Constatări

Vă-ncredinţez - citând pe cei mai buni -
Că toţi poeţii lumii sunt nebuni;
Citindu-vă, rectific, dragi băeţi,
Nu toţi nebunii lumii sunt... poeţi.

epigramă de Scevole de Sainte-Marthe din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toţi poeţii sunt îndrăgostiţi, dar toţi îndrăgostiţii sunt poeţi.

aforism de George Budoi din Dicţionarul dragostei (1 ianuarie 2001)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toţi nebunii au fost nebuni. Unii din ei fost-au la începuturi normali, ba chiar buni.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toţi cei răi sunt cu adevărat răi şi nu toţi cei buni sunt cu adevărat buni ; unii sunt "răi " fiindcă sunt corecţi, iar alţii sunt " buni " fiindcă aduc avantaje, deseori nemeritate sau ascund lipsurile şi adevărul.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Bine şi rău (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăr local

Cei ce spun, nu sunt nebuni,
Că toţi oamenii sunt buni...
Ei provin şi sunt normali,
Dintr-un trib de canibali!

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de Paşte

Toţi copiii azi se-mbracă
Cu ce au ei mai frumos,
Şi părinţilor le cântă,
Învierea lui Hristos.

Şi la masă, ciocnesc astăzi,
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos,
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii,
La copiii care n-au.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiri

Poeţii sunt cu toţi romantici,
Epigramiştii - toţi tomnatici,
Îndrăgostiţii - toţi frumoşi,
Politicienii... mincinoşi.

epigramă de Marius Coge din ziarul "Viaţa Buzăului" (8 mai 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai buni oameni sunt toţi nebuni. O duc bine numai mediocrii şi cei lipsiţi de talent...

Dostoievski în Adolescentul (1875)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare de 1 Iunie

Dragi copii din lumea-ntreagă,
Astăzi noi ne bucurăm,
Că e ziua noastră dragă
Şi cu toţii o serbăm.
De sunt albi sau de sunt negri,
Toţi copiii sunt egali,
Îi dorim pe toţi integri,
Oameni harnici ideali.
Pe planeta asta mare,
Mereu să sărbătorim,
1Iunie sub soare
Şi prieteni buni să fim.
Să ne dăm mână cu mână
Într-o mare horă apoi,
Bucuria voia bună
Să domnească între noi.
Dragi copii din lumea-ntreagă,
Albi sau negri ori pestriţi,
Viaţa să ne fie dragă
Şi să trăim fericiţi.

poezie de Sabina Drulă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată

nimeni
nu va putea scrie
vreodată
o poezie
mai frumoasă
decât o femeie
dar toţi poeţii
sunt nebuni
şi încearcă

poezie de Alexandru Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piazza Grande

Sunt ştreanguri pentru fiece-ncercare,
Iubirile atârnă-n Piazza Grande,
Justificări ce duc la sufocare,
Săruturi mincinoase drept ofrande.

Acolo, toţi nebunii din cetate,
Ori toţi poeţii, căci nu-i poţi distinge,
Spun lucruri fără şir, necugetate,
Când miezul nopţii la desfrâu ‘i-mpinge.

În Piazza Grande totul e posibil,
Bune şi rele sunt amestecate,
Atât, că timpul e ireversibil
Şi amintirile- ne'nduplecate.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne...

Unora le dai cu caru,
Pe alţii îi baţi cu paru,
Doamne, nu ţi-e milă?
“Lupi muşcând” din bunul tării,
Din apus la malul mării,
Doamne, nu ţi-e silă?

Oropsiţi de-o grea povară,
Suntem lumii de ocară,
Doamne, nu ne crezi?
Nu e nimeni să ne vadă,
C-am ajuns lumii de pradă,
Doamne, nu ne vezi?

Mulţi bătrâni ce-s târâi paşii,
Sunt furaţi de toţi geambaşii,
Doamne, eşti părtaş?
Suntem slabi, cinstea ne doare,
Unii ne calcă-n piciare.
Doamne, de ce-i laşi?

Oare, cine să ne-asculte,
Sau păcatele-s prea multe,
Doamne, ne-ai uitat?
Dacă ne rugăm oleacă,
Poverile să ne treacă,
Doamne, ne-ai iertat?

Nu avem decăt credinţa,
Să învingen neputinţa,
Doamne, suntem buni?
Mai avem multe lichele,
Sper, să mai scăpăm de ele.
Doamne!!! Sunt nebuni???

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu (3 iulie 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc ca o nebună

Tu m-ai dat cu împrumut într-o zi la toţi nebunii,
Am crezut că mă ucid şi mă-mpart cu restul lumii.
Cu mormintele pe tâmple şi cu moartea ta de ieri,
M-au iubit ca pe-o soprană răstignită-ntre plăceri...

Au făcut apoi din mine un mănunchi de flori pierdute,
Ei s-au picurat în lacrimi peste rănile vândute,
Ei mi-au arătat palatul unde moare nemurirea,
Mi-au dat aur şi nobleţe, însă n-au putut iubirea.

Cade cerul peste mine şi pe toţi nebunii mei,
Că-au scăpat din palme timpul înjurând de Dumnezei.
Dar mi-e bine lângă Soare cu planetele în păr,
Căci aici îndur milenii.., dar iubesc într-adevăr...

Nu mai ştiu ce este viaţa fără toţi nebunii mei...
Şi-l iubesc ca o nebună, doar pe unul dintre ei.

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toţi îndrăgostiţii sunt poeţi, dar toţi ar vrea să fie.

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (15 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toţi poeţii sunt săraci şi melancolici! Unii poeţi sunt foarte săraci şi foarte melancolici!

aforism de Mihail Mataringa (12 mai 2021)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş răsturna Carul Mare

Aş răsturna Carul Mare unde-o fi capătul lumii,
Să caut oglinda spartă, să o-ntreb cine sunt eu,
De sunt demon ori femeie, de ce iubesc toţi nebunii
Ce scriu vers furând din stele, slăvindu-l pe Dumnezeu,

De ce mă pierd prin mulţimea, ce altuia groapă-i sapă,
De ce coji alunecoase, îmi rănesc călcâiele,
De ce-i troc cu orţii popii, lumânări, fitil de lampă
Şi copii, înfometaţi, răscolesc noroaiele!

Nu mă simt o Penelopă, ţesând, ziua, la linţoliu,
Mi-aş dori din Carul Mare, semnul păcii-n vârful culmii,
Creangă de măslin şi laur, să afle cei cu orgoliu,
Că soarele când răsare, nu se-nvârte-n jurul lumii!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ostenit de poeţi, de vechii poeţi şi de cei noi. Pentru mine ei sunt nişte pospaiuri şi toţi nişte mări secătuite.

citat celebru din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii ştiu să mintă

Brutal cădem în plasa siguranţei,
Bazându-ne pe inexistenţa contestaţiei,
Şi vedem doar o latură a lumii,
De unde ştim că nu suntem noi nebunii?

Suntem prea siguri pe ce ne spun ochii,
Convinge-mă discutând cu orbii,
Fiind nevăzător de alte direcţii,
Este normal să nu ai obiecţii.

La fel ca tine pot trăi şi eu,
Şi poate să îmi spună şi un zeu,
Ca pădurea din faţă este verde,
Dar daltonistul din mine tot roşu o vede.

Cine m-ar putea trezi la realitate?
Toţi sunt daltonişti, deci am dreptate?
O să trăiesc îndrăgostit de roşul pădurii,
Şi tu o viaţă crezând gura mea, sau a lumii.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (mai 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai observat că toţi cei care conduc mai încet decât tine sunt nişte idioţi iremediabili şi toţi cei care conduc mai repede sunt complet nebuni?

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de femeie în fumul de ţigară...

Am vrut să mă sinucid... să mă-mpart cu restul lumii,
... dar m-ai dat, cu împrumut, (pentr-o zi) la toţi "nebunii".
şi muribund, în felul meu, ţi-am împărtăşit păcate!,
până moartea (ce soprană!) m-a "lucrat" fin... pe la spate.

În morminte, pe la tâmple, m-a "iubit"... cam până ieri,
(răstignindu-mă vremelnic între sute de plăceri!...).
arătându-mi cum mai moare... uneori şi... nemurirea,
rămânând să divorţeze (de parfumul tău), iubirea.

"- Te-am iubit femeie nudă, eu şi toţi "nebunii" mei!",
... ce te-au adorat o vreme... până au "ieşit scântei".
când tu mi-ai vândut chiar rana, făcută de lacrimi scurse,
... pe obrazul sideral... căci iubirea sa... murise.

N-am scăpat (nicicum) de "palma" ce mi-a dat-o Dumnezeu,
(mi-era bine lângă tine chiar de nu era... mereu!).
acum "zac" în conştiinţa muzelor ce văd că-s moarte,
împărţind trufia lumii (zilnic), dar fără... dreptate.

Eu îndur chiar de milenii, dragostea... întradevăr!,
... soarele cum naşte ziua... pregătindu-se de-amor.
dar tu ai făcut în mine, răni... pe care le-ai vândut,
sau mai grav, le-ai dat pe gratis (nu ştii cui)... cu împrumut

Simt parfumu-ţi de femeie (oare pentru-a câta oară!),
... în secundele divine... chiar şi-n fumul de ţigară.
Nu mai ştiu ce este viaţa fără toţi "nebunii" mei...
... ce-au scăpat lumea, din palmă, înjurând de dumnezei.

Am vrut să mă sinucid... să mă-mpart cu restul lumii,
... dar m-ai dat, cu împrumut, ( pentr-o zi) la toţi "nebunii".
şi muribund, în felul meu, ţi-am împărtăşit păcate!,
până moartea (ce soprană!) m-a "lucrat" fin... pe la spate.

poezie de Florin Cezar Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii buni sunt citiţi. Poeţii mari sunt numai citaţi.

calambur aforistic de Valeriu Butulescu din revista "Magazin" (26 decembrie 1987)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!