează paşii, ca să devenim mai buni

Aş putea să-ţi spun iubire, aş putea să-ţi spun destin,
Eşti în toate şi eşti totul, eşti şi dragoste şi chin,
Lacrimile tale udă tot ce creşte-n jurul tău,
Eşti lumina infinită care vindecă ce-i rău

Noi suntem doar prunci pe care tu îi creşti şi îi păzeşti
De păcatele umane, de durerile lumeşti,
Fără tine nu-i trecutul, viitorul nu ar fi,
Suntem toţi bucăţi din tine, suntem toţi fiice şi fii

Eu te ştiu, te simt şi-n suflet te voi ţine talisman,
Să nu pot uita vreodată să iubesc frumos, uman,
Însă am o rugăminte, o şoptesc cu un oftat,
Ai grijă, te rog, de tine... mi se pare c-ai uitat...

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magazinul de haine... sau Magazinul iubirii...

Am ieşit, să-mi plimb sufletul, prin oraş,
Se întâmplă ceva ciudat,
Erau, oameni dezbrăcaţi, în plină iarnă,
Purtau haine scumpe şi totuşi erau goi...
Niciun zâmbet, nicio urmă de bucurie, sau de iubire,

Erau oameni în carne şi oase
Purtau haine dintre cele mai scumpe...
Şi totuşi era un dezmăţ al goliciunii
Toţi priveau în jos, la cenuşiul asfaltului
O mare de oameni, cu gânduri pierdute...

Erau oameni şi umbre, erau umbre de oameni...
Nu li se mai vedea faţa de tristeţe şi deznădejde,
Uitaseră de iubire, uitaseră să mai trăiască
Sufletul, nu poartă haine scumpe
Sufletul nu se îmbracă de la magazinul de haine

Sufletul, nu îngheaţă pentru că afară e frig,
Un suflet poate să îngheţe în plină vară,
O mare de suflete părăsite, ca o mamă ce moare,
Un ocean de singurătate, pierdut în adâncuri,
Nimeni, nu mai privea spre înaltul cerului,

Am uitat să iubim cu adevărat, într-o lume mercantilă
Ne dispreţuim, ne urâm unii pe alţii
Am uitat să mai întindem o mână, celor în metastaze,
Nu mai daţi banii pe haine scumpe
Îmbrăcaţi-vă sufletele de la magazinul IUBIRII...!

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea unei iubiri

Inima mea e rece,
Tu ai uitat de mine,
Si toate acele clipe
Petrecute cu tine;

Sunt unele momente,
In care vreau sa vorbim,
Sa stam pana tarziu
Si tot sa povestim.

Sa ne aducem aminte,
De tot ce a fost frumos,
Cand tu imi faceai viata,
Plina de sperante, era roz.

De ce de la o vreme,
Noi ne-am instrainat?
Oare asa de repede...
Tu de mine ai uitat?

poezie de Iulian Denis Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!