Un scriitor-editor apărându-şi o carte a sa de mânia unui critic

Când te holbezi la cartea mea,
Pornit pe muşcătură,
Aş vrea să-ţi amintesc ceva:
Sunt... tot la editură!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mai există...

Încă mai există subiecte
Să le dezvoltăm la o cafea.
Eu să dau din genele-mi cochete,
Tu să te holbezi în bluza mea.

Să zîmbesc ştrengar şi pe-ndelete
Să-ţi sărut urechea şi-o sprâncea.
Să mă joc cu mâinile prin plete,
Tu să te holbezi în bluza mea.

Să-ţi desfac siretele la ghete,
Vreo trei nasturi, ceasul, o curea.
Scamele să-ţi iau de pe manşete,
Tu să te holbezi în bluza mea.

Toate-s vise, nu se va-ntâmpla!
Nici sărut, nici nasture... doar vezi,
Eu - îmi beau încet a mea cafea,
Tu - în continuare... te holbezi.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui dramaturg care se vrea şi autor de catrene

Când te-am văzut, ca om de teatru,
Cum ştii să spinteci verbu-n patru,
M-am consolat: între cei vii
Şi drame sunt, şi comedii!...

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorului Corneliu Culman, la cartea "Poeme de dragoste"

Sunt pornit de ceva vreme
Ca să studiez poeme;
Astăzi mă declar mulţumit:
În cartea lui Culman, le-am găsit.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Alecu Popovici, autorul mai multor piese pentru păpuşi

În teatru sunt şi autori
Ce-şi joacă şansele pe sfori,
Sau când şi când forţează uşi
Prin cazna bietelor păpuşi!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anterograd

Mă caută să-mi dea
ceva într-un semn şi mai vrea
să-mi convingă un sens
Dar eu duc mâna pe cer
(să feresc un nor)
mulţumit şi clipesc:
-Ar fi plouat deja..

Şi vine să-mi spună
că eu sunt THE ONE
sunt cel mai reuşit an
şi mi-i vrea pe toţi
Dar eu îi fac mustăţi
şi-i pun ochelari
de soare, de oare?

şi mă iubeşte cu ură
din aia, şi-ar vrea
să mi se lipească de gură,
cu toată inima mea
Dar eu copilăresc şi zic:
-În caru' mare-i unu' mic.
şi i-l dedic..

Şi ar mai vrea să îmi spună
că n-aş mai putea să trăiesc.
Dar eu râd, râd,
râd şi nu-mi amintesc.

poezie de Florin Dinu (27 februarie 2016)
Adăugat de Florin Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui actor, pus să joace roluri mici, nesemnificative

În drum spre marea consacrare
I-aţi pus talentul la păstrare,
Dar el, deşi "e cel cu tava",
Tot vrea să-şi cucerească slava!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui critic subiectiv

În lumea cea aleasă a cărţilor legate,
A tomului de geniu, a celui cu erate,
În pulsul ficţiunii, sub coji de mucava,
El simte totdeauna că... scârţâie ceva!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Plin de speranţe am pornit şi sunt
Cu bani puţini, dar plin de-avânt
Cu greu s-a despărţit de mine muma;
aş vrea să învăţ ceva util acuma...
aş vrea să ajung la mare învăţătură;
Să cercetez pământul în lung şi-n lat;
Precum şi cerul înstelat,
ştiinţele şi tot ce e în natură.

poezie celebră de Goethe din piesa de teatru Faust
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fir de fir...

Un fir de praf
Din tot universul
Doreşte să se-aşeze lin pe tine,
Să fi în siguranţă,
Să te mângâie...
Un fir de lumină
Doreşte acelaşi lucru,
Să-ţi lumineze calea...
Un fir de iarbă
Vrea să fie atins de tine,
Să te hrănească,
Să te facă să zâmbeşti...
Fir de aţă aşijderea
Vrea să-ţi fie ca basma,
Să te acopere,
Să te încălzească...
Un fir de apă vrea şi el
Să-ţi răcorească
Şi să-ţi spele trupul;
Fir cu fir
Îţi vrea un bine,
Iar aceste fire sunt eu...
Fiecare fir din mine
Te ascultă,
Te simte,
Te vrea,
Te iubeşte...

poezie de Vasile Zamolxeanu (20 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreabă Luna

Îţi mai aminteşti ceva de mine?
Măcar, poate puţin, din când în când
Măcar pe-o filă dintr-un tainic gând
Cu Luna vorbesc mereu de tine

Spune-mi de ştii că încă te iubesc?
Mai ţii minte buchetele de flori?
Tu şi acum mă ţii până în zori
Un câmp de flori aş vrea să-ţi dăruiesc

Îţi mai aminteşti ceva de mine?
De ochii mei plecaţi în faţa ta
De teama mea de-a nu te supăra

Aş vrea, mereu puţin, din când în când
Când ai o stare încremenită
Să-ţi stau sub gene - măcar o clipă

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De m-aş uita

Vreau să te uit şi să mă uit
Aş vrea să dorm fără să ştiu
Aş vrea ca cerul plumburiu
Să-l spargă soarele topit

Aş vrea ca luna strălucind
Să se ascundă după nori
Să fie negrul până-n zori
Cu întunericul tăcând

Să dorm aş vrea şi să nu dorm
Să-mi fii în gând, să-mi fii în vis
Să nu-mi mai fii de nepermis
Să pot să-ţi spun ceva în somn

Să pot să-ţi spun ceva verbal
Să pot să-ţi dau un câmp de flori
Albastre, roşii, mii culori
Dar să nu-ţi par a fi banal

Vreau să te uit şi să mă uit
În noaptea mea să mă cufund
Să nu mai ştiu cât de profund
Îmi eşti în gândul chinuit

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi

Pe aşchia impulsului de-o clipă,
Eu nu fac niciodată legământ,
Prefer să fiu blamat pentru risipă...
Risipa de a fi aşa cum sunt!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Palatul de Justiţie (2001)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păreri despre căsătorie

Sunt argumente zdrobitoare,
Dar ultimul m-a tulburat:
Cum să nu treci la-nsurătoare
C-un tată socru... cu Fiat?!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei cântăreţe fără glas

Când microfonul a tăcut,
Vocea prinţesei se suprimă;
Spectacolul, de la-nceput,
Era o... pantomimă!...

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe de orb

Iubesc să te privesc acum,
Căci mâine poate orb voi fi,
Iar talpa ta mică pe drum,
Lânga a mea va sta şi nu voi ştii.

Cerul o să mi-l amintesc,
Precum şi marea totodată,
Albastru la tine-n ochi privesc,
Şi firea ta puţin cam agitată.

O să-mi amintesc de ploi,
De cum arată o stradă udă,
Şi de privirea ta ca un şiroi,
Cum mintea mereu îmi inundă.

Dacă m-ar ajuta norocul,
Să-mi amintesc tare aş vrea,
De buzele roşu ca focul,
Pe care le purta doar ea.

Sper să îmi aduc bine aminte,
De toată sticla de prin casă,
Să nu o sparg când stă cuminte,
Cioburi ce sufletul ştie să descoasă.

La stele sunt nevoit să mă gândesc,
Şi la cum arată atunci când mor,
Ca zâmbetul tău să îl amintesc,
Atunci când o să-mi fie dor.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (noiembrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un parazit

Când vreţi ca tinereţea, la anii mei - "un pol" -
S-o leg de ore fixe la care să mă scol,
Eu bat c-o întrebare la poarta veche-a minţii:
Dar pentru cine oare vor mai munci părinţii?!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incident

Privesc peste masă gândindu-mă
(încrâncenat de dragoste):
Cere-mi, hai, cere-mi
să fac ceva imposibil
ceva ciudat şi fără rost
ceva de neimaginat şi inimitabil
cum ar fi să fac să înflorească un deget
sau să mă plimb jumatate de oră în douăzeci de minute
sau să-mi amintesc ziua de mâine.
Chiar aş vrea să-mi ceri asta.
Insă tot ce-mi ceri tu este:
N-ai vrea să-mi dai o ţigară, te rog?
Iar eu surâd şi,
Ȋntorcîndu-mă în miraculoasa lume
a posibilului,
îţi ofer una
cu mâna tremurândă
de un tremur omenesc.

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgia amintirilor

Iar îmi amintesc de tine,
de tot ce-a fost şi nu mai e.
Aş vrea ca timpul care vine
în amintiri să stăruie.
Când inima mă îndeamnă
să-mi amintesc de tine,
Privesc a ta coroană
şi mă încarc de bine.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
şi pavăza furtunilor de-afară.

îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
şi-mi luminai odaia de cu seară.

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ţi fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.

tăcerea ta e-al morţii avanpost,
pe care nici speranţa nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.

poezie de Luminiţa Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre autobuze

Mai rar cu-autobuze se-ntâmplă să mai plouă
De când au fost constrânse să umble câte două.
Aştepţi dar aşteptarea nu este în zadar...
Te consolezi că vin în dublu exemplar!

epigramă de Valeriu Bucuroiu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!