
Ce aș face dac-aș fi francez? M-aș odihni în cinism.
Emil Cioran în Despre Franța (2011)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

De-aș fi Dumnezeu, m-aș face orice afară de om.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricărui gânditor îi trebuie un minimum de cinism, altminteri îl paște imbecilitatea.
Emil Cioran în Caiete II. 1966-1968
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un amestec de zbor liric și cinism, exaltat și glacial, difuz și incisiv.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-aș...
... dac-aș ști dinainte totul,
aș fi poate bogat, celebru,
dar n-aș mai fi tot eu, integru
și-n loc de vis, aș avea totul!?...
... dac-aș crede totul, orbit
de atâtea spuse, nevăzute,
cu crez, ar fi răspunsuri mute;
când m-aș trezi, aș fi scârbit!
... dac-aș iubi neîncetat,
aș fi doar un naiv; de dus
că răsăritu-i un apus
și deci trădarea-i de iertat?!
... dac-aș munci pe brânci o viață,
așa cum poate fac, voi face;
pe-alții-i îmbrac la patru ace...
manipulatul, eu, paiață!?
... dac-aș da tot ce am, filotim,
s-ar face coadă fără cap;
ca toți să tragă, să nu scap...
și organele să-mi ia, și intim?!
... dac-aș fi vrut și eu ceva,
mi s-ar fi răspuns; "Nu-i degeaba,
stupid! Că nu știi cum e treaba!"...
și mi-ar fi râs în zeflemea!?
... dac-aș mima mereu neștiință
și-aș fi un guraliv pervers,
bun pop-aș fi, în păcate șters
și aș aduna tot, cu credință?!
... dac-aș fi scris o poezie
doar cu adevăr, fără minciună,
mi s-ar fi spus că-"s de pe lună
și-n veci n-a fost și n-o să fie"?
... dac-aș lua tot de la-nceput,
fără să știu nimic ce-am fost,
nu cred c-aș fi mai puțin prost;
n-aș ști când mor!? Doar că-s născut!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dac-aș fi un ram cu frunze
Dac-aș fi un ram cu frunze și-ar cânta toamna în mine,
Nu m-aș scutura de toate, le-aș lăsa când iarna vine
Cu zăpada viscolită, să îmi țină de urât,
Ca să uit că-s singurică, eu c-un suflet zăvorât...
Nu m-aș desfrunzi nici dacă mi-ar promite nemurire,
Nici dacă m-ar duce-n iaduri, peste flăcări, biciuire,
Ci le-aș ține lângă mine și le-aș legăna ușor,
De mai pică câte una mă voi tângui sonor.
Dac-aș fi un ram cu frunze botezate în aramă,
Eu le-aș înveli în noapte, cum o face orice mamă,
Și le-aș săruta fiorul, spaimele din nopți adânci,
Și de vrea Muma Pădurii să le fure, i-aș da brânci.
Nu m-aș desfrunzi nici dacă mi-ar promite tinerețea,
Le-aș păstra că-s pruncii mei, vreau să le transmit noblețea...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi francez este o evidență: nu suferi și nici nu te bucuri pentru asta; dispui de o certitudine care justifică mai vechea întrebare: "Cum e cu putință să fii persan?"
Emil Cioran în Ispita de a exista, Mică teorie a destinului
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce m-aș face dac-aș fi bogat, dacă și sărăcia mi-o administrez cu greu?
aforism de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

De-ar trebui să renunț la diletantism, m-aș specializa în urlet.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Circul singurătății (1952)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om simplu
Dac-aș fi un pictor
Știu că zi de zi
Te-aș picta pe tine
Doar în culori vii.
Dac-aș fi un sculptor
Cu mâna sprințară
Ți-aș face statuie
Dintr-o piatră rară.
Dac-aș fi un meșter
Aplecat pe roată
Ți-aș frământa trupul
Ziulica toată.
Dac-aș fi un înger
Coborât din slavă
Ți-aș da nemurirea
Fără de zăbavă.
Dar sunt un om simplu,
Nu mă amăgesc,
Tot ce pot să fac
E să te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (13 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am dobândit ceea ce am eu mai bun dâra de lumină care mă ține departe de lume prin câteva, rare, convorbiri cu ticăloși nemângâiați care, victime ale strășniciei propriului lor cinism, nu se mai puteau agăța de niciun viciu.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu ar fi existat religie și muzică, m-aș fi făcut paznic de bordel.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dac-aș putea ...
Dac-aș putea, copii fără părinți,
Cu ochii tot mai stinși, ce veșnic plâng,
La pieptul meu de-a valma să vă strâng;
Dar n-am puteri și simt că-mi ies din minți.
Dac-aș putea aș face pentru voi
Curate case din săracul lut,
Unde iubiri să fie așternut,
Ca-n cartea de povești cu mii de foi.
Dac-aș putea aș face-așa încât,
Din griji și întristări să iau cât pot,
Ca la limanul vieții să vă scot,
Să nu mai văd un chip posomorât.
Dac-aș putea să strig: doar tu exiști!
Coșmarul tău s-ar risipi ca-n zbor,
Dar văd că mă privești ne-ncrezător
Și mă asemăn ție, cu ochi triști.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Către o înțelepciune vegetală: m-aș lepăda de toate spâimântările pentru surâsul unui copac....
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare
Dac-aș fi un mușuroi
Tu ai fi o furnicuță,
Dar așa sunt un gunoi
Și mă calci pe potecuță;
Dac-aș fi ca un alun
Tu ai fi o veveriță,
Dar așa sunt mătrăgun
Și mă tai de la codiță;
Dac-aș fi la munte râu
Tu te-ai îmbăia în mine,
Dar așa sunt bob de grâu
Și mă rătăcești în pâine;
Dac-aș fi cheie-n pridvor
Tu ai fi a ei stăpâna,
Dar așa sunt cerșetor
Și m-alungi din loc cu mâna;
Dac-aș fi un Făt-Frumos
Tu fiind o Cosânziană,
Dar sunt Zmeul amoros
Ce-l ascunzi pe după geană;...
Dac-aș fi... orice să fiu,
Tu rămâi aceeași fire,
Totuși sunt un toc și scriu
Mai nimic... dar chem. Iubire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 mai 2012)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare...
Dac-aș fi un mușuroi
Tu ai fi o furnicuță,
Dar așa sunt un gunoi
De mă calci pe potecuță;
Dac-aș fi ca un alun
Tu ai fi o veveriță,
Dar așa sunt mătrăgun
Și mă tai de la codiță;
Dac-aș fi la munte râu
Tu te-ai îmbăia în mine,
Dar așa sunt bob de grâu
De mă rătăcești în pâine;
Dac-aș fi cheie-n pridvor
Tu ai fi a ei stăpâna,
Dar așa sunt cerșetor
Și m-alungi din loc cu mâna;
Dac-aș fi un Făt-Frumos
Tu fiind o Cosânziană,
Dar sunt Zmeul amoros
Ce-l ascunzi pe după geană;...
Dac-aș fi... orice să fiu,
Tu rămâi aceeași fire,
Totuși sunt un toc și scriu
Mai nimic... dar chem... Iubire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (5 mai 2005)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- Cioran, Emil
- Emil Cioran, acest sceptic de serviciu al unei lumi în declin.
definiție clasică de Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aș fi credincios, m-aș ocupa de Dumnezeu. Nefiind credincios, mă ocup de mine...
Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

- Cioran, Emil
- Emil Cioran: amarul în implozie națională.
definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice (20 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Secolul cel mai francez este al XVIII-lea. E salonul devenit univers, e veacul inteligenței dantelate, al fineții pure, al artificiului plăcut și frumos. E și veacul care s-a plictisit mai mult, care a avut timp peste măsură, care n-a muncit decât pentru petrecerea vremii.
Emil Cioran în Despre Franța (2011)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-aș fi
Dac-aș fi un râu
Șerpuind spre mare
Tu ai fi curentul
Veșnic în mișcare.
Dac-aș fi sămânța
Ce sub nea trudește
Tu ai fi lumina
Care mă va crește.
Dac-aș fi scânteia
Ce cade-n abis
Tu ai fi văpaia
Ce mă ține aprins.
Dac-aș fi o navă
Prinsă de furtună
Tu ai fi un far
Care mă îndrumă.
Dar eu nu sunt râu
Scânteie sau navă,
Ci sunt o ființă,
Iar tu ești grozavă.
Nu-mi doresc curentul
Farul sau văpaia
Vreau numai iubirea
Să-i simt vâlvătaia.
poezie de Stacey Lory, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!