Dragostea pe care am dăruit-o, o vom avea în veci. Cea pe care n-am dăruit-o, va fi pierdută pentru totdeauna.

citat din Leo Busagalia
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu

Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu
Pentru ca eu s-o pot folosi pentru fapte bune sau rele;
Luminoasă şi proaspătă, binecuvântată de curcubeu,
Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu.

El a luat din marea eternităţii un val, l-a scos la vedere
Şi-a apărut o zi fără nicio vină, ca zilele din elizeu;
Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu
Pentru ca eu s-o pot folosi pentru fapte bune sau rele.

poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei poetese

Cartea ce mi-ai dăruit-o
Avea filele tăiate...
Nici aici, cum vezi, iubito,
N-am avut întâietate.

epigramă de Ion Cănăvoiu din Cobra regală (1994)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea pe care mi-ai dăruit-o, eu o îngrijesc ca pe o floare...

citat din Sergio Endrigo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi cei care sunt fericiţi, aduc fericire celorlalţi şi nu o iau de la nimeni, fericirea se întoarce la acela care a dăruit-o.

citat clasic din Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă toate celelalte, ai o datorie în plus să-ţi iubeşti soţia: datoria şi recunoştinţa faţă de mama ei, care s-a chinuit s-o crească, care n-a dormit nopţile, care a sacrificat atâtea ca să facă din ea floarea pe care ţi-a dăruit-o ţie.

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme (1999)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Per total

Van Gogh şi-a tăiat urechea,
a dăruit-o unei
prostituate
care a aruncat-o cu
o scârbă
extremă

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a dăruit-o cu astfel de "arme" (iubire şi gingăşie), pe care, atunci când le foloseşte, îl robeşte, îl înmoaie pe bărbatul ei, oricât de bărbar ar fi.

Arhimandrit Vasilios Bacoianis în Căsătoria
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iago (şoptind la urechea lui Otello): L-am auzit pe Cassio rostind în somn numele Desdemonei! Cassio are batista pe care tu i-ai dăruit-o soţiei tale!

replică din libretul Otello de Arrigo Boito, după William Shakespeare (5 februarie 1887)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu i-a dăruit-o lui Adam pe Eva şi din compasiune, şi din sarcasm!

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Îndreptar pentru sarcasm
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţea şi frumuseţea mea am dăruit-o bărbaţilor. Înţelepciunea mea o dăruiesc animalelor.

citat din Brigitte Bardot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las totul...

Las timpului uitarea
şi toată durerea mea...
Las visului chemarea
şi fericirea ce o caut...
Las totul în mâinile
iubirii şi a dorinţelor
pe care trupul meu
le caută...
Femeia din mine te
strigă şi las infinitului
căutărilor mele rebele
şi curcubeului bucuria
existenţei...
Las toamnei hainele
ude de lacrimi...
şi dragostei culoarea
albastrului de Voroneţ!

Las totul pentru iubirea,
pe care mi-ai dăruit-o,
iubite, de vis!...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi justific doliul
în faţa fotografiilor cu tine

nu am hărţi,
inima ta e pentru mine
precum
focul de tabără

îmi
cunoaşte târziul
şi poveştile în care
mă invitai la un bob de rouă

degeaba
încerc să te urăsc
în linişte

ştiu că tot tu
te vei ascunde
în chinul meu
atunci când voi privi tâmp
în lampa de sare

lasă-mă să-mi întind rănile
peste bluza
pe care mi-ai dăruit-o

vor ţine cald ierbii şi
firimiturilor din porumbei

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce Dumnezeu a făcut pâinea şi i-a dăruit-o omului, a văzut că lipseşte ceva important. Atunci şi-a zis: hai să fac şi untul, pentru că doar cu unt pâinea este perfectă.

aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicholas Bindle

Nu v-a fost ruşine de voi înşivă, concetăţenii mei,
Când mi-a fost evaluată averea şi fiecare a aflat
Cât de modestă era? –
Voi care m-aţi tot vânat cât am trăit,
Să dau, să dau, să dau la biserici, la săraci,
Să dau oraşului – eu care déjà dădusem prea mult.
Şi să nu credeţi că nu ştiu
Că orga pe care am dăruit-o bisericii
A fost folosită de diaconul Rhodes –
Cel care m-a doborât şi m-a ruinat –
Când, după ce a fost achitat, a ţinut prima slujbă.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acţiune şi reacţiune

Iubirea mea, cu bucurie,
I-am dăruit-o şi, fireşte,
Datoare nedorind să-mi fie
De-atuncea zilnic mi-o plăteşte.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am făcut şi pentru tine ceva
şi pentru tine
un mic gest
cu palma
cu degetele
cu batista
cu stiloul
am creionat apropieri
am donat sângele meu de poet
am scris pentru tine
fiecare idee
ţi-am dăruit-o
m-am bucurat să iei un pic
din puţinul dumnezeiesc
am mângâiat distanţele
să nu mai doară
şi am scris despre tine frumos
chiar dacă eu nu m-am ales
decât cu singurătatea asta
despre care
Garcia Marquez
ar scrie încă un roman
de nobel

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile

Nopţile, când îmi amintesc iarăşi de noi,
totdeauna pe întuneric şi ameninţaţi totdeauna,
îmbrăţişaţi sub ghilotină mereu,
totdeauna obsedaţi de timp şi de noapte,
hăituiţi de umbre în care ne recunoaştem pe noi,
totdeauna ca în prima noapte a lumii
şi totdeauna vorbind despre sfârşitul iubirii,
totdeauna amintindu-ne de mări şi de soare
şi totdeauna pe acest nisip negru al nopţii
fără să ştim dacă mâine vom mai fi împreună,
totdeauna aşteptând cuţitul ghilotinei să cadă,
totdeauna despărţirile,
totdeauna dragostea ameninţată de alţii
şi de noi înşine,
totdeauna sub acest soare negru
care ne luminează, când se ating, mâinile,
totdeauna înfricoşaţi că mâinile noastre
vor ajunge la capătul dragostei noastre
şi totdeauna visând să ne iubim fără să ştim
dacă suntem primii oameni pe lume sau ultimii,
dacă lumea începe cu noi sau sfârşeşte.
Totdeauna dragostea în umbră ca înţelepţii lui Rembrandt,
ea care n-are nevoie de înţelepciune, ci de speranţă
şi totuşi, dacă vom muri vreodată, dragostea noastră
va muri nu din pricina nopţii,
ci din pricină că noi înşine am ameninţat-o prea mult.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

După moartea ei

Încerc să aflu învăţătura
pentru ziua cea de mâine. Ceva din Matei.
Care liturghier?
Nu am uitat Calea, ci, un pic,
calea către Cale. Copacii continuă să murmure
pace, pace, iar păsările
la margine de ape au prins mulţi
peşti mici şi sunt
mulţumite. Ele-şi deschid atât de lejer
aripile – şi zboară. Mai este încă
posibil.
Deschid cartea pe care strania, dificila, frumoasa biserică
mi-a dăruit-o. Pe Matei. Oriunde.

poezie de Mary Oliver din Sete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne

Ai născocit în ceruri poezia
Şi-ai dat-o de pomană unui orb,
Să i se ierte astfel erezia
Pe care cei cu patimă o sorb.

Ai inventat simbolic poezia
Şi-ai dăruit-o chiar şi pe pământ,
Iar mie mi-ai luat trufia
Şi mi-ai dat doar puterea ca să cânt.

poezie de Iolanda Mirea din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele ei în limba maternă, mama

ascultând cum îi bate inima
azi am sărutat-o
pe obraz
locuia într-un timp în care
am locuit şi eu pentru o vreme
înainte de a mă reîntoarce
la mine însumi
am strigat-o
în limba maternă
mama mama mama...
m-a privit apoi a ales tăcerea

mi-am pus inima în palme
şi i-am dăruit-o ca
pe un mugure de lumină

La mulţi ani, mama!

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!