Nu contează cum ai crescut sau cu ce te-ai luptat în viaţă - mintea (ta) nu este afectată de nici un eveniment pe care încă nu l-ai trăit... şi chestia asta este fenomenal de puternică.

citat din Bob Proctor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată recunoscută această Conştiinţă în mod complet - şi ea este o secundă, nu mai mult - vezi că Tu dintotdeauna Eşti Aici. Indiferent de ce ar spune mintea, vine mintea şi spune: "Uite, vezi, l-ai pierdut pe "Eu-Sunt"! Dar tu nu eşti când îţi spune mintea asta? Nu ce spune mintea aştepţi tu! Nu confirmarea de la minte - că o să aştepţi până la Sfântu' Aşteaptă - ci ca ce anume exişti Acum, în această secundă? Ştiţi când, în special, apare această senzaţie că l-ai pierdut pe "Eu-Sunt"? Când apare o emoţie puternică şi pleci cu emoţia aceea şi începi să faci un construct. Dacă toate constructele pe care mintea le face despre Prezenţă sunt văzute ca nefiind Prezenţa, atunci ceea ce rămâne, este însăşi Prezenţa. Lui "Eu-Sunt" i se întâmplă vorbirea, trăirea, experienţele şi aşa mai departe. Iar Acela în care inclusiv "Eu-Sunt" se întâmplă să apară este Supremul, este Transcendentul, Dumnezeu Tatăl Nemanifestat, pe care noi o să-L fim, după ce acest simţ de A-Fi se va reîntoarce Acasă.

Atmaji Maharaj în "Eu-Sunt" poate fi pierdut?, Partea 3
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lemnul cel bun

Copacul care niciodată n-a luptat
Pentru lumină, aer, cer curat,
Ci singur s-a înălţat de pe câmpie
Şi ploaia l-a udat cu duioşie
În codru n-a putut nicicând să fie rege
Ci a trăit şi a murit în a sa lege.

Omul ce n-a trudit în viaţa sa
Să îşi câştige pâinea pe tarla
Şi care tot mereu s-a bucurat
De soare, aer şi de cer curat
Nu a ajuns un om fenomenal,
Ci a trăit şi a murit în mod banal.

Lemnul cel bun foarte uşor nu creşte
Când vântul bate, copacul se-ntăreşte
Când cerul e prea sus se-ntinde către el,
Iar dacă e furtună devine de oţel.
De-i soare, frig, zăpadă ori ploaia potopeşte
Lemnul cel bun în oameni şi în copaci sporeşte.

Căci unde e desişul, pădurea se înalţă
Şi acolo-s patriarhii care contează-n viaţă.
Ce stau la sfat cu cerul şi stelele pitice
Şi ale căror ramuri au multe cicatrice
Căci s-au luptat cu vântul cel crunt al nimicirii.
Aceasta este legea obişnuită a firii.

poezie de Douglas Malloch, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laleaua cu spini

Deşi în aparenţă nu se apropia niciun eveniment
Ai primit o floare de la cineva care ţi-a spus:
Ridică-te şi fii!
Cred că era un trandafir, căci tu i-ai rupt mai întâi
Spinii
Spunându-i că nu ştii ce vrei, ce vrea
Că toată viaţa ai visat o floare, dar lalea
Apoi ai vrut să-i schimbi culoarea şi mirosul.
Parfum, vopsea
Nu te-ai oprit
L-ai tuns ca pe lalea, l-ai ciumpăvit
Şi l-ai certat că n-a venit la timp, şi l-ai hulit
Că nu se poate, că floarea ta şi-a revenit
Şi asta datorită ţie
Că vei rămâne pân'la moarte fidelă mamă şi soţie...
Trandafirul ajuns lalea
Tăcea
Până când i-ai spus, într-o zi
Că ţie nu ţi-a plăcut la el
Cel mai mult şi mai mult
Că n-are spini.
E vina sa. Crezând că se apropie un eveniment extraordinar
S-a dat în dar
Cuiva care-şi dorea
Să aibă o lalea
Chiar dacă mai primise
O floare tot ca ea
Dar îi murise
Când o primea
Căci n-o iubise
Cum o iubea.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirile vieţii

Nu ai trăit de n-ai simţit
cum floarea de cais îmbată,
în primăvară
orice fată
şi nici de n-ai stors vinul,
niciodată!
Nu ai trăit de n-ai simţit
în cântecul păsărilor,
o muzică a stelelor
şi nici inimă n-ai avut,
prin crâng, de nu te-ai abătut!
Nu ai trăit de n-ai simţit
mirosul frunzei jeluite-n bătătură
şi nici de n-ai adulmecat
mireasma primăverii-n arătură!
Nu ai trăit de n-ai simţit
aroma sfintelor gutui
îmbălsămând în iarnă, casa
şi nici de nu te-ai odihnit
în fân, la coasă!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce contează în viaţă nu este simplul fapt că noi am trăit. Diferenţa pe care noi am făcut-o în vieţile celorlalţi este ceea ce va determina semnificaţia vieţii pe care am dus-o.

citat celebru din Nelson Mandela
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu e trist - tristeţea e doar proiecţia gândurilor noastre asupra unui eveniment. M-am născut şi o să mor. Şi da, sunt împăcat cu ideea că la un moment dat o să se întâmple asta, şi că o să se întâmple zâmbind, ca orice alt eveniment. Nu aştept, dar nici nu îmi este frică.

citat din Elekes Levente
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ideal, un vis sau un obiectiv, bogăţia pe care doreşti să o manifeşti în viaţa ta, nu pot deveni o dorinţă decât dacă sunt plantate în mod corect în mintea subconştientă. Acest lucru nu este însă suficient, întrucât sămânţa plantată trebuie udată în continuare cu apa aşteptării că ea se va împlini, veghind astfel ca visul sau obiectivul pe care ţi l-ai propus să nu fie dezrădăcinat sau înlocuit cu o idee opusă, care intră în competiţie cu el.

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Aşteaptă-te la abundenţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti singurul intangibil tangibil! Problema nu este dacă există reîncarnare? Problema este de unde ştii că te-ai născut? Cercetează-o mai întâi pe asta!? Şi vei vedea dacă a doua mai apare? Tu nu exişti, există doar un gând despre existenţă pe care l-ai îmbrăcat în forma unui corp şi îl defineşti printr-un nume. Ne gândim deseori că totul este un concept, dar mintea însăşi este conceptul conceptelor. Aşadar cel care spune că totul este un concept, este el însuşi un concept! Orice concept este o imagine despre Realitate, dar nu este realitatea, Este indicatorul rutier care spune că există un oraş dar nu este oraşul. Ceea ce suntem noi este etern liber de orice concept. Toate conceptele sunt iluzii care apar şi dispar în El; dar El nu poate fi atins de nici unul. Ideea de om nu este omul, este doar un gând în minte. Ceea ce suntem noi este veşnic intangibil şi delicios de inexprimabil! Cine eşti tu de eşti atât de bogat şi tu nu ştii?

Atmaji Maharaj în Reîncarnare şi sfere îngereşti, YouTube
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu locuieşti în mintea mea singurătate

tu locuieşti în mintea mea singurătate
ca într-o matcă cenuşie uscată
plângând de netrecerea apelor

tu locuieşti în porii mei
unde te-ai statornicit
agăţată cu disperare în epiderme
necunoscute ştiinţei oamenilor

tu dormi
ca un fetus încăpăţânat
ce nu se lasă smuls spre născare

tu ai crescut
trup şi plămâni şi degete
poate gheare şi aripi
pe care nimeni nu le vede mişcând

cine ştie unde în acest pântec
ai ascuns un cordon
prin care un om ce nu sunt eu
nu, nu mai sunt
te hrăneşte
cu închipuiri
cu adevăruri
nici nu contează

şi uite-aşa
tot amândouă într-o cameră
aşteptând să se-audă de-afară
zgomot de paşi

poezie de Anca Zubascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu care este o destinaţie la capătul unui drum trebuie să lipsească de aici şi acum, iar asta e culmea absurdului... Nu-l poţi vedea pentru că îl cauţi cu mintea. Când o vei face cu inima vei privi tăcut, după identitatea căutătorului de care nu te-ai îndoit niciodată până acum. De Dumnezeu te-ai îndoit, dar de tine nu. Procedează exact invers. Dacă cel care caută e doar un gând din mintea ta prins în capcana memoriei şi a trecutului? A vedea că tu eşti Dumnezeu, înseamnă a nu mai găsi în tine nici măcar o urmă de minte, deci de dualitate.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce contează în dans nu sunt opiniile dansatorului: psihologice, politice sau morale. Nu contează nici ce crede acesta despre episoadele din propria lui viaţă. Ceea ce este expresiv în dans este felul în care el se mişcă, felul în care îşi expune corpul în mişcare.

citat din Edwin Denby
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea minţii vine din liniştea şi limpezimea ei. O minte liniştită este o minte puternică şi care poate deschide uşa puterii sufletului. Nu îţi poţi manifesta puterea dacă mintea îţi este tulburată. Şi orice putere care se manifestă fără a avea mintea limpede, este una care dărâmă şi nu ca una care zideşte.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Temniţa Minţii
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absolut orice încercare de a vindeca mintea este în fapt sortită eşecului. Pentru că cea care vrea să vindece mintea este de fapt tot mintea. Chimioterapia nu are aici nici un cuvânt de spus. Singura soluţie este să recunoşti conştiinţa. Ea este deja vindecătorul suprem. Ea îţi va vindeca mintea şi nimeni sau nimic altceva. Altfel încercarea de a vindeca mintea este ca şi cum ai vrea să vindeci o fantomă pe care în fapt nu o prinzi niciodată! A vindeca cu adevărat mintea înseamnă să vezi nemijlocit de gând că tu nu eşti mintea! Mintea e doar un bagaj psihologic şi un mit social!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relaxează-te şi vizualizează-te ca şi cum te-ai afla deja în posesia schimbărilor pozitive pe care ţi le doreşti în viaţă.

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Detaşează-te şi lasă-L pe Dumnezeu să acţioneze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din scrisorile din Închisoarea Munnever

Cea mai frumosă dintre mări
e cea în care încă noi n-am navigat.
Cel mai frumos dintre fiii noştri
e cel care încă nu s-a înălţat...
Cele mai frumoase dintre clipele noastre
sunt cele pe care încă nu le-am trăit....
Şi cel mai frumos lucru pe care-aş vrea sa ţi-l spun
Încă nu l-ai auzit...

poezie celebră de Nazim Hikmet (1942)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai contează...

Mi-e dor de marea noastr-albastră
Şi de nisipul zdrenţuros,
De valuri şi de pescaruşii
Cu zborul lor cel languros

Şi parcul ce ne deschisese
Cu verdele, speranţa-n vise
Şi mâinile ni le unise
Spre lumile din noi deschise.

Dar ai plecat furându-mi vara
Şi parcul l-ai lăsat în urmă,
Şi nopţile de lângă mine
Cu vise, devenind cutumă.

Ţi-as arăta doar o alee,
Nu e departe nicidecum,
Ţi-as scrie o adresă nouă
Şi te-ai abate de la drum

Şi nu contează anotimpul
Nici drumul cum este pavat
La capăt m-ai gasi pe mine...
Nu va fi nimeni... vinovat.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu traducătorului Tudor Măinescu

Pe mult celebrul Marţial,
Tu l-ai tradus fenomenal;
El este azi nemuritor
Şi-n limba mea, ca autor.

poezie de George Budoi din Traduceri şi traducători (12 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frank: Oricum, ce e chestia asta?
Dna. Ross: Este vânat de găină din Cornwall.
Frank: Ce e asta? Ca un puiuţ?
George: Nu este, ăăă, nu este un puiuţ. Puiuţ. "Este pasăre de vânat."
Frank: Pasăre de vânat?
George: Da.
Frank: Cum adică? Adică, o vânezi?
Dnul. Ross: Da.
Frank: Cât de greu poate fi să omori chestia asta?

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elizabeth Childers

Ţărâna din ţărâna mea,
Şi ţărâna cu ţărâna mea,
O, copil care ai murit intrând în lume,
Mort o dată cu moartea mea!
Fără să fi cunoscut respiraţia, deşi ai luptat din greu,
Cu o inimă care a bătut cât ai trăit în mine
Şi care s-a oprit când m-ai părăsit pentru a intra în Viaţă.
E mai bine aşa, copilul meu.
Tu nu ai parcurs niciodată
Drumul lung, lung, care începe cu anii de şcoală,
Când degetele mici abia se văd prin ceaţa lacrimilor
Care cad peste litere contorsionate.
Tu n-ai cunoscut cea mai timpurie rană,
Când un mic prieten te părăseşte pentru alt prieten,
Nici boala şi nici chipul
Spaimei de lângă sau din pat;
Nici moartea unui tată sau a unei mame,
Sau sentimentul de ruşine pentru proprii părinţi, sau săracia;
Şi nici primul regret acut când anii de liceu au luat sfârşit;
Ţi-a rămas necunoscută perversitatea naturii oarbe care te face să bei
Din cupa iubirii, deşi ştii că este otrăvită.
Cine va fi ridicat floarea feţei tale?
Ce searbăd botanist?
Sângele cui va chemat sângele tau? –
Pur sau corcit, nu contează,
Întotdeauna sângele cuiva va striga după sângele nostru.
Şi, apoi, copii tăi – oh, ce se va fi ales de ei?
Ce mâhniri te aşteptau?
Mai bine Copil in Eternitate decât în Viaţă.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprecierea şi recunoştinţa nu înseamnă doar folosirea cuvintelor "Mulţumesc", "Apreciez" sau "Sunt recunoscător", ci mai mult, contează intenţia de a valoriza oamenii şi evenimentele din viaţa ta. Când spui de exemplu "Tot ce mi se întâmplă este spre binele meu", asta arată recunoştinţă faţă de orice eveniment ca având o conotaţie pozitivă, o lecţie şi şansa de a evolua. Astfel, întreaga ta stare emoţională este de bine chiar şi în faţa evenimentelor potenţial catastrofale. Apoi, primul om din lume pe care ar trebui să îl apreciezi eşti chiar tu. Un aspect esenţial al fericirii este iubirea de sine, şi ea începe cu aprecierea şi sentimentul de mândrie pe care îl ai faţă de tine, faţă de atitudinea ta, faţă de comportamentele tale. Să îţi placă de tine pur şi simplu este primul pas către o viaţă extraordinară şi împlinită.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!