Pompierii

Casa când mi s-a aprins,
Am sunat urgent maşina:
Focul totuşi nu l-au stins,
Însă mi-au udat grădina.

epigramă de Mihai Danielescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul nu s-a mai aprins

Când viscoleşte afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieţii-i frântă

Ei ştiu ca orice muritor
Că viaţa li se sfârşeşte.
Şi mărturisind un dor,
Bătrâna pe moş priveşte.

De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.

Şi-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viaţa repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem o droaie! Şi totuşi, nu reuşim să ţinem un foc aprins ca să scoată fum. Nu pricepeţi că mai bine murim decât să lăsăm focul să se stingă? Cum o să fim salvaţi dacă nu ţinem focul aprins?

William Golding în Împăratul muştelor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

grădină zoologică

Grădina zoologică

O întindere pătrată,
Cu-animale mari, de soi,
Care muşcă, câteodată,
Însă, nu aşa... ca noi.

definiţie epigramatică de Mihai Danielescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (5 martie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reminiscenţe

Cu focul dragostei aprins
Ieri ne iubeam ca doi nebuni!
Nici astăzi focul nu s-a stins,
Dar e o criză de cărbuni!

epigramă de Vasile Panaitescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta unui beţivan

Pe căldura asta mare,
Ţuica în el s-a aprins,
Pompierii când l-au stins
L-au ucis prin înecare.

epigramă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa părintească

Casa din lut bătut cu pleavă,
Acoperită cu draniţă de brad,
Grădina cu meri şi cu otavă,
Unde mă-ntorceam cu drag.

Ochii blânzi ai mamei nu erau,
Trecuţi demult în nefiinţă,
Eu totuşi îi vedeam mereu,
Şi îi purtam în conştiinţă.

Fântâna din larga ogradă,
Săpată de nu ştiu care bunic,
Este aproape de livadă,
O ştiam de când eram mic.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promptitudinea salvării

Soţia mea fiind borţoasă,
Salvarea am sunat urgent,
Însă când a ajuns acasă,
Băiatul meu era sergent.

epigramă de Paul Constantin (2 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi casa, şi grădina ta întinsă...

Şi casa, şi grădina ta întinsă
Le voi lăsa, chiar pentru-un trai pustiu.
Te voi slăvi în versurile-mi, însă,
Cum n-a făcut femeie-n lume, ştiu.
Iubita-ntr-una vei pândi s-apară
În raiul pentru ochii ei creat,
Iar eu, ieşind la târg cu-o marfă rară -
Iubirea ta - voi scoate-o la mezat.

poezie celebră de Anna Ahmatova
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ce pot sluji academiile? Să întreţină focul pe care l-au aprins marile genii.

Voltaire în Despre Academii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nenorocire

De joi, când m-a lovit năpasta
Şi hoţii mi-au furat nevasta,
Stau zi şi noapte cu calmante,
C-avea cercei cu briliante.

epigramă de Mihai Danielescu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În livada vieţi mele eu toţi pomii iam udat însă în zadar făcute căci o roada nu mi-au dat

Nanosica în Blândă iubire, 15.03. 2021 (15)
Adăugat de Nanos
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul nu s-a mai aprins

Trăiau odată într-un sat,
un om bătrân cu baba lui.
În bordeiul lor sărac,
trăiau la mila orişicui.
Deşi rămas fără picior,
el zi de zi tăia otavă.
Bătrâna cocea în cuptor
pâine proaspătă în tavă.
Trăiau singuri, fără copii.
Doar o pisică şi-un câine
le stăteau drept bucurii,
în viaţa de azi pe mâine.
Toamna se adunau în casă
şi gândeau la iarnă grea.
Oare, vor avea pe masă
ce mânca şi ce să bea?
Timpul repede se scurge.
iarna iute a venit.
Viaţa lor tot la fel curge
şi-i îndreaptă spre sfârşit.
Din când în când îi vizitează
câte un tânăr din sat.
Atunci când viforniţează
îi ajută la iernat.
Când viscoleşte afară,
gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde o primăvară,
ori linia vieţii-i ruptă?
Ei ştiu ca orice muritor,
că viaţa li se sfârşeşte.
Şi mărturisind un dor,
bătrâna pe moş priveşte.
De-ar vrea bunul Dumnezeu
să-i primească împreună,
Că unul fără altul e greu
să se transforme în humă.
Şi-într-o noapte-întunecoasă
viaţa repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
focul nu s-a mai aprins.

.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stins

Înconjurat de atâtea focuri,
Focul nu-l simt.
Acolo unde in mine ardeai,
A ramas doar asfinţit...

Apus de soare,
Întunecata lume,
Cobară din cerul aprins,
Negru sol.

În nocturnul ochi
Perechi de flăcari
Îngheata a mea smoală
A sufletului stinsă.

Un suflet stins,
Picat in falsa eternitate,
La margine de prăpastie,
Cuprins de negru vis...

Ger ce taie
Crivat mormant de pai.
Eu, asternut,
Un suflet stins, tacut.

poezie de Corneliu Caluian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul nu s-a mai aprins

Trăiau odată, într-un sat,
un om bătrân cu baba lui.
În bordeiul lor sărac,
trăiau la mila orişicui.
Deşi rămas fără picior
bătrânul tăia la otavă.
Bătrâna cocea în cuptor
pâine proaspătă în tavă.
Trăiau singuri, fără copii.
Doar o pisică şi un câine
le stăteau drept bucurii,
în viaţa de azi pe mâine.
Toamna se adunau în casă
şi gândeau la iarna grea:
Oare, vor avea şi ei pe masă
ce mânca şi ce să bea?
Timpul repede se scurge,
greul iernii a venit.
Viaţa lor, tot la fel curge
şi-i îndreaptă spre sfârşit.
Din când în când îi vizitează
câte un tânăr din sat.
Atunci când viforniţează
îi ajută la iernat.
Când viscoleşte afară
gânduri negre îi frământă:
Vor mai prinde o primăvară,
Ori linia vieţii-i frântă?
Ei ştiu ca orice muritor
că viaţa li se sfârşeşte.
Pătrunsă fiind de-un dor,
bătrâna pe moş priveşte:
De-ar vrea bunul Dumnezeu
să-i primească împreună,
Că unul fără altul-i greu
să se transforme în humă.
Şi, într-o noapte întunecoasă
viaţa repede s-a stins.
În casa lor friguroasă
focul nu s-a mai aprins.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

După un timp, maşina albastră ajunse în dreptul reşedinţei tânărului comandant; casa lui era înconjurată de un cordon de jandarmi, gardieni şi poliţişti, care nu permiteau oamenilor sosiţi în număr destul de mare să se apropie prea mult de curtea imobilului. Pentru maşina albastră se făcu totuşi loc de trecere. Lucian lăsă maşina în curte şi coborî, deschizând apoi domnişoarei biolog; body-guarzii coborâră şi ei. Tânărul comandant privi o clipă în urmă; totul i se părea ciudat; nu era obişnuit ca echipaje de jandarmi, gardieni şi poliţişti să-i păzească lui casa. În plus, mai erau şi cei patru body-guarzi... Încercă să se comporte normal, să facă abstracţie de prezenţa tuturor; pe cei patru nu-i putea totuşi ignora, doar erau în curtea casei sale.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu salvăm casa de incendiu când a fost cuprinsă de flăcări, ci atunci când a izbucnit focul. Întocmai aşa se întâmplă şi cu sufletul: sufletul este casa; patimile - focul.

Sfântul Ioan de Kronstadt în Viaţa mea în Hristos (2005)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădina zoologică

O întindere pătrată,
Cu-animale mari, de soi,
Care muşcă, câteodată,
Însă, nu aşa... ca noi.

epigramă de Mihai Batog-Bujeniţă din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uraganele au nume de femei (anapestic)

Argument poate fi doar angoasa:
Sunt "sălbatice"-atunci când apar,
Dar şi "umede"vezi cum dispar
În aval... cu maşina şi casa!

epigramă de Mihai Haivas din Booklook 66 (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua de 1 aprilie

Anuală, o ştim bine,
Însă care-o fi pricina,
Că mă păcălesc pe mine,
Tot mereu, când iau chenzina.

epigramă de Mihai Danielescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi am avut o zi cumplită. De dimineaţă mi-au furat maşina, la prânz mi-au spart apartamentul, iar seara mi-au golit contul bancar. Singurul lucru pozitiv a fost testul HIV...

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!