Socrate: În ce priveşte lucrurile minţii, omul îndrăgostit e un proteguitor şi un tovarăş de la care nu ai nimica bun de aşteptat.

replică celebră din Phaidros de Platon (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte lucrurile nu ca şi greşeli, doar ca puncte de reper care îţi arată calea spre un loc mai bun. Priveşte toate lucrurile ca experienţe.

Burt Goldman în 365 gânduri de aur
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea nu se schimbă, doar zgomotul aparent neîntrerupt al minţii diferă, dar "A-Fi" priveşte chiar şi zgomotul minţii şi râde. Râde pentru că într-o fracţiune de secundă îl dizolvă. Chiar o fracţiune de secundă este infinit prea mult pentru Sine să facă asta.... Doar se întâmplă să fii antrenat să vezi zgomotul şi uiţi că tu eşti deja liniştea, că orice zgomot al minţii apare în liniştea care deja este. Doar nu privim unde trebuie! noi privim în zgomotul minţii după linişte şi aşa ea pare în veci de negăsit, în loc să vedem că noi suntem deja liniştea care priveşte în zgomotul minţii căutând liniştea.

Atmaji Maharaj în Liniştea este mereu aceeaşi
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tovarăş

Acela-i tovarăş, care îţi ţine umbrela deasupra capului, când plouă.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate pânzele...

Te-am aşteptat în colţ, la florărie, te-am aşteptat pe gard, la cimitir, te-am aşteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete şi-un fir de trandafir.
Te-am aşteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am aşteptat la mall, la mic dejun, te-am aşteptat o zi, un an-lumină, te-am aşteptat de Paşte, de Crăciun.
Te-am aşteptat în gară la Sinaia, te-am aşteptat la Pontul Euxin, te-am aşteptat, cu toată hărmălaia, în linişte, la un pahar de vin.
Te-am aşteptat pe muntele Găina, la Sighişoara şi în Retezat, te-am aşteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am aşteptat prin peşteri şi prin vreme, te-am aşteptat la ţărm de îndoieli, te-am aşteptat cu toamna-n crizanteme, te-am aşteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am aşteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am aşteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, preţul cu discont.
Te-am aşteptat cu toată aşteptarea pe care-am fost setat să o accept, dar ai ales să nu trăieşti, speranţă, şi nu mai are sens să te aştept.

poezie de Eduard Lupascu (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socrate (vorbind liniştit, în clipa morţii, către judecătorii săi): Este ora să ne despărţim, eu ca să mor, voi ca să trăiţi. Care dintre noi păşeşte spre un lucru mai bun, nimeni n-o ştie, fără de numai Zeul.

replică celebră de Platon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care face tot ceea ce duce la fericire să depindă de el însuşi, şi nu de alţi oameni, a adoptat cel mai bun plan de a trăi fericit. Acesta este omul moderat, omul cu caracter bărbătesc şi cu înţelepciune.

citat celebru din Platon
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exigenţa fundamentală a lui Socrate în ceea ce priveşte eticul este ca omul nu doar să pară că este drept, sau bun sau posesorul unor virtuţi, ci să fie şi în fapt astfel, şi anume în orice condiţii, indiferent dacă există în preajmă alţi oameni care să-I poată sau nu judeca, vedea, auzi, pedepsi ori răsplăti. Interiorul omului, prin urmare, trebuie să fie coerent şi conform cu exteriorul său, fără fisuri sau clivaje între înăuntru şi în afară, între gând, spusă şi faptă, astfel încât omul, din punct de vedere etic, să reprezinte un întreg, un tot unitar. Opusul integrismului etic - condamnat de Socrate - va fi desigur "dualismul etic", a cărui regulă pretinde în exclusivitate respectul exterior al unui cod moral, fără Însă să aspire la a cere gândului neexprimat sau sentimentului interior conformarea cu fapta.

Andrei Cornea în Când Socrate nu are dreptate, IX. Testul Gyges
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socrate

De n-ar fi fost pe vremuri tipa,
Cu dulce nume de Xantipa,
Platon avea un mare of
... I-ar fi lipsit un filozof.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Femei celebre care, dând un şut în fund unor mari bărbaţi, i-au împins înainte (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara este aici dar nu lucrurile nu sunt cu nimic mai bune

primăvara este aici
dar nu lucrurile nu sunt cu nimic mai bune

omul pentru care nu există tratament nu poate schimba
faptul că va muri
femeia lipsită de frumuseţe
este cu un an mai bătrână
asta-i ceea ce eu aş numi " insultă peste rană"

cineva care a aşteptat şi-a tot aşteptat
a sfârşit prin a deveni nebun
incapabil să înfrunte curgerea timpului
cineva care a trăit o viaţă trepidantă
va sfârşi bolnav fără leac
toate se întâmplă din cauza zbuciumului neîndurător

pentru cineva prăbuşit adânc în depresie
glumele sunt o completă pierdere de timp
iar pentru un idiot
cel mai sincer sfat este o completă pierdere de timp

când cineva deja departe pe drumul către dezastru
ajunge în vârful stâncii
se va arunca în hău
fără cea mai mică ezitare

poezie de Sheng Xing, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logicianul (Domnului Bătrân): Alt silogism: "Toate pisicile sunt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică."
Domnul Bătrân: Şi are patru labe. Asta aşa-i, pe motanul meu îl cheamă Socrate.
Logicianul: Păi vezi...
Domnul Bătrân (Logicianului): Care va să zică Socrate a fost pisică.
Logicianul: Logica tocmai ne-a revelat acest fapt.

replici celebre din piesa de teatru Rinocerii, scenariu de Eugene Ionesco (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta călăuzitoare şi norocul vieţii mele au fost: întâi că m-am născut şi om şi grec, nu barbar şi brută; iar apoi că am trăit în vremea lui Socrate.

citat celebru din Platon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Platon nu a inventat atenieni cu tot cu numele, familiile şi rudele lor; el a scris despre oameni reali – unii încă trăiau şi erau activi în Atena –, oameni cu reputaţii, familii, vecini şi afilieri politice, oameni care apar şi în alte mărturii istorice: ridiculizaţi în comedii, chemaţi ca martori, aleşi în funcţii, vânduţi, căsătorindu-se, cumpărând proprietăţi, călătorind, murind. Societatea din vremea lui Socrate nu era făcută doar din instituţii şi ideologii, ci era compusă din oameni reali, indivizi prinşi în ochiurile unei reţele de relaţii familiale, sociale şi politice, fără de care înţelegerea dialogurilor lui Platon ar fi denaturată.

Debra Nails în Oamenii lui Platon. O prosopografie a lui Platon şi a altor Socratici (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vrăşmaşul pe care nu-l poate birui tot omul cu minte şi-l face tovarăş.

Ioan Slavici în Moara cu noroc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Socrate: Omul pe care dorinţa îl stăpâneşte şi care e robit plăcerii simte nevoia să-şi facă din iubit izvor de necurmată desfătare. Or, cel care e atins de boală, găseşte plăcerea în tot ce nu-i stă împotrivă, iar ce este mai presus ca el sau de o seamă este întâmpinat cu duşmănie. Iată de ce îndrăgostitul nu o să rabde de bună voie ca iubitul să-i fie mai presus sau de o seamă; dimpotrivă, el îşi dă mereu silinţa să-l facă pe acesta neputincios şi mai sărman ca el. Iar mai sărman este neştiutorul, dacă-l compari cu învăţatul, fricosul pe lângă cel viteaz, cel care abia deschide gura pe lângă vorbitorul priceput, un prostănac pe lângă cel mintos.

replică celebră din Phaidros de Platon (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

omul nou

"Omul nou" este extraterestrul transferat în noi, omul care şi-a uitat istoria, care a fost expulzat din istoria proprie, care gândeşte, vorbeşte şi priveşte precum cei care l-au invadat.

definiţie de Gabriel Liiceanu în Apel către lichele, Despre infern şi paradis în condiţia terestră
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi însă... puţin păsându-vă de Socrate, ci mult mai mult de adevăr, dacă vi se va părea că spun adevărul, să fiţi de acord.

Platon în Phaidon
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care, de-a lungul vieţii, şi-a luat rămas bun de la plăcerile şi de la podoabele trupului, pe care le socotea străine de el şi dăunătoare, omul care, dimpotrivă, şi-a dat toată silinţa să înveţe ceva, care, în loc de podoabe străine, a vrut pentru sufletul său podoabele sale adevărate: cumpătarea şi dreptatea, curajul, libertatea şi adevărul, omul acesta trebuie să aibă încredere în soarta sufletului.

Platon în Phaidon sau Despre suflet (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Phaidros: Ai trecut vreodată dincolo de hotar?
Socrate: Mă vei ierta, prietene! Fapt e că îmi place să învăţ. Or, câmpul şi copacii nu vor să-mi fie dascăli, în vreme ce în cetate oamenii mă învaţă cu adevărat.

replici celebre din Phaidros de Platon (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Platon: Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt născut grec şi nu barbar, bărbat şi nu femeie, liber şi nu sclav. Dar mai ales mulţumesc că am trăit pe timpul lui Socrate!

replică din romanul Storia dei Greci de Indro Montanelli (ianuarie 1969)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câţi filosofi de azi vor ajunge de talia lui Aristotel, Descartes, Feuerbach, Fichte, Hegel, Helvétius, Kant, Montesquieu, Nietzsche, Platon, Schopenhauer, Socrate, Spinoza, Voltaire? Şi totuşi, merită să-ncerce.

aforism de George Budoi din Filosofia şi filosofii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!