Soarele nu va străluci până nu pui deoparte umbrela. Fii liber!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loki: Te asigur, frate, soarele va străluci din nou peste noi.

replică din Războiul infinitului: Răzbunătorii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă în mintea ta

Dacă în mintea ta
sălăşluieşte soarele,
Lasă soarele tău
să lumineze şi pe alţii!
Dacă în inima ta
sălăşluieşte un soare,
Lasă soarele tău
să încălzească pe cei înfriguraţi!
Dacă din lumina ta
dăruieşti lumină,
Cei din jurul tău
vor străluci şi ei.

poezie de Dumitru Delcă (11 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa unui om luminat poate străluci precum soarele de pe cer.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome V
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrela (dedicată Corneliei Georgescu)

Şi s-a pus ploaia dintr-o dată...
Sub cerul liber m-a găsit.
Nu zic că nu-i revigorantă,
Dar eu nu-s omul potrivit.

Grăbesc, în Bucureştiul mare,
Căci am examenul de dat,
Iar ploaia, cu-ncăpăţânare,
Îşi ţese drumul dezolant.

Sunt la metrou. În graba mare
Iau o umbrelă cu opt lei.
Cu şaizeci şi cu stergătoare,
Nu face de pantofii mei.

O şi probez... functionează...
O-nchid... Urc repede-n metrou.
După un curs de două ceasuri
Ajung fără probleme, eu.

Dar ca să vezi ce întâmplare!
Ploaia de-acuma se oprise
Şi nu mi-am mai deschis umbrela,
Ci drumuri noi spre alte vise...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă. Credinţa fermă în ziua când, pe cerul nostru va străluci soarele dreptăţii.

Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea este doar o stare de fapt. Deschide uşa luminii şi sufletul tău va străluci ca soarele dimineţii, risipind întunecimea din jur!

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

om liber

Omul liber este cel care nu se teme să meargă până la capătul gândurilor sale.

definiţie clasică de Leon Blum
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toate că universul pare aproximativ la fel pretutindeni în spaţiu, cu siguranţă se schimbă în timp. Acest fapt a fost înţeles abia la începutul secolului XX. Până atunci se considera că universul e în esenţă constant în timp. El ar fi putut exista de un timp infinit, dar aceasta părea să conducă la concluzii absurde. Dacă stelele ar fi radiat de un timp infinit, ele ar fi încălzit universul până la temperatura lor. Chiar şi noaptea, întreg cerul ar străluci ca Soarele – în orice direcţie am privi, am întâlni fie o stea, fie un nor de praf, care ar fi devenit, prin încălzire, la fel de fierbinte ca stelele.

Stephen Hawking în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu arma poţi învinge până la inimă şi os, dar nu până la suflet. Cu arma poţi străluci până la moarte, dar nu şi dincolo de moarte.

Vasile Andru în Noaptea Împăratului (1993)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua β din Orion (sau Rigel) e cu totul albă, e un soare tânăr deci şi astronomii au găsit în acest soare helium, hidrogen, magneziu şi calciu. E aşa de îndepărtat acest soare, încât nici până acum nu se ştie cât îi trebuie luminii să ne vie de la el. În orice caz e mai departe de 200 de ani lumină şi Soarele nostru ar străluci ca o stea mai mică decât mărimea 10 în constelaţia Ofiucus, dacă ar fi văzut din Rigel.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cunoştinţele îngrămădite pentru a ne da strălucire să ne fie ţinta, ele pot străluci ca soarele de iarnă care nu încălzeşte, ci inimi largi, credinţă puternică, pătrundere în spiritul lui Hristos.

citat din Policarp Moruşca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul caloian

Nu ştiu unde mi-e umbrela cuvintelor,
astăzi plouă descătuşat
cerul germinează pământul
fără nici o logică bălţile-s curate.

Starea asta nu m-a murdărit pe tălpi.

Plouă tandru învoit şi calin
gândul liber din creştet până în pori
sub streaşina ropotelor recunoscute
dezmiardă ineluctabile ofrande.

La orizont se întrevăd tot orizonturi.

Franjuri de rouă în cununi de lumină
îşi julesc genunchii de tâmplele mele,
în ape limpezi sufletul caloian
uită restrictivele flori de mucava.

Ploaia e stepena liniştii mele.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele ascuns în zori

Cerul brăzdat de nori
Cad picuri de sudoare
Soarele ascuns în zori
Asteaptă cu răbdare

Lacrimi pe pământ
Ochiuri de cascadă
Păsări aleargă în vânt
O ramură stă să cadă

Te am căutat în nor
Erai o raza ascunsă
În zborul unui cocor
Fulg aripă desprinsă

Aruncă soarele pe cer
Nu-l mai ţine ascuns
Lasă -mi sufletul liber
Timpul tău s-a scurs

Norii cei gri se sparg
Iese soarele zâmbitor
Prin căldura lui alerg
Obrajii -mi roşu' bujor

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa curge cu noduri

Trăirile mele îi fac trup cuvântului,
lasă loc liber fiinţării
să se înalţe în timp,

pun gândurile în balanţa cerului.

Încerc să cuprind lumina
în focarul ce dă flacără iubirii,
viaţa curge cu noduri
ca un râu spre cascadă.

Rup întunericul din carnea nopţii
până stelele vor da semne
că duhul nu doarme,

dimineţile din mugur înverzind.

De o să se pornească viori
cu arcuşul pe fibra zilei
până ce soarele amiezii
îmi va găsi umbra,

o ploaie de vară vestind.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monolog la tratament

tăceri împachetate în stratul de nămol
cu care m-am înfăşurat bolnavă
viaţa îmi cere să-i plătesc un obol
să revigoreze-n timp energia firavă.

respir nerăbdătoare infuzii de mentă
să împrospătez aerul din plămâni
viaţa mea se scurge în stare latentă
tu moarte haină să mă mai amâni.

până când cuvântul va fi diamant
şi va străluci ca soarele pe cer
iluminandu-mă că filozoful Kant
cu stele fascinante strânse în colier.

inima mi-o liniştesc cu un calmant
cu zorii primăverii iviţi pe palier.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram atat de liber!

Ea imi spuse:
iubitule, matasea are culoare
culoarea are gust de miere
mierea este soare
soarele este intuneric
eu, numai eu spun:
acestea nu sunt vise!
intinde mana, sunt aproape
piramidele ascunse sub pleoape
priveste pana-n fundul pamantului
si daruieste-ti sufletul!

eram atat de liber
cand Ea care ma intemnitase
mi-a spus:
poti sa pleci daca vrei…
eram atat de liber
incat am spus:
raman!

poezie de Alin Micu
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la 18 ani, Mallebranche era idiot. Profesorii lui erau dezolaţi şi-l dispreţuiau. Cade, este operat la cap. Geniul izbucneşte şi iese liber din creierul vătămat. Un cântec magnific ţâşneşte din capul său eliberat. Toate vocile răsună liber.

citat clasic din Alfred de Vigny
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păi şi ce fel de maestru ar fi acela care nu e liber de ochii lui ficşi sau de practicile şi treptele interminabile până la adevăr? A fi liber înseamnă a realiza că eşti nenăscut, necreat. Tot ceea ce crezi despre tine sau despre lume doar visezi!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ar plăcea să fiu liber, total liber. Liber ca un mort din faşă.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele vrăjitor

Ghiocelul nu-i o floare,
Ci... un fulg de nea pe care
Soarele l-a tot vrăjit
Până fulgul... a-nflorit!

poezie de Emilia Plugaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!