Toate marile binecuvântări ale vieții sunt o sursă de neliniște și nicicând nu dă omul dovadă de mai puțină înțelepciune încrezându-se în soartă decât atunci când aceasta este foarte bună;pentru păstrarea prosperității este nevoie de altă prosperitate, și în locul rugăciunilor care s-au împlinit trebuie să facem alte rugăciuni. Căci tot ceea ce vine adus de întâmplare este instabil, și cu cât mai sus se va înălța, cu atât este mai predispus la cădere. Mai mult decât atât, ceea ce stă să cadă nu aduce nimănui plăcere;prin urmare, foarte tristă, nu doar foarte scurtă, trebuie să fie viața celor care caută să câștige cu multă trudă ceea ce trebuie să păstreze și cu mai multă trudă. Muncind din greu dobândesc ceea ce vor și plini de neliniște stăpânesc ceea ce au dobândit;în vremea aceasta nu țin nici o socoteală a timpului, care niciodată nu se va mai întoarce. Ocupații noi vin să le ia locul celor vechi, speranța incită la o nouă speranță, ambiția-la o nouă ambiție.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.