Încă de când am vorbit într-o seară în Viena în treacăt despre asta, am avut sentimentul că noi căutăm pe cineva pe care-l cunoaştem bine, căruia îi ducem mult lipsa şi pe care-l strigăm de aceea cu numele cele mai frumoase, dar nu venea niciun răspuns; şi cum ar fi putut răspunde cineva care nu era acolo, cât vedeai cu ochii de jur împrejur? Puţine lucruri sunt sigure, dar unul din ele este acela că nu vom trăi niciodată împreună, în aceeaşi casă, trup lângă trup, la aceeaşi masă, niciodată, nici măcar în acelaşi oraş.

Franz Kafka în Scrisori către Milena
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există întotdeauna cineva pe care-l aşteptăm şi cineva care ne aşteaptă, dar de foarte puţine ori e una şi aceeaşi persoană.

citat din Camelia Starcescu
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghiţă

Deşi nu am avut ocazia să ne cunoaştem niciodată
în sângele nostru se vorbeşte acelaşi dialect.
Pe aici încă se mai moare din greşelile altora.
În lumea aceasta pe care tu nu ai apucat să o distingi
toate dezastrele poartă acelaşi nume: OMUL.
Mama Lucreţie, deşi nu recunoaşte, încă te mai visează.
Uneori, ochii ei de un albastru infinit ascund de ochii celorlalţi lacrimi.
Gheorghiţă, stropii aceia de suflet sunt rugăciuni pentru tine
şi deşi nu îţi mai pronunţă de mult numele
abia aşteaptă să te revadă.
Satul şi-a schimbat doar faţa. Cămările oamenilor au rămas aceleaşi.
Şi cu toate că am plecat cu toţii din el
într-un fel am rămas acolo.
Tată Oane încă se mai teme de injecţii.
Odată a făcut preinfarct şi aproape că ţi-a simţit degetele pe mână.
Cândva te va legăna din nou cu aceeaşi neştirbită afecţiune.
Dar nu încă, dar nu încă...
Gheorghiţă, probabil astăzi ai fi fost un bărbat bine,
cu casă, cu familie şi cu copii.
Uneori am fi pescuit împreună din prăpastiile vieţii absolutul.
Am fi râs din nimicuri. Ne-am fi purtat pe umeri unul altuia necazurile.
Însă şi mai probabil, ai fi fost mult prea bun pentru lumea aceasta câinoasă
Gheorghiţă...

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea este în continuare lucrul pe care-l preţuiesc cel mai mult pe lume. Sigur ca asta m-a determinat să beau vinuri care nu-mi plăceau, să fac lucruri pe care nu trebuia să le fac şi pe care nu le voi repeta niciodată, să am multe cicatrice în trup şi-n suflet, să-i rănesc pe unii cărora am sfârşit prin a le cere iertare, într-o perioadă în care am înţeles că puteam să fac orice în afară de a obliga pe cineva să mă urmeze în nebunia mea, în setea mea de a trăi. Nu mă căiesc pentru clipele în care am pătimit, îmi port cicatricele ca şi cum ar fi nişte medalii. Ştiu că libertatea este foarte scumpă, la fel de scumpă ca şi sclavia, singura diferenţă este că o plătesc cu plăcere şi cu un zâmbet, chiar dacă zâmbetul este udat de lacrimi.

Paulo Coelho în Zahir
Adăugat de marian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuiesc

la două blocuri de mine
da' mă resemnez repede
când mă întâlnesc
nu-mi vorbesc niciodată
am mândria mea
asta contează cel mai mult
în aceste vremuri complicate
ieri stăteam la aceeaşi masă
chiar pe acelaşi scaun
a fost de-a dreptul scandalos
îmi venea să-l apuc de guler
dar nu aveam nici mâneci la tricoul-maieu
să-i spun că eu sunt tu
însă ar fi culmea să iubim
aceeaşi femeie şi s-o vizităm
în acelaşi timp
oare pe cine m-ar iubi?
te-ar iubi pe mine
sau m-ar iubi pe tine?

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă

convinsă că nu se va repeta
niciodată pe limbă parfumul acestui gând
prins asupra faptului,
sărută-mă,
cu buzele date în mintea copiilor,
cu cele mai frumoase minciuni spuse
pe nepregătite,
sărută-mă de parcă am fi pe timp de război,
într-un loc unde nu cunoaştem pe nimeni,
şi alarma scoate uşi
din ţâţâni,
sărută-mă,
până când luna va umple cerul de strigoi
şi ziua nu va mai fi a oamenilor,
marea va încăpea în pumnii unui copil,
iar zăpada va încolţi pe vârful munţilor,
sărută-mă
cât nu te pot compara cu iubiri de aceeaşi vârstă,
şi nu trebuie să mulţumesc pentru tine,
cât timp viaţa are secrete
şi te poţi pierde în mulţime cu bucuria de-a face imposibilă
aşteptarea
până la propria nunta,
sărută-mă de parcă ţi-ai câştiga libertatea,
atunci când din carnea mea
cineva ţi-a rotunjit sânii, astfel încât
să-ţi doreşti atingeri vinovate de destrămarea familiei,
sărută-mă de parcă ai da înapoi ce-i al meu,
de parcă ţi-ai vedea prima păpuşă
într-o gheată la uşă,
sărută-mă de parcă ţi-ar fi ajuns în sânge
gândul că vei trăi prea mult
înainte să mori din cauza unor lucruri pe care ţi-ar fi greu
să nu le faci de o mie de ori,
sărută-mă,
cu privirea aceea de femeie impresionată
că Dumnezeu nu poate să mintă,
satură-mi
nevoia de sărut naturală
cu senzaţia că rămâi fără aer,
sărută-mă până vei crede că omul poate trăi
cu pâine şi apă,
cu durerile naşterii,
sărută-mă de parcă ai adăuga ani iubirii
şi i-ai face dreptate când spune: asta e calea,
îţi voi răspunde
cu aceeaşi monedă...

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care a avut succes este acela care a trăit bine, a râs adesea şi a iubit mult; acela care a câştigat respectul celor înţelepţi şi dragostea copiilor; care şi-a îndeplinit rolul în viaţă şi şi-a realizat misiunea; care a lăsat în urmă o lume mai bună decât aceea pe care o găsise; acela căruia nu i-a lipsit niciodată admiraţia pentru frumuseţea pământului şi care nici nu s-a ferit să şi-o exprime; care a căutat să vadă tot ce este mai bun în ceilalţi şi a dăruit tot ce a avut el mai bun.

citat celebru din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată, pisica s-a întâlnit cu şoarecele şi atât de mult i-a vorbit despre cât de ar vrea să fie prieteni şi despre cât de bine s-ar înţelege ei doi, încât l-a convins pe şoarece să locuiască împreună în aceeaşi casă.

începutul de la Prietenia dintre şoarece şi pisică de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

zgârcit

Zgârcitul nu este cineva care încearcă să facă economie ca să-i ajungă banii până la sfârşitul lunii, ci unul care nu se abate din drumul lui, nu face niciodată un cadou, nu invită pe nimeni acasă la cină, iar dacă este obligat să o facă, îi serveşte minimul necesar. Nu cheltuie bani pe haine, nu îşi cumpără maşină, şi, dacă are una, e aceeaşi pe care o conduce de ani buni şi care, oricum, e o rablă. Toate lucrurile lui sunt vechi, uzate şi urâte şi nu-l interesează să le schimbe. Nu apreciază nici măcar cadourile, pentru că nu le înţelege motivul. Nu ia niciodată cina în oraş, şi dacă este obligat să o facă, comandă ceva care costă mai puţin, chiar dacă nu-i place.

definiţie de Federica Bosco în 101 reţete. Cum să îl găseşti pe Făt-Frumos (fără să mai săruţi vreun broscoi)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Re)cunoaştere de seară

Iubita mea, când vină dăm pe ceasul
În care pe pământ ne-am cunoscut
Şi blestemăm, plini de regrete, pasul
Pe care într-o seară l-am făcut,

Hai să ne-ntoarcem în acelaşi loc
În care ochii tăi şi ochii mei,
Necunoscuţi, ne-au pus la inimi foc
Şi hai să nu ne mai cunoaştem! Vrei?

Nu locul e de vină, draga mea,
Nici ora sau cunoaşterea puţină,
Ci sufletele care n-ar putea
Nici în acest amurg să se abţină

Să se îmbrăţişeze cu iubire,
Trecând peste ce nu cunoaştem noi:
O veşnicie de la despărţire,
De când, în loc de unul, suntem doi.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă avea să o întrebe cineva peste mulţi ani după aceea cum era locul pe care-l cunoscuse în tinereţe, ar fi putut răspunde: "Frumos, capabil să iubească şi să fie iubit."

Paulo Coelho în Unsprezece minute (2003)
Adăugat de roxanne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joey: A sunat cineva de la hotelul la care ai stat. A spus că cineva şi-a uitat ondulatorul de gene în camera ta.
Chandler (nervos): Da, este al meu.
Joey: Credeam că te-ai întâlnit cu vreo fată şi l-a uitat acolo.
Chandler: Asta ar fi avut mai multă logică.
Joey: Nici măcar nu mai simt că te cunosc. Bine, o să te întreb asta o singură dată. Orice spui, o să te cred. Ai fost sau nu într-o croazieră de homosexuali?

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva

Nu eram nici măcar gol.
Cineva mi-a adus pielea
şi-a lăsat-o pe mine
A stat!
Nu eram nici măcar gol
Cineva mi-a adus inima
şi-a trântit-o în mine
A stat!
Nu eram nici măcar gol
Cineva venea cu oasele
Şi s-a răzgândit
Am fugit după el
deşi am stat!
Nu eram nici măcar gol
Cineva venea cu cineva...
Eu mi-am deschis pieptul
El din tot sufletul
mi-a zis să stau!
Şi-am stat!

poezie de Alin Gheorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lumea nu va mai fi niciodată aceeaşi – ce clişeu –
Este tot aflăm când moare cineva cunoscut
Şi nu mai este împreună cu noi
Să-împărţim periferia unui miros de demult.

poezie de Louis MacNeice din Tam Cari Capitis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo

Femeia aceasta are pe cineva în baie.
Vorbeşte cu mine, mă iubeşte sincer,
Dar cineva se tot foieşte în sufletul ei,
Dincolo de mine.
Îi citesc în ochi, în păr, în linia vieţii din palmă
Că această casă n-are decât o singură intrare,
Că-mi ascunde pe cineva în baie.
Sau, mă rog, în casa vecină,
Sau într-o altă casă,
Undeva pe stradă,
Într-un alt oraş sau într-o pădure,
Ori pe fundul mării.
Cineva stă ascuns acolo,
Pândindu-mi gândurile,
Ascultând sentimentele mele eterne
Cu ochii pe ceas.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea mea eşti tu! Este zâmbetul tău sincer, este strălucirea ochilor tăi prin care pot vedea frumuseţea sufletului tău pur. Sunt fericită chiar şi atunci când ne aflăm în aceeaşi încăpere sau pe aceeaşi stradă, în acelaşi oraş sau în aceeaşi ţară! Fericirea mea este chiar şi când mă gândesc că trăim sub acelaşi cer! Fericirea mea eşti tu!

Raluca Chirilă în Înainte de a mă judeca
Adăugat de Raluca Chirilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare îşi imaginează că problemele LUI sunt cele mai mari, că viaţa LUI e cea mai grea şi că experienţele SALE de viaţă sunt cele mai pline de sens şi lecţii de viaţă. E doar o iluzie. Nu eşti mai valoros cu nimic faţă de cel de lângă tine. Până când nu vei învăţa să te regăseşti în fiecare fiinţă umană din lumea asta, nu vei înţelege ce cauţi aici. Dacă ai fi mai bun decât oamenii din jur nu te-ai fi născut la fel ca ei, nu ai fi pe aceeaşi planetă cu ei, luptând cu aceleaşi probleme, trăind la fel şi murind la fel. Nu în diferenţele noastre vom găsi răspunsurile ce le căutăm, ci în asemănările dintre noi. Când oamenii se adună la un loc şi lucrează şi luptă împreună pentru acelaşi scop comun, având aceleaşi valori, atunci se întâmplă cele mai mari minuni şi realizări ale fiinţei umane. Aşa că data viitoare, înainte să judeci pe cineva, umblă un pic în papucii lor şi trăieşte experienţele lor.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebărilor care nu dau singure răspuns nu li se va da răspuns niciodată.

citat clasic din Franz Kafka
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă calculatorului

Tu eşti singurul meu prieten care nu mă minte niciodată
îţi deschizi inima în faţa mea, mă întrebi ce doresc,
dacă sînt obosit mă mai întrebi încă o dată
să fii sigur că ceea ce-ţi cer îmi şi doresc.

Ştiu că te vei deschide la fel în faţa oricui, ştiu
că vei avea acelaşi dialog apropiat şi cu alţii,
dar nu sînt gelos, doar însingurat.

Ieri am vorbit cu cineva pe mIRC, era şi el singuratic.
Avea nevoie de mine, l-am lăsat să se destăinuie
(aş fi putut scrie un roman din povestirile lui, dar
nu voi scrie niciodată romane, cine le citeşte?).

Avea puţine cuvinte în calculatorul lui personal
şi nu a reuşit să-mi spună totul, îl frămînta ceva
ce eu am înţeles. Avea nevoie de un prieten.
Şi i-am oferit tăcerea mea.

A îmbrăcat-o în puţinele lui cuvinte ca pe o mireasă
împodobită de nuntă. A doua zi, pe mIRC, cineva îl banase.
"Tu ai vorbit prea mult. Lasă şi pe alţii să tacă. Cine te crezi
să dai sentinţe oamenilor? Nu vezi că norii sînt de partea
cealaltă de cer?"

poezie de Nicolae Sava din Insolenţa nopţilor
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erotică

Niciodată nu se întoarce
aceeaşi verdeaţă în acelaşi colţ de grădină.
Nici tu nu te întorci aceeaşi, chiar dacă stai lângă mine
în miez de noapte
precum o ramură caldă a zilei pierdute.

poezie de Wojciech Kawinski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde mi-a dispărut frontiera?

Nu e drept! Greşit, greşit, greşit!
Întreaga peninsulă coreeană s-a transformat în Seul.
Oh! E patria strălucitoarelor mii de events,
dar şi eu, şi tu, noi toţi luăm chipul New York-ului.
Devenim un fel de hub, o făcătură de hub.

Dar vă spun: am ajuns să fim cele mai urâte şi
neruşinate centre.

Locul în care cândva noi am cunoscut ce este tristeţea,
locul din îndepărtare,
locul de unde nu am putut pleca până când de unde,
într-un final, am plecat
după ce am fost ţinuţi pe loc, ţinuţi pe loc,
duna de mâl a inimii mele,
locul senin unde, o dată la doi ani, gutuii înfloreau

locul de acum zece ani ce arăta neschimbat şi după zece ani,
locul în care am locuit împreună cu străbunica
şi străbunicul
pe care niciodată nu i-am văzut, dar care trăiau
în rama oglinzii înceţoşate a mamei,
locul în care nici măcar în vis nu există trecutul tatălui,
locul în care un tată fără minte ara câmpul străbun
când se lăsa întunericul,
locul în care adevărul sălăşluia la sat,
locul în care tu adormeai când adormeam şi eu,
locul în care unchiul pe care-l credeam mort s-a întors
în viaţă, locul în care banii pe arendă zdrobeau oasele în raport
de trei la şapte,
locul în care oamenii mureau închizându-şi ochii,
pentru că nu aveau putere să-i ţină deschişi,
locul în care oamenii cu nas mic şi pomeţi ridicaţi
îndurând o sărăcie feroce,
făceau plecăciuni în faţa spiritelor morţilor, în ritualurile
ancestrale,
locul în care planurile pe o sută de ani nu aveau
nici un rost,
locul în care oamenii stăteau împreună în zilele ploioase,
locul în care dacă cineva murea toţi îl boceau,
locul în care Kim era unchiul lui Jang,
locul în care Kim şi Eul erau veri,
locul în care domnul magistrat nu venea niciodată,
locul în care, în nopţile cu lună plină, imensă,
cineva ascuţea un cuţit de bucătărie şi sfârteca cu el
carnea văzduhului,
locul în care sensul îşi ţinea plecat capul în faţa
non-sensului,
locul pe care l-am lăsat în urma noastră...

Unde mi-a dispărut frontiera?

poezie de Ko Un
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!