tovarăş

Acela-i tovarăş, care îţi ţine umbrela deasupra capului, când plouă.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela îţi este prieten care îţi ţine umbrela deasupra capului când plouă.

proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

A ascultat când i-a zis: "Dacă plouă, să iei umbrela," dar nu ştie ce să facă dacă nu plouă.

aforism de Cristinel Mortici (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astenie

Nu vezi că plouă întruna?
Umbrela e veche, iubite,
Împosocate gânduri îmi sunt
Azi, ca şi ieri, răvăşite.

Strânge în piept frunza crudă,
Cu gest nefiresc ca şi cum
Fagurii vieţii s-ar umple
Cu pietre găsite pe drum.

Despic neclintita tăcere,
Absent, te observ lângă mine,
Cireşul curând va-mbrăca
Iar colivia-n rubine...

Mă plouă cu zahărul candel
Din norul ce nu mă mai doare,
Închide umbrela, străine,
Un curcubeu râde-n soare!

poezie de Mihaela Alina din Vol. "O fi târziu?" (martie 2023)
Adăugat de Lavinia H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Pe-aici când plouă, plouă îndesat,
Nu ţine ca la noi un ceas ori două.
Că ziua plouă, plouă pe-nserat,
Şi când se crapă iar de ziuă - plouă.

În faptul zilei, streşinile plâng.
Pădurea stă plouată ca o curcă.
Natura calcă cu piciorul stâng:
Pe-aici când plouă, - plouă, nu se-ncurcă!

Iar când s-arată soarele sărac.
De după nouri, ca să-ţi facă-n ciudă,
N-apuci a scoate nasul din cerdac,
Că până la întoarcere - te udă.

Există şi răstimpuri când se moaie,
Când parcă nu mai toarnă-aşa, de sus,
Şi cerul câte-oleacă, spre apus,
Se luminează puţintel - a ploaie.

Atunci se cheamă că e timp frumos
(Măcar că tot mai cade-un pic de bură),
Dar fumul din ogeac se lasă-n jos,
Şi porcul umblă tot cu paiu-n gură...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Pe-aici când plouă, plouă îndesat,
Nu ţine ca la noi un ceas ori două.
Că ziua plouă, plouă pe-nserat,
Şi când se crapă iar de ziuă, – plouă.

În faptul zilei, streşinile plâng.
Pădurea stă plouată ca o curcă.
Natura calcă cu piciorul stâng:
Pe-aici când plouă, – plouă, nu se-ncurcă!

Iar când s-arată soarele sărac.
De după nouri, ca să-ţi facă-n ciudă,
N-apuci a scoate nasul din cerdac,
Că până la întoarcere, – te udă.

Există şi răstimpuri când se moaie,
Când parcă nu mai toarnă-aşa, de sus,
Şi cerul câte-oleacă, spre apus,
Se luminează puţintel – a ploaie.

Atunci se cheamă că e timp frumos
(Măcar că tot mai cade-un pic de bură),
Dar fumul din ogeac se lasă-n jos,
Şi porcul umblă tot cu paiu-n gură...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cîntecul ploaiei

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi-n casă, -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiţi de-ntristare... -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plîng amîndouă...
Viaţa-şi urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E aglomerat în oraş deoarece, când plouă, românul în loc să-şi ia umbrela, îşi ia maşina.

aforism de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă uman

Plouă.
Incolor, fad, pustiu.
Plouă plin, în frunze,
Cantabil, repetat, divin.
Plouă uman, firav şi stins,
Ca sunetul tâmplelor tale
Când mă vezi...
Plouă.
Cantitativ, şiroi, nerod.
Plouă gri, a toamnă,
Rece, în ropot, libertin.
Plouă greoi, neputincios,
Ca golul meu din suflet
Când nu ştiu...

Plouă.
Înclinat, sporadic, pictural.
Plouă color, în iarbă,
Lovit, foşnind, curbat.
Plouă repede, strivind,
Ca vocea ta, răstită
Când iubeşti.

Plouă.
Uitat, firesc, lacrimogen.
Plouă albastru, nud,
Credul, asfixiat, iubind,
Plouă sporadic, personal,
Ca privirea mea, stângace,
Când te caut...

poezie de Gabriela Chişcari (19 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o aureolă deasupra capului. Dar când las privirea în jos, o văd.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

bancher

Bancherul este un tip care îţi împrumută umbrela pe timp cu soare, dar o vrea înapoi în minutul în care începe să plouă.

definiţie celebră de Mark Twain
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

Luaţi aminte, oameni buni!
A tunci când plouă cu minciuni,
De vreţi să nu vă ude părul,
Purtaţi umbrela... "Adevărul"!

epigramă de George Zarafu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă în mine

Plouă în mine, mai mult decât ştii,
mă plouă rostiri, cuvinte curate,
sculptată în ceaţă,
mi-este ruga să vii,
pe frunte mă plouă, iubire...
păcate.
Mă plouă cărarea ce-mi ştie suspinul,
nerăspunsuri din taină,
la întrebări tot mai multe,
pe trup din cişmea,
ne plouă destinul,
când lumi amintire se-aşează
s-asculte.
Mă plouă o viaţă, mă plouă un cânt,
îmi plouă pământul,
colindul aiurea,
mă plouă cu îngeri,
cu frunze de vânt,
mă plouă şi macii...
dar mă iartă pădurea.
Mă plouă oraşul, cu paşi...
că nu treci,
mă plouă cu oameni, mă plouă dureri,
fâşii de întuneric, mă plouă...
sunt reci,
în amurgul adânc,
mă plouă tăceri.

poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă!

Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Şi-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.

Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Şi curg peste anotimpuri, şiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.

Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Straşnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii şi mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!

Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viaţă
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranţă
Că poate fi totul ca un nou legământ!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua umbrelei - La agăţat

Când văzuse că ''Mirela''
Stă plângând cu ochii-n rouă,
Domnul a deschis umbrela;
Dânsa se făcea că plouă.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împart umbrela mea cu alţii atunci când plouă, iar dacă nu am umbrelă, împart ploaia.

citat din Enrique Ernesto Febbraro
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai sigură este o pasăre în mână decât una care zboară pe deasupra capului.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel de genul feminin

plouă
femeile au ieşit curgătoare pe străzi
doamna cu anemone în lesă îşi picură sângele roşu giotto de catifea
nu
ea nu plânge
orgoliul o ţine dreaptă ca un corset
ea merge şi merge nu se opreşte
cu ochiul verde smarald înainte
cu tocul stiletto şi pasul înfrânt
peste piatra cubică
peste visul rotund
sub umbrela lila
înfrigurată
cu geanta strânsă la piept
imitaţie piele de şarpe
plină cu oglinzi deşarte
cu luna de fildeş înfiptă în sân
orologiul în gând
şi zâmbet inert

plouă
felinarele se aruncă în culori tremurate
conturul oraşului acuarelă se pierde uşor
umbrele curg peste marginea nopţii
plouă
femeile roşii se varsă în moarte

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina şi... umbrela

Când plouă rău şi e furtună,
Vecina noastră cea nebună,
De ai "noroc" şi-i ieşi în cale,
Îţi iei umbrele... pe spinare.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e o alegere. Chiar dacă plouă, tu alegi umbrela.

aforism de Dan Surducan (2016)
Adăugat de dansurducan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă sub ploi

Tot plouă. Prea multă tăcere
Se aşternuse ca un strat de praf,
Iar dragostea, căzută în zăcere,
Se răsucea-n coşmaruri pe cearşaf.

Tot plouă. Pe acoperişuri
Bat darabana stropii înciudaţi,
Cum nişte pumni, plini de reproşuri,
Arată înspre noi, doi condamnaţi.

Tot plouă. N-ai nişte cuvinte,
Pe care să le ţii deasupra mea?
Mireasă, flori şi legăminte,
Rămân sub ploaia care mă tocmea.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!