Scrisoare... iubitei

Răzleţe gânduri mă cuprind,
Mă cheamă-n miez de noapte;
Scântei aprinse, ocolind
Şi care totuşi, se aprind
În mii şi mii de şoapte.

Cum să mă scap de-aceste gânduri
Ai milă, şi-mi vorbeşte;
Mă simt închis, în patru scânduri
Şi vreau să evadez... în rânduri
Să-ţi viersuiesc... fireşte.

Iar dacă nu, rămân cu ele
Rămân îngândurat;
Şi se vor pierde... printre stele
Şi printre toate cele...
Ce nu mi le-ai aflat.

Şi ce folos, dacă îţi tac
Şi mă îmbolnăvesc;
Poate mă duc, răţoi, pe lac
Făcând... "mac-mac"
O raţă să-mi găsesc.

S-au dacă nu, mă duc la mare
La marea îngheţată;
Aştept prelung... să iasă soare
Şi cumpărând o floare
O dau... la prima fată.

Şi poate fata,-mi mulţumeşte
Se uită-n ochii mei;
Şi-mi vede ochii... ce-o priveşte
Şi fetei... povesteşte
Căci tu... nu mă mai vrei.

Gândeşte-te... că te-am iubit
Şi încă te iubesc;
Sunt un băiat... mai diferit
Ţi-am fost iubit
Mai vreau... mai te doresc.

Gânduri răzleţe... mă cuprind
Şi nicidecum nu-mi trec;
Ca mort în pat, eu mă întind
Visând, iubind...
Şi gândurile-mi frec.

Probabil că, vor face pui
Care se duc pe apă;
Să nu cumva... ceva să-mi spui
Şi-n inimă un cui
Care adânc mă sapă.

Bine ar fi, să te gândeşti
Să nu mă laşi să zac;
Iarăşi să-mi spui, că mă iubeşti
Şi mă doreşti
Poeme să-ţi mai fac.

Tremur de frig, îngândurat
Aştept înfrigurat... o veste;
Aştept un dulce... sărutat
Dulce şi aromat
Având... altă poveste.

poezie de Paul Preda Păvălache (17 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea...

Noaptea, este-o poezie, ziua-i trecătoare
Ochii, aţintiţi să-ţi fie, la o mândră floare;
Această floare a-nflorit, are şi bobocei
Pentru c-am fost îndrăgostit, de rădăcina ei.
- Te-am iubit, Liană floare, şi tu ai înflorit
Eşti veselă acum sub soare, şi-ţi cauţi un iubit?
- Aş vrea iubitul să-l găsesc, îl caut şi în foc
Degeaba eu mai înfloresc, cu el de nu mă joc.
- Eu te-am jucat neştiutoare, să poţi să înfloreşti
Liana, mi-e iubita floare, şi vreau să mă iubeşti.
- Iubirea ta m-a răvăşit, căci n-am ştiut de tine
Acum, iubitul mi-am găsit, şi-n braţe el mă ţine.
- N-am să te las din cingătoare, şi te sărut cu foc
Aş vrea să-mi fii mirositoare, iarăşi, să mi te joc.
- Prinsoarea ta este iubire, şi rodul tău e mare
O să rodesc şi alte fire, căci tu, îmi dai culoare.
- Eu sunt o floare colorată, culoarea-i curcubeu
Tu eşti o floare-nmiresmată, şi te iubesc mereu.
- Iubeşte-mă la rădăcină, nu vreau să mă usuc
Udată sunt: o floare fină, să pot să mi te ţuc.
- Braţele tale m-au cuprins, şi eu ţi-am scânteiat
Iubirea-n tine, s-a aprins, şi este minunat.
- Iubitul meu, îl mai doresc, am să-l aştept să vină
Tânără floare, să iubesc, din vârf, la... rădăcină.

poezie de Paul Preda Păvălache (14 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept să-mi scrii

Să-mi scrii, să-mi spui că in grădină
La noi acasă caisele s-au copt
Că seara la fereastră e lumină
Si toate sunt aşa cum ştiu c-au fost

Aştept să-mi spui dacă la crucea veche
In iarbă-s maci sau fire de mohor
Dacă e gardul rupt si prin el vede
Ochiul tăcut al unui trecător

Aştept să-mi scrii dacă a fost aseară
O ploaie in torent nestăvilit
Si dacă tigla a rămas pe casă
Aş vrea să-mi spui că incă n-am murit.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să mor sperând

Încă o toamnă a trecut
Şi toate frunzele-au căzut,
Iar anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odată „trec” şi eu,
Îmbătrânesc şi-mi pare rău
Că nu mai cunoscut.

De sărbători eu aşi fi vrut
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să vii, un: „La mulţi ani” să-mi spui,
Că sunt „orfan” al nimănui,
Să nu mai rătăceşti „haihui”,
Dar „Tu”, n-ai vrut.

Nu vrei în suflet să-mi revii,
Deşi de zeci de ani o ştii,
Că te-am iubit şi te iubesc,
Să-mi fii aproape o doresc,
Speranţele mereu îmi cresc,
De ce nu vii, de ce nu vii ?

O…Vino iar iubirea mea,
Te-aştept şi te voi aştepta,
Să mă priveşti şi zâmbitor,
Să-mi spui cuvântul: - „Te ador”,
Nu pot scăpa de al tău dor
Şi nu te pot uita „.

Dar în zadar aştept plângând
Şi rugă-n „ceruri” adresând,
Destinul meu nu are „Zel”,
Nu are milă, e „mişel”,
Are în schimb un singur „Ţel”,
El vrea să mor sperând.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ce dacă...

Şi ce dacă spune lumea să m-ascund de ochii tăi,
Eu ascult şi mi-e totuna ce îmi spun cei buni, cei răi
Şi ce dacă niciodată, tu spre mine nu priveşti,
Eu rămân în urmă, raza, care tu o încălzeşti
Şi cu toate că de-odată când de mine oboseşti,
Mă goneşti cu dulcea şoaptă, eu revin, tu mă primeşti.
Ce să fac, îmi este bine din puţin, nu vreau mai mult,
Doar o clipă lângă tine mă înalţă peste vânt.
Doar o clipă rătăcită când vrei tu, eu ţi-o cuprind,
O ţin strânsă între braţe şi aştept tăcută-n gând.
Aştept să-mi rosteşti cu ochii razele ce mă recheamă,
Am răbdarea dimineţii, când ea vine fără teamă.

Şi ce dacă trece timpul, şi ce dacă am albit,
Încă pot iubi cu gândul, încă pot şi mult mai mult.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

Azi vreau să plec de lângă tine,
Incertitudinile mă omoară!
Şi-mi este rău şi-mi este bine;
Prin asta trec a mia oară.

Şi uneori în miez de noapte
Mă regăsesc nedefinit
Şi gânduri multe mă încearcă
De te-am iubit, de m-ai iubit...

Azi vreau să plec de lângă tine,
În lumea mare să mă pierd.
Şi-mi este rău şi-mi este bine
Şi uite, iarăşi te dezmierd!

poezie de Ioana Voicilă Dobre (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce vreau

Nu vreau să fiu celebritatea
Ce se va pierde în nimic,
Care nu vede claritatea
Ce se găseşte într-un pic.

Nu vreau ca mâinile să-mi poarte,
Un galben greu, însă inert,
Să-mi curme gândurile şoapte,
Furând bătăile din piept.

Averile prefer să-mi fie
Surâs de suflete iubind,
Dansând perfect în armonie,
Nu vreau să fiu ce nu pretind.

Voi căuta o strălucire,
Pe malul apei, în nisip,
Purtat de valuri spre iubire,
Cu-n zâmbet mare peste chip.

Nu vreau decât o mângâiere
Din ochii tăi ce mă privesc,
Să-mi fii o dulce adiere
Şi să mă laşi să te iubesc.

poezie de Adi Conţu (12 august 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebun in toate...

şi dacă n-oi mai sta să te aştept
nebun în toate
să-mi spui când am sa-ţi cad la piept
că nu se poate

şi dacă n-oi porni pe urma ta
nebun în toate
la fel să-mi spui c-aşa ceva
că nu poate

şi dacă v-oi mai sta să te aştept
nebun în toate
tu să mă ierti că n-am fost drept
că se mai poate...

poezie de Iurie Osoianu (7 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzbunare

Vreau să cred că te-am uitat, că te-am scos din visul meu
În gânduri te-am aşteptat cu ce-a fost mai bun sau rău
Vreau să uit privirea ta şi zâmbetul tău anost
Să te-alung din viaţa mea ca şi când nici n-ai fi fost
Vreau să te iubesc în taină ca apoi să te urăsc
Şi când glasul tău mă cheamă, eu zâmbind să te rănesc
Vreau să te cuprind în braţe şi la pieptul tău să plâng
Să-ţi ofer iluzii false şi apoi să te alung
Vreau să-ţi las acolo-n suflet o parte din viaţa mea
Să te lupţi cu al tău cuget cum făceam şi eu cândva
Vreau să-ţi dau o lume-ntreagă, să te mângâi cu tandreţe
Şi să joc un teatru fals cu atâtea mii de feţe
Doar când ochii ţi se-nchid, vreau să te gândeşti la mine
Şi când lacrimi te aprind, eu să nu fiu lângă tine
Vreau să cred că mă aştepţi şi cu tine să mă joc
Tu să strigi în urma mea, eu să nu mă mai întorc
Vreau să te răpesc cu mine într-un viitor bizar
Şi apoi te părăsesc, te las pe un drum neclar
Vreau să cred din nou în tine şi să te doresc aproape
Să te-apropii-ncet de mine... şi apoi să plec departe
Vreau să-ţi fiu acolo-n gânduri într-o lacrimă sărată
Ca o amintire veche ce nu poate fi uitată

După-atâta suferinţă, vreau să simt dragostea ta
Ca un foc ce te doboară răcind în urma mea
Vreau să-mpart acum în doi înc-o seacă apăsare
Şi să rămână din noi... doar o dulce Răzbunare...

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia copilă

Din inimă m-ai întrupat
Femeia copilă
Să te iubesc pe tine ca bărbat.
Dar niciodată
Nu m-ai întrebat
Ce vreau să-ţi fiu
Ce vreau să simt.
Poate vroiam să îţi fiu Luna
Cu toate stelele din Cer
Să-ţi luminez în noapte
Când te-ai fi simţit stingher.
Poate vroiam să îţi fiu furtună
Să te-acopăr cu toate ploile de vară
Să pot să-ţi şterg lacrima
ce curge ca nebuna.
Poate vroiam să îţi fiu un anotimp
Cu siguranţă vara cu-al său Soare
Să-mi cuibăresc inima şi nu mint
Că ai ajuns să-mi fii albastrul dintr-o mare.

Să-ţi fiu Iubire?
Poate DA,
Dar sunt totuşi
o dulce Poezie...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân o simplă fată

- Tresar de fiecare dată, urât eu am visat
Rămân o simplă fată, iubind acel băiat;
- Eu cred că l-ai iubit, şi încă-l mai iubeşti
Şi el e-un aiurit, dacă de el, vorbeşti?...
- Aşa parcă arată, dar nu-i un aiurit
Rămân o simplă fată, cu visul chinuit;
- Ia fii tu curajoasă, băieţi mai sunt omie
Rămâi frumoasa fată, şi fă-i... o poezie!
- Ia lasă-mă în pace, sunt tare supărată
Şi poezie-aş face, dar sunt îngândurată;
- Încearcă dacă vrei, eu te învăţ de bine
Toc şi cerneală iei, şi va veni la tine;
- Rămân o simplă fată: are altă iubită
Este o îngâmfată, urâtă şi pocită;
- Să ştii că ai dreptate, acum mi-am amintit
Are şi ea, un frate, şi este... cam zmintit!
- Rămân o simplă fată, şi fără de speranţă:
El frumuşel arată, şi eu o... cotoroanţă!
- Luptă-te cu tine, şi nu fi supărată
Eşti o fetiţă bine, şi fi-vei măritată;
- Scriu iute-o poezie, îi spun că mă mărit
Aş vrea multă hârtie, pentru al meu iubit;
- Iubitul meu... să-i scrii, aş vrea ca să mă vezi
Urgent, acum, să vii, că dacă nu: mă pierzi!
- Ba-i scriu... că-s supărată; aş vrea să mă mărit
Iubind, o altă fată, de azi, l-am părăsit!
- Tu te gândeşti ce-i scrii, spune-i că îl iubeşti
Iubita lui să fii, şi să-l... înnebuneşti!
- Rămân o simplă fată: nu mă pricep să-i scriu!
Îi scriu pe altă dată, când poate... o să ştiu!
- Moartea să îl găsească, şi-a naibi poezie!
El ştie să iubescă, şi tu nu ştii a scrie?!
- La ce îi zici să moară, să zici, Doamne fereşte!
El, dacă se însoară, cine mă mai iubeşte?
- M-ai zăpăcit de minte, scrie-i şi tu ceva!
El, va citi cuvinte, şi te va accepta!
- Lasă... că, mă gândesc, căci este un... jăgos!
Eu nu îl mai iubesc; rămână, sănătos!

poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (22 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsuţa de mail

În căsuţa de mail
Ce îmi e atât de dragă,
Te aştept de-o viaţă-ntreagă
Vreau să te strecori tiptil.

Ca o dulce adiere,
Ca un susur de izvor
Vreau să te strecori uşor,
Dacă inima ţi-o cere.

Am făcut curat în ea
Este loc şi pentru tine
Să rămâi, dacă vei vrea
Şi să-mi spui că-ţi este bine.

Aş fi tare fericită
Asta de s-ar întâmpla,
Vreau să mă simt ocrotită,
Şi să-mi găsesc LINIŞTEA!!!

poezie de Mariana Simionescu (9 februarie 2017)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsuţa de mail

În căsuţa de mail
Ce îmi e atât de dragă,
Te aştept de-o viaţă-ntreagă
Vreau să te strecori tiptil.

Ca o dulce adiere,
Ca un susur de izvor
Vreau să te strecori uşor,
Dacă inima ţi-o cere.

Am făcut curat în ea
Este loc şi pentru tine
Să rămâi, dacă vei vrea
Şi să-mi spui că-ţi este bine.

Aş fi tare fericită
Asta de s-ar întâmpla,
Vreau să mă simt ocrotită,
Şi să-mi găsesc LINIŞTEA!!!

poezie de Mariana Simionescu (14 aprilie 2016)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

Aştept mereu şi nu ştiu ce aştept.
Aştept o fată să-mi vie la piept.
Aştept un blestem, ori un cântec aştept,
Şi nu ştiu ce aştept.

Cu ochi aprinşi aştept. Şi tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morţile în mine.
Şi renasc toate vieţile.
Şi tot nu vine.

Aştept, aştept. Şi nu ştiu ce aştept.
Aştept, lumină ori noapte?
Aştept, viaţă ori moarte?
Aştept, aştept. Şi de departe
Mă cheamă ale beznei şoapte...

poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot te iubesc...

şi-acum tot te iubesc
chiar dacă ninge lacrimi peste mine,
mi-s ochii obosiţi şi îmi doresc
să uit ce bine m-am simţit cu tine

pe cerul îmbrăcat de norii grei
văd chipul tău cum caută libertatea,
ai obosit şi vrei de-acum să-ţi iei
nebune nopţi în care să-ţi afunzi eternitatea

îmi este trupul vlăguit de sevă moartă,
ea mi-a murit căutându-ţi printre plete,
mireasma ta mi-a învelit în ceţe soarta,
cred că şi-acum de tine mi-este sete

mă rog şi lăcrimez noapte de noapte
să te-ntâlnesc arare când şi când,
să-mi umplu gândul pe-nfundate
cu trupul tău, şi-acum îl simt arzând

nu vreau să te umbreşti în sine,
nu vreau să-ţi stau în cale nicidecum,
eu îţi doresc să-ţi fie numai bine,
pe mine uită-mă să-mi văd de drum

nu-ntoarce capul să îţi simt privirea,
păşeşte doar în faţă fredonând,
îmbracă-te cu zâmbet şi uitarea
las-o să-ţi şteargă amintirile din gând

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet blând

Ai urcat din amintiri spre soare,
să-mi spui iubito să fiu tare şi să lupt.
Acum sunt eu aici şi mă gândesc la tine,
tu luptă draga mea ca să învingi.
Eu te aştept cu sufletul la gură astăzi,
să-mi spui că mă iubeşti şi mă doreşti în preajma ta.
E stilul tău, al meu, prietenia-i caldă
şi vreau să-ţi spun că te iubesc şi eu mereu,
Sunt doar un suflet cea pătruns în casă
ca să-ţi aline sufletul bolnav de amintiri.
Păstreaza-mă aşa şi câteodată, tu lasă-mă
în braţe sâ te strâng când o să plângi.

poezie de Magdalena Rosca
Adăugat de Gina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul la tine

Şi dacă nu-mi vii, primăvară
Cu soare cald la primii zori
Te tot aştept prin curtea de la ţară
Cum mai aştept şi berze şi cocori.

De-mi eşti o prizonieră de război
Şi multe nu vor fi cum au mai fost
Te mai aştept pe valea de la noi
Să ne mai scoţi din fadul adăpost.

Şi dacă nu-mi apari pe zare
Cu oi şi miei pe luncă pe răzor
Mai am speranţă şi răbdare
Şi-ţi scriu poeme noi de dor.

Şi dacă-n jocul unor iele
Încă nu-mi cazi din ceruri sparte
Te mai aştept prin stihurile mele
Să-mi vii de-acolo de departe...

Si dacă iarba verde de acasă
Din rădăcini n-a înverzit
Te mai aştept să-mi fii mireasă
Din zori şi până-n asfinţit.

poezie de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau răspunsuri... încă mai aştept!

Mi-ai împletit cunună din astre
şi un fir de gând,
pe frunte mi le-ai pus
fără de vină,
să-mi lumineze calea
atunci când mă frământ,
când nu-mi găsesc cărarea
şi nici rostul,
crezând că-i a mea vină.

Nici tu,
dar nici Apollo
cel sfătuitor
nu-mi daţi răspunsuri,
când întrebările
mă dor!

Unde-i lumina
care mi-a fost promisă,
unde-i iubirea,
pe care o aştept
smerită,
unde-s răspunsurile
pe care le aştept
de-o viaţă
şi unde-i bucuria
să mă răsfeţe
în fiecare dimineaţă??
Unde-s???
Le voi găsi
la margine de lume,
le voi primi ca dar,
în nopţi fără de somn,
ori poate,
le voi citi în raza
lui Venus,
cel strălucitor!?

Pe Tellus Maters tu mi-ai dat
o casă,
în faţă am acum,
a masă,
pe ea bucate
câte vrei,
dar n-am răspunsurile VIAŢĂ,
le vreau pe toate,
chiar dacă tu,
nu vrei!

Le merit!
Nu sunt sfântă,
nu mă găseşti în calendar,
ci doar aici pe Terra
unde bătătorită-i calea
pe care tu mi-ai dat-o-n dar!

Pe Jupiter,
l-am invocat în taină,
suprem judecător,
să văd de am dreptate
în cele socotite!
Şi dacă am,
tu VIAŢĂ,
tu zăludo,
să-mi spui pe dată
toate răspunsurile
chiar dacă-n gândul tău,
mă crezi nebună!

L-am întrebat pe Cronos,
răspunsul nu mi-a dat
la simpla-mi întrebare,
firul vieţii
mi-e secat?
Şi dacă da,
îl pot uda?
Mai pot eu înoda
ceea ce viaţa
ştiu,
va refuza?

Nu-mi reproşa că am trăit
ca Hermes,
ştiu că da,
dar dat-am tot ce am simţit
şi altora!
Cu prisosinţă chiar,
n-am fost zgârcită
trebuie s-o recunoşti,
m-am pus pe mine-n poezie,
m-am dăruit cu totul
fără de regret,
dar vreau răspunsurile,
eu înca, mai aştept!

poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ţi descui
din ceaţă, frigul să-ţi răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
şi-ai vrea să strigi şi lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ţi fiu icoană, rugi să pui.

Să-mi spui de nu mai poţi să zbori
de prinsă-n mreje... să-ţi tai sfori,
să-nnod în cozi de zmeu, să sui,
să te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranţe,
să-ţi compun versuri la romanţe
să-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ţi... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ţi fiu
cum voal de păr, miresmi să-ţi ţiu
să nu se-mprăştie nu ştiu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi şti
de-mi cauţi suflet, dorinţi vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum eşti tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poţi să spui;
că înger eu îţi sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut să spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topeşti de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept să-mi zâmbească ea

Eu nu pot ca să zâmbesc
celei care mă ignoră.
Nici nu pot ca s-o iubesc,
s-au s-o duc măicuţei noră.
De ce să mă leg la cap
singur cu mânuţa mea?
De ce singur rău să-mi fac?
Aştept să-mi zâmbească ea.
Viaţa vreau ca s-o trăiesc
cu cea care mă iubeşte.
Sufletul nu-mi chinuiesc
cu cea care nu-mi zâmbeşte.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai să vii ?

O... "Vis" ferice de iubire,
Ce te-am crezut doar din poveşti,
Nu mai zâmbi din amintire
Arată-mi cât de dulce eşti.

Cum poţi de-i zi sau de e noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Vin-o şi leagănă-mă-n şoapte
Cu mâinile-ţi subţiri şi reci.

De mult aştept o cugetare
Şi-un văl pe ochii tăi fierbinţi,
O singură îmbrăţişare
Şi “cheia” marilor dorinţi.

Dar tu te-ascunzi, o ştiu prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Aşa trec anii pentru mine
Şi vor mai trece tot mereu.

Că te-am iubit, e a mea vină
Şi veşnic n-am să mi-o mai iert,
De aceea-ncerc să-mi fac lumină,
Scoţându-mi duhul din “deşert”.

Aş vrea totuşi să-ţi văd făptura
Şi mersu-ţi legănat de dor,
Să-ţi văd obrajii, să-ţi simt gura,
Înfierbântate de amor.

Să îmi apari ca o “Icoană”
A pururi,”Vestitei Mării”,
Din flori să-ţi împletesc cunună,
Unde te duci? Când ai să vii?”

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!