Iubirea nu poate fi excedentară, niciodată! Să vărsăm din ea, pentru eliberare de spaţiu?! Nu, nu e nevoie să facem aceasta! Nu trebuie să risipim, ceea ce (deja) am agonisit! Orice nou privilegiu, vine (spontan), cu suplimentul său inefabil!

Iulia Mirancea (15 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată este incompatibilă cu reproşul! Tentaţia reproşului poate fi înlocuită cu un îndemn: spontan, drăgăstos, neutru!

aforism de Iulia Mirancea (21 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce facem pentru noi, luăm dincolo; aici rămâne doar ceea ce facem pentru ceilalţi!

aforism de Iulia Mirancea (3 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întotdeauna ceea ce primim vine din meritul nostru; uneori poate veni din preaplinul celui ce dăruieşte!

aforism de Iulia Mirancea (3 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să reziste, un pom trebuie sădit adânc şi nu în sol nisipos, pentru a-şi putea forma rădăcini cât mai viguroase! Altfel, orice pală de vânt îl poate smulge şi duce cu ea!

Iulia Mirancea (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să scăpam de acest mod limitat de gândire: " Eu am făcut asta.. Eu am făcut cealaltă.. " de acest egocentrism, care domină societatea noastră de astăzi. Trebuie să vezi asta ca pe un privilegiu de a fi de folos membrilor societăţii. Nu ne dorim recompense sau medalii sau onoare pentru ceea ce facem, pentru că este o onoare doar să o facem, dacă nu poţi lucra pentru asta, deja ai pierdut barca. Tu nu ai înţeles învăţăturile celor mai înţelepţi oameni care au trăit vreodată pe acest pământ...

citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este singura cantitate care nu are etalon pentru spaţiu şi timp; Ca acţiune, ea nu poate avea diateză conjunctivă (să te iubesc), nici mod optativ-condiţional (aş vrea), nici interogaţie (mă iubeşti?); unicul său standard este superlativul absolut: Te iubesc veşnic!

Iulia Mirancea (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

E nevoie să lupţi pentru iubire câteodată. Ea nu întotdeauna vine de-a gata. Când o iubire vine de-a gata, se duce de-a valma. Nu întotdeauna, dar aşa este. De obicei, ca să dureze, orice lucru are nevoie de o temelie. Iar pentru asta, e nevoie de efort. Conştient şi asumat. Acest efort e ceea ce numim noi "luptă". Nu prin agresivitate. Ci doar persistenţă. Dar una înţeleaptă şi delicată. Determinare şi încredere. Totodată, multă tandreţe, pentru că trebuie să câştigi iubirea cuiva. Nu o bătălie.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte multe declaraţii de "te iubesc" nu sunt decât "am nevoie disperată de tine". Învelim rahatul în staniol colorat şi ne-am tăia o mână pentru a susţine că noi facem din iubire tot ce facem. Nu era mai simplu pentru toţi să spunem "Am nevoie de tine, ce pot face şi eu pentru tine în schimb?" Iubirea există. Şi e extraordinară. Doar că iubirea e un muşchi ce trebuie antrenat, o abilitate ce trebuie dezvoltată. Nu oricine e capabil de iubire, dar toţi oamenii de pe Pământ au nevoi. De aceea, falsa iubire este întâlnită la tot pasul, iar marea iubire vine când lăsăm ce ştim deoparte şi suntem dispuşi să învăţăm.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbul simte doar atingerea bănuţului pe care i-l punem în palmă şi e fericit; nu e nevoie să fim văzuţi de cei cărora le facem bine!

aforism de Iulia Mirancea (4 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e singurul foc ce nu arde niciodată lucruri de preţ!

Iulia Mirancea (29 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate marile binecuvântări ale vieţii sunt o sursă de nelinişte şi nicicând nu dă omul dovadă de mai puţină înţelepciune încrezându-se în soartă decât atunci când aceasta este foarte bună;pentru păstrarea prosperităţii este nevoie de altă prosperitate, şi în locul rugăciunilor care s-au împlinit trebuie să facem alte rugăciuni. Căci tot ceea ce vine adus de întâmplare este instabil, şi cu cât mai sus se va înălţa, cu atât este mai predispus la cădere. Mai mult decât atât, ceea ce stă să cadă nu aduce nimănui plăcere;prin urmare, foarte tristă, nu doar foarte scurtă, trebuie să fie viaţa celor care caută să câştige cu multă trudă ceea ce trebuie să păstreze şi cu mai multă trudă. Muncind din greu dobândesc ceea ce vor şi plini de nelinişte stăpânesc ceea ce au dobândit;în vremea aceasta nu ţin nici o socoteală a timpului, care niciodată nu se va mai întoarce. Ocupaţii noi vin să le ia locul celor vechi, speranţa incită la o nouă speranţă, ambiţia-la o nouă ambiţie.

Democrit în Euthymia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovăţia recunoscută în faţa lui Dumnezeu, e mai presus de orice; şi nu mai are nevoie de judecata noastră –biete efemeride-!

aforism de Iulia Mirancea (20 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serios? Chiar poate să îţi fie dat sau să nu îţi fie dat să fii ceea ce dinainte de toţi veci eşti deja? Tu eşti deja Sinele, refuză să atingi orice gând implicit acesta, iar persoana se va nărui în veşnica ta libertate. Nu poate să îţi fie dat sau nu să fii Sinele, eşti din totdeauna şi pentru totdeauna Sinele. Refuză să atingi absolut orice gând, lasă-l să se stingă, implicit gândul "eu" şi chiar acum poţi recunoaşte aceasta. Nu există nici o condiţie pentru "A-Fi" pentru că deja tu eşti!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zero

Aceasta este iubirea noastră, care-şi
modifică sensul continuu. Nu ştiu dacă
iubirea aceasta este poezia noastră, sau
invers. Vrei să fii tu însuţi? Ai nevoie de mine?
Poate că e iadul, poate e raiul. Poate că e
amândouă la un loc. Poate că are nevoie de
un zero absolut. Tot ce ştiu este că ea trebuia
să ardă în interior. Dar nu poate să ardă, pentru
că iubirea noastră este un paradis nebun.
E ceva ce trebuia să ştii înainte de a mă atinge.
Trebuia să ştii că dragostea nu poate fi decât divină.

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea supra-compensaţiei

Trebuie ca întotdeauna să "investim" mai mult decât obţinem; altfel nu vom obţine niciodată mai mult decât avem în acest moment. Trebuie să facem mai mult pentru ceea ce suntem "plătiţi" pentru ca în timp să fim răsplătiţi cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul "oferă mai întâi pentru a primi mai târziu".

Peter Arnold în Cele 28 de Legi Universale ale Succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste orice prăpastie se poate construi o punte către iubire!

aforism de Iulia Mirancea (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru oameni

În dimineaţa aceasta
voi şterge
toate lacrimile
din lume
cu o declaraţie
de dragoste:
vă iubesc!

poezie de Iulia Mirancea (29 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Viaţă, cât eşti de perfidă:
ne dai, ne iei înapoi (ceea ce nu ne-ai dat încă)
şi, pe urmă, (cu zâmbetul trufaş), ne faci vinovaţi
(pentru ceea ce-am primit)

poezie de Iulia Mirancea (11 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeţi că ştiţi deja ade­vărul! Credeţi că înţelegeţi deja cum stau lucrurile. Astfel că voi sunteţi de acord cu tot ceea ce vedeţi, auziţi sau citiţi, care se încadrează în para­digma înţelegerii voastre şi respingeţi tot ceea ce nu se încadrează. Iar aceasta numiţi voi a învăţa. Aceasta numiţi voi a fi deschis spre învăţă­tură. Din păcate, voi nu veţi fi niciodată deschişi spre învăţătură, atâta timp cât sunteţi închişi spre orice, în afară de propriul vostru adevăr.

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul I (1995)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce facem cu restul de iubire?

să nu fumăm toate ţigările
să nu bem tot vinul
să nu mâncăm tot ce avem pe masă
să mai lăsăm şi pentru mâine
vom fi din nou fericiţi

dar cu iubirea ce facem
cu această nevoie de a ne dărui
până la ultima respiraţie
până la ultimul strop de plăcere
până la ultima firimitură de carne

cum putem lăsa iubirea pentru mâine
dacă de atâtea ori
ceilalţi nu-şi mai amintesc de noi
ne părăsesc ne lasă goi
şi nu mai privesc niciodată înapoi

ce facem cu această iubire
rămasă singură la masa tăcerii
oftând plângând
strângând în palmă lacrimile
ca pe o ultimă comoară

ce facem cu această iubire
cui să o dăruim când nimeni
nu se mai hrăneşte cu resturi
când toţi sunt politicoşi
ca la o masă străină
cerându-ne pentru sentimente
chenzină

ce facem cu această iubire
când pasărea neagră a morţii
vine şi bate cu ciocul
în fereastră
pe ea să o hrănim?

poezie de Ionuţ Caragea (28 septembrie 2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!