Nu, iubirea n-a murit!

Nu, iubirea n-a murit!
Semnele ei sunt peste tot,
mâna întinsă orbului
şi ţipătul pescăruşului,
crinul suind pe raza lui,
parfumul veşniciei teiului,
şi ruga-aprinsă-a schitului.
Nu, iubirea n-a murit!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu! Iubirea n-a murit!

Nu! Iubirea n-a murit!
Semnele ei sunt peste tot,
în mâna întinsă orbului
şi-n ţipătul pescăruşului...

Nu! Iubirea n-a murit!
Floarea de cireş o cântă
şi fluturele o descântă
în zborul ei albit.

Nu! Iubirea n-a murit!
Parfum de dor, nelinişte
aleargă-acum pe mirişte.
Întinde-i mâna şi-a venit!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

pârtie de brazi,
verdele suind voios
vârfuri amare.

haiku de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea toamnei mele

Iubirea mă cheamă, de mână, s-o ţin,
Când zburdă pe dealuri, primăvăratec.
Îi spun că mi-e toamnă şi prin păru-i lin,
Vârtejuri de frunze s-au prins, nebunatec.

Dar ea, nu mă ascultă, are visele ei
Şi vesel mă-ndeamnă spre creste.
Îi spun: vine iarna şi-n păr şi pe-alei!
Ea trece, râzând, peste toate aceste.

Iubirea mă cheamă şi cu ochii închişi
Mă las purtată de mâna-i arzândă.
Mă duce-n înalturi, mă plimbă-n abis,
I-accept nebunia şi trăiesc un vis!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie

Nu există o formulă să lege viitor, trecut
Şi nici să-nvie, după crimă, iubirea ce ai omorât!

distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea iubirii

În lumea în care, se naşte iubirea
Sunt numai parfumuri de roze.
Acolo vin fluturi să-şi clătească privirea
Cu iasomii, trandafiri, tuberoze!

În lumea în care, se naşte iubirea
Sunt numai cuvinte de pluş.
Să mângâie suflete le e menirea,
S-alunece lin pe arcuş.

În lumea în care, se naşte iubirea
E limpede apă şi-i aspru pârjol.
Făcută-i din inimi ce-şi duc fericirea,
Pământului, dându-i ocol.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omor din culpă

Nu există o formulă
să lege viitor, trecut
şi nici să-nvie
după crimă,
iubirea ce ai omorât!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Credeam că niciodată n-o să piară
Iubirea noastră- şi-a pierit,
Dar amintirea încă n-a murit,
Mai arde-n inimi ca un foc de pară.

Când soarele se lasă în deseară
Şi cade peste dealuri obosit,
Iubirea noastră n-o să mai apară,
Dar amintirea totuşi n-a murit.

Plimbându-mă pe-alei aşa agale,
Aşteaptă-mă sub geamurile tale,
Eu trubadurul cel îndrăgostit.

Cătând mereu în van desăvârşirea,
Vom învăţa-mpreună ce-i iubirea.
Dar prea târziu, aproape de zenit...

sonet de Ion Ionescu-Bucovu (20 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Implor ninsoarea şi iubirea,
Cerului ce parcă a uitat,
Să-şi cearnă-n lume strălucirea
Înaltului, mereu mai depărtat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de iarnă

Implor
ninsoarea
şi iubirea,
cerului
ce parcă a uitat,
să-şi cearnă-n lume
strălucirea
înaltului,
mereu
mai depărtat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini şi umbre

Într-o mare de iubire
înoată cuvintele.
Strălucesc în valuri, şoapte,
luna-şi spală pletele...

Sar delfini în joc de unde
din adâncuri, veşti suind
şi-n sinusoida asta,
eu renasc mereu, murind.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urna sufletului meu

În vasul acesta rustic
pictat cu vechi motive,
cenuşa patimilor
e înţesată
de mine explozive.
Ai grijă, exploratorule,
iubirea e încă o mină activă!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă...

sărută-mă, iubirea mea...
te-aştept cu vântul pe câmpie
prin frunzele ce-au risipit
in dimineţi melancolie!

sărută-mă, iubirea mea...
cât mâna incă e fierbinte
pădurea freamătă si ea
chiar dacă toamna o cuprinde!

sărută-mă, iubirea mea...
sunt inca vie... n-am murit...
si soarele sărută marea...
chiar daca e in asfintit!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă...

sărută-mă iubirea mea...
te-aştept cu vântul pe câmpie
prin frunzele ce-au risipit
in dimineţi melancolie!

sărută-mă iubirea mea..
cât mâna incă e fierbinte
pădurea freamătă si ea
chiar dacă toamna o cuprinde!

sărută-mă iubirea mea..
sunt inca vie... n-am murit..
si soarele sărută marea...
chiar daca e in asfintit!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire

De când te-am văzut
sufletul meu
zburdă copilăreşte.
Ochii noştri
ştiu să vorbească mai bine,
gesturile noastre
trădează iubirea cea nouă
şi nimic nu pare că-nţelegem.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări

În drum
spre soare,
ard ca o lumină
şi-n raza lunii
mă găsesc
arzând,
îngemănând
dorul cu neodihna
din
căutările-mi
pe-acest pământ.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea am simţit-o-ntâi
în pâinea de pe masă
şi-n glasul mamei, grijuliu
ce mă striga prin casă.

Şi-apoi, căţelul, Leul meu,
(un dar de la bunica)
se gudura la pieptul meu:
eu îi eram mămica!

Pe când udam frumoase flori,
(copilă-n grădiniţă),
un fluture o căuta
pe-un fir de romaniţă.

Mi-a apărut apoi în toate,
în ochi de-nvăţătoare,
în muzică, în vers, în carte
şi-n planta ce răsare.

În tot ce, soarele lumină,
născut în bucurii,
iubirea, recunosc stăpână.
Iubesc pentru-a trăi!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu ar fi murit şi iubirea ar fi murit!

Constantin Zăvoianu
Adăugat de Constantin Zăvoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mea cu sufletul curat

Te-am căutat mereu,
de când mă ştiu,
în norii ce treceau voios
deasupra mea.
Şi azi te chem,
cât nu e prea târziu,
şi îi zăresc iar,
doldora de nea!

Te-am căutat mereu,
de când mă ştiu,
în limpezimea apei
de izvor.
Şi azi te chem,
cât nu e prea târziu,
când arde-n suflet
necuprinsul dor!

Te-am căutat mereu,
de când mă ştiu,
în raza soarelui
ce îmi zâmbea roşcat.
Şi azi te chem
cât nu e prea târziu,
iubirea mea,
cu sufletul curat!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

A murit iubirea dintre noi? Nu-i nimic, bine că n-am murit noi, spuse romanticul îngîndurat.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un om crud

Sunt un om crud
şi crudă-mi e
trăirea
şi crudă-n veci,
iubirea! Lăsat-am ieri,
în fluturare
o mână caldă-n depărtare,
călcându-mi inima-n picioare!
Îmi striga:
stai şi nu pleca!
Dar eu striveam
sub talpa mea
a mia oară...
inima.
Îmi strigă astăzi
că o doare... N-o crede
drumul plin de sare
ce duce astrul
la culcare!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!