Mai marilor mei

Catrene le-am făcut (nu-s rele),
În maniera vesel-tristă,
Le-aş fi făcut şi temenele,
Dar nu-s deloc oportunistă.

epigramă de Ica Ungureanu din Umor la Gura Humorului 2012 (2012)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ca un vis

Mi-am pierdut viaţa cu mine,
Încă de la început,
Şi crezându-le divine,
Pe femei nu le-am avut.

Mi-am pierdut viaţa cu ele
Mai apoi, de supărare;
Nu-s reale cât sunt rele,
Nu-s de vis cât visătoare.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am făcut multe lucruri rele anul ăsta. Dar le-am făcut foarte bine...

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu-s poet

Eu nu-s poet, ci pictor de cuvinte,
Penelul meu din litere-i făcut
Când coala albă-ncepe s-o alinte
Punând culori fierbinţi ca un sărut.

Eu nu-s poet, ci ţesător de visuri
Ce-s toarse din ciudatul curcubeu
În care luminează paradisuri,
Dar şi abisuri fără Dumnezeu.

Eu nu-s poet, ci cioplitor de stele
Pe care le arunc când nu îmi plac,
Căci doar luceferi caut printre ele
Ca să îmi poarte chipul veac de veac.

Eu nu-s poet, ci cronicarul erei
În care am trăit urât şi prost
Şi-ai cărei ani pierduţi, plini de mizerii,
I-am zugrăvit aşa precum au fost.

Eu nu-s poet, ci sclav al poeziei
a cărei grea galeră-ncerc s-o duc
în portul liniştit al veşniciei,
neliniştit, căci nu ştiu dacă-apuc.

poezie de Anatol Covali (12 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj către popor

Eu, care nu-s deloc un papă-lapte,
Atâta timp cât premier voi fi,
Mă voi gândi în fiecare noapte
Cum să vă mint în fiecare zi.

epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbare totală

"Albatroşii şi pescaruşii nu-s, aşa cum cred unii,
Păsări, da' deloc, deloc'', a zis Billy danezul.
"Cum nici alte păsări ale mării nu-s, nici pasărea furtunii,
Ele-s doar duhuri ale marinarilor morţi – ăsta mi-i crezul.

Păsările, pescarii de coloşa, nu-s decât sufleţelele pierdute
Ale ălor înecaţi – dajdie plătită de marinari fiecărui ghinion –
Iar bătrânul, semeţul albatros cu-aripile larg desfăcute
Ar putea fi marele-amiral Noe sau amiralul Nelson.

Fericită viaţă duc. Plutesc şi se scufundă, pescuiesc,
N-au carturi de făcut, valsează, bat din aripi doar.
Când trece-o navă, zboară deasupra ei şi se zgâiesc,
Curioase să vadă cum se mai descurcă astăzi bietul marinar.

Când vântul îmi face oasele de sticlă pe teugă, jur, frăţioare,
(Deşi poate nu-i deloc creştineşte) că-mi doresc cu-ardoare
Să fiu eu acel măreţ albatros care plonjează-n mare,
Dominând din slavă păsăretul marin cu-aripile-i largi, uşoare."

poezie de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţigăncuşele

Două ţigăncuşe brune
Se-arătau dispuse-n grabă
Să le dau, special, anume,
Prin curte ceva de treabă.

Una chipeşă-ndrăzneaţă,
M-a luat peste picior:
"Sunt cam tuciuriu la faţă
Nu-s cumva din neamul lor?"

Era să zic o prostie,
Mă cuprinse puţin jena,
I-am răspuns că nu se ştie
De unde provine gena.

M-au rugat, de sunt om bun,
Să le fac o cafeluţă,
Lângă ea, de pot, să pun
Câte-o ţigare finuţă.

Lungindu-se-n protocoale
Timpul se scurgea în grabă.
Le-am spus-o fără ocoale:
"Hai, să ne-nhămăm la treabă!".

Le-am dat scule în dotare,
Le-am pus să strângă gunoiul,
Să grebleze, după care
Să-mi prăşească usturoiul.

Vorbind doar pe limba lor
Păreau că-s puse pe sfadă
Şi prăşind, buşind de zor,
A ieşit sapa din coadă.

Pun*te neică şi repară,
Mi-am găsit-o, ce să zic,
Timpul, grabnic, iute zboară,
Nu s-a făcut mai nimic.

Dac-atâta au putut,
Nu-s mulţumit, n-am ce face!
Le-am plătit cât mi-au cerut
Numai să mă lase-n pace.

Hotărât, către soţie
Îi spusei ce gânduri am:
"Să-mi fie bine şi mie
De mâine mă fac ţigan!".

Râdeau vesele din fire,
Viaţa-i fericită, roză.
Să-mi rămână amintire
Am făcut cu ele-o poză.

pamflet de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de neimportant sunt eu, simplu alegător: nu-s răpit, nu-s otrăvit cu mercur, nici măcar nu-s lovit de o maşină cu pui!...

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s

Nu-s nici hoţ... nebun nu sunt,
Dar iubesc, iubesc ochi verzi,
Nu-s batrân... am păr cărunt,
Vreau în tine să mă pierzi.

Nu-s tâlhar... haiduc nu sunt,
Port iubirea-n cingătoare,
Cu păr negru... fir mărunt,
Chipul trandafir în floare.

Nu-s director... nici golan,
Dar te vreau a mea stăpână,
De-aş rămâne făr-un ban,
Tot voi cere... a ta mână.

Nu-s actor... nici negustor,
Dar doresc cu-nverşunare,
Să te culc lângă izvor
Şi să te înalţ spre soare.

Nu-s beţiv... nici păcătos,
Cred în dragoste şi-n vise,
Dar iubesc tot ce-i frumos,
Chiar dacă-mi sunt... interzise.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt că mă blastămă frunzele, buzele, moartele inimi, pentru că odată-nviindu-le, morţii din nou le-am lăsat.
Nu-s vinovat, nu-s vinovat că pururi caut, caut...

citat celebru din Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisire

Catrene scrise la-ntâmplare
Cu demnitarii, ce să zic:
Am mai făcut, dar din pudoare
Cu Udrea n-am făcut nimic.

epigramă de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul renunţării

Eu nu mai sunt epigramistă,
M-ascund în tristu-mi adăpost,
Am fost comodă, pasivistă
Şi vreau să redevin ce-am fost...

În maniera vesel-tristă,
Se scrie astăzi mult şi prost;
Eu nu mai sunt epigramistă,
M-ascund în tristu-mi adăpost.

Când văd pe unii cum insistă,
Scriind câte-un catren anost,
Îmi spun –când harul nu există
Nici scrisul nu mai are rost,

Deci nu mai sunt epigramistă.

rondel de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

Nu-i soare – nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineaţă – nu-i amiază –
Reperele zilei lipsesc – nu-s zori – şi nici amurg.

Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
Nu simt nici un comfort în membre –
Nu-i umbră, nu-i lumină, nici albine nu-s, nici fluture frumos,
Nu-s fructe, nu-s flori, nu-s frunze, nici priveghetori!
Novembre!

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am făcut greşeli şi ştiu de ce le-am făcut, dar singură am ales acest drum; nimeni nu a făcut vreodată o alegere pentru mine.

citat din Sandra Bullock
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt

Eu nu-s vreo zeiţa aşa cum mă vezi
Nu-s lumina din zori ce-ţi bate la geam
Nici iarba ce-mbracă câmpiile verzi
Nici floarea ce galeş zâmbeşte pe ram.

Nu-s nici trilul de-l auzi în pădure
Ploaia de vară ce-astâpăr-un dor
Nu sunt dulceaţă din boabe de mure
Nici măcar Lună pitulată într-un nor.

Nu-s cerul de vară cu stelele mii
Nici speranţa ce se-aprinde scânteie
Nu-s nimic din tot ce visezi tu c-aş fi
Sunt puţin, doar atât, o femeie...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din multele fotografii pe care le-am făcut de-a lungul timpului... îmi apar mereu în minte doar cele pe care nu le-am făcut.

citat din Aurel Rapa (5 septembrie 2011)
Adăugat de florina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu regret lucrurile pe care le-am făcut, dar dar nici pe cele pe care nu le-am făcut.

citat din Rory Cochrane
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe infinite - ipostaza netrăirii

Fericitul nu s-ar naşte
Căci acela simte veşnic...
Noi rotim şi creăm moaşte
Într-un univers himeric.

Primii paşi p' această lume
Nu-s zadarnici, nu-s în goană,
Nu-s spre sol şi nu-s spre culme,
Sunt simţiţi dar fără seamă.

Ultimul în schimb... e tragic.
Doar constată şi regretă
Invocând străbunul magic
Spre a lepăda o pestă.

poezie de Silviu-Gabriel Obreja (14 iunie 2017)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

Nu-i soare – nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineaţă – nu-i nici amiază –
Lipsesc reperele în plină zi –
Nu-s zori – nu-i nici amurg –
Nu-i pe cer, albastră, nicio rază –
Nu-i drum – nu-i stradă – nici bordură vizavi –
Bulevardul n-are sfârşit, nici început –
Arcurile clădirilor au dispărut –
Nicio turlă n-are acoperişul scut –
Nu s-arată faţa niciunui cunoscut –
Nu-s gesturi de politeţe – la vedere –
Nu-i niciun semn de recunoaştere, doar tăcere!
Nu-s surse de locomoţie – călătorii-s lipsă,
Nu-s semne unde duce drumul – e-o eclipsă –
"Accesul interzis" – pe pământ şi pe marea-ntinsă –
Nu sunt poştaşi – nu-s nici cutii poştale –
Nu-s veşti de pe coastele din depărtare –
Nu-i parc – nu-i scuar – nici fete plimbăreţe –
Nu-i anturaj – nu-i nici nobleţe –
Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
Nu simt nici un confort în membre –
Nu-i umbră, nu-i lumină, nu-s albine, nici fluture frumos,
Nu-s fructe, nu-s flori, nu-s frunze, nici priveghetori!
Novembre!

poezie de Thomas Hood, 1799 - 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticilor mei

De criticaţi aste catrene
Pritocite de Iuşan,
Că nu-s noi şi nici perene,
Nu vă mai dau niciun ban.

epigramă de Vasile Iuşan din Lume multă, oameni puţini (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă. mamă

Iartă-mă, mamă
Mamă, iartă-mă de toate
Ce eu le-am făcut,
Cu tandreţe şi cu şoapte
Alte gânduri am avut.
Refuzând a ta vorbă
Am avut mai multe rele
Iartă-mă de rog mamă
Şi ma rog eu pân' la stele.
Ştiu că nu te-am ascultat
Când îmi vorbeai adesea
-Ascultă Sorina acest sfat
Şi vei putea să treci de rele.
Iartă-mă mamă, am greşit
Că nu te-am ascultat la timp
Tu eşti cel mai scump prieten,
Cel mai scump cuvânt.
Aş da totul să mă ierţi,
Doar pe-o clipă să te-ascult
Mamă iartă-mă re rog
Pentru tot ce am făcut.

poezie de Gandrabur Sorina (4 noiembrie 2017)
Adăugat de Sorina Gandrabur
Comentează! | Votează! | Copiază!