
Mergând spre soare, îmi păstrez trecutul în propria-mi umbră.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi țigănești
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Mă înalț. Fac piedestal din propria-mi micime.
aforism de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprindeți o lumânare. Luminați calea spre strălucire a Noului Soare.
aforism de Valeriu Butulescu din Steagul roșu (1983)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrez ceva din demnitatea ierbii, care refuză să crească pe drumuri.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrez tradiția pastorală a satului meu. Am renunțat la oi! Dar mi-am luat șapte câini ciobănești.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrez ceva din filozofia salcâmului. Înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sublimul, ca o umbră a transparenței.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai interesante aforisme le păstrez pentru ediția postumă. Dar în Lumea de Dincolo îmi va fi greu să găsesc un sponsor. Acolo totul e non-profit.
aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întrebați dacă exist cu adevărat? Habar n-am. Certificatul de naștere l-am pierdut. Păstrez însă o chitanță, tăiată de preot la botez.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii profeți ating perfecțiunea. Ghicesc până și trecutul.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

În palma bătătorită a țăranului citești cu ușurință trecutul, prezentul și viitorul.
aforism de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roșu" (1984)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul este vast. El poate sufoca ușor mintea unui istoric.
aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Reclamat de propria mea umbră, pe care o împiedic să vadă soarele.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, Caron, ce ticălos meschin! Un obol, ca să plimbi o umbră cu barca?
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Umbră e soțul meu! Argilă gânditoare. O pată de-întuneric.
replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moisescu: Propun să renunțăm la sporul de peșteră, deoarece trebuie să părăsim imediat peștera.
Domnișoara: Adică tot ce am văzut o viață întreagă a fost un joc de umbre?
Funcționarul: Va să zică și porumbul acela enorm era o umbră.
Moisescu: Porumbul era o umbră, iar mălaiul o ficțiune.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plantele lăsate în umbră n-au de ales: sau cresc mai repede, sau pier.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu-i nesocotim pe cei din umbră. Diamantele se scot din cele mai întunecate locuri.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre: Nu este o umbră oarecare, prostovane, ci personificarea trecutului! Am pătruns adânc în intimitatea ei...
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă scurg prin propria-mi clepsidră...
Mă scurg prin propria-mi clepsidră
Și sunt total neputincios,
E clar că soarta este-o hidră,
Iar timpul prea alunecos.
Mă scurg prin propria-mi clepsidră
Și nu știu când va fi întoarsă,
Un gând adesea mă frământă,
Că nu primim a doua șansă.
Mă scurg prin propria-mi clepsidră,
Crezând că nu-i decât un vis,
Dar e realitate pură,
Pământul nefiind paradis.
Mă scurg prin propria-mi clepsidră,
Particulă, iubire, vers,
Doar gândul pur o să-mi rămână,
Pe undeva, prin Univers.
E legea scrisă în celulă,
Manualul vieții pe Pământ,
Deasupra noastră-i o pendulă,
Ce se oprește când și când...
poezie de Lucian Santa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e etic să ne raportăm la trecut. Generațile noastre au văzut zorii Marii Cunoașteri. Trecutul e doar noapte în descreștere.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!