O femeie - observaţi în jurul dumneavoastră - are voce frumoasă când vorbeşte cu cel pe care-l iubeşte şi voce urâtă, albă, când porunceşte servitoarei să aducă apă sau să spele vasele.

citat celebru din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu (1933)
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă n-ai văzut încă o femeie care iubeşte, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă.

citat celebru din Camil Petrescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O voce stridentă nu poate concura cu o voce clară, chiar dacă vorbeşte în şoaptă.

citat din Barry Neil Kaufman
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie nu se cucereşte ca un vânat, nici nu aparţine ca un obiect casnic, o femeie iubeşte sau nu.

citat celebru din Camil Petrescu
Adăugat de Cojocaru Viorel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia înşeală numai pe cel pe care-l iubeşte, pe ceilalţi îi părăseşte pur şi simplu.

Camil Petrescu în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A Haul in One

Jack Mercer - Popeye (voce)
Jackson Beck - Bluto (voce)
Mae Questel - Olive Oyl (voce)

scurtmetrajul Olive se mută în casă nouă, regia Izzy Sparber (1956)
Adăugat de Georgiana Mindru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea

am vorbit cu ea nu
foarte mult şi asta însemnă ne
apărat că ar fi nenumăraţi afro
americani în america
(?!) – albă
e şi pasta de dinţi cu aromă
de banane culese
de oamenii de culoare cu bu
zele roz bon
ton în ton în
cântecul fără
o voce aparte o voce

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O voce frumoasă de fată-i de-ajuns

O voce frumoasă de fată-i de-ajuns
uneori
să mă facă să uit
de orice miracol măsluit şi salubru
de orice prăpăd
anunţat cu insistenţă pe ecranele din sălile
de aşteptare
de reeducare
de aclimatizare la noile obsesii ale elitei
financiar-bancare
de algoritmii fascişti ai epocii digitale
de prepeliţele mutante ce fac ravagii
în rezervele de nădejde-ale feministelor
de care încă îmi iese să mă feresc
strecurându-mă prin
crângurile-nflorite ale magazinelor de electrocasnice
altfel pân-acum m-ar fi tuns

o voce frumoasă de fată-i de-ajuns
când trec pe lângă vitrinele de la Humanic, Skechers
sau Calzedonia
cu şireturile rupte cu gluga şiroind de nedumeriri
îndoindu-mă de gusturile contemporanilor mei
care defilează cu favoriţi victorieni
şi bundiţe de firmă
în vreme ce sintetizatoare şirete le plâng pe umăr
ca nişte omizi de plastic
lipite cu adeziv ieftin pe cornul
unui rinocer stricat la stomac

o voce frumoasă de fată-i de-ajuns
să cad secerat printre sălciile de pe malul fântânicii
din holul unui hotel în care nici nu aveam
ce să caut
să mă facă să mă relaxez şi să uit
atingerile insistente (pe toată
suprafaţa chipului) ale unor degete fără copilărie
şi fără amprente
speriate
indestructibile
căutând un răspuns

o voce frumoasă de fată-i de-ajuns

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Splendoarea privighetorii stă în vocea ei, iar splendoarea păunului stă în coada lui. Privighetoarea are o coadă urâtă, iar păunul are o voce urâtă.

aforism de George Budoi din Păsările în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (26 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de om decent, dus cu pluta

Caut o femeie imperfectă
Care şi minte uneori
Care mai şi uită
Care mai lasă de la ea
Care ştie că lumea e gri
Cu aceasta femeie voi fi dornic
să am mulţi copii

care în excursie nu merge cu sprayul la ea
pentru a ucide muşte şi furnici
ci sfinţeşte orizontul cu inima ei deschisă
care ma iubeşte asa cum sunt
acum şi aici

Caut o femeie simplă
Cum simplu vine înserarea în iubire
Să nu îmi contorizeaze orice greşeală
Cu care viaţa să nu fie dramatic ă,
Precum o aţă subţire.

Caut o femeie (ce superbă femeie!)cu care
Vasele să mai rămână şi nespălate
Care să nu mă dădăcească matern
Ca şi cum mi-ar creşte dinţii de lapte

Caut o femeie firească
Cu o voce calda şi nu stridentă
Şi îi promit că împreună vom fi un poem frumos
Într-o iubire dulce şi imperfectă...

Oricum nimic nu se schimbă
Azi se repetă şi mâine
Barbatii se mint mai mult
Femeile se mint mai bine...

poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie frumoasă poate să întreacă şi cea mai frumoasă floare, dar femeia vorbeşte şi iubeşte, însă floarea tace şi te priveşte, tăcută.

Viorel Muha (noiembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicio femeie nu e frumoasă sau urâtă până când nu ajungi să o cunoşti.

citat celebru din romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Adăugat de Mihai-Gabriel Voinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunteţi mândri când cuceriţi atâtea femei tocmai fiindcă nu ştiţi ce este femeia... Cine aleargă şi nu se opreşte la una singură pierde din femeie ce e mai bun.

citat celebru din Camil Petrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diamantul străluceşte şi când îl poartă o femeie frumoasă, şi când îl poartă una urâtă. Şi totuşi, câtă diferenţă!...

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Frumuseţe (2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin respiraţie şi inspiraţie, noi facem legătura dintre macrocosm şi microcosm. Iar legătura dintre oameni, o păstrăm prin Voce. Vocea poate fi tăcută sau poate fi scrisă în cuvinte. Când o voce e scrisă, rândurile prind viaţă şi încep să respire. Uneori, poţi auzi, oftând, câte o pagină. Atunci când o carte este abandonată.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea transformă pe cel ce iubeşte în sclavul celui iubit.

citat clasic din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu (1933)
Adăugat de alinutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cunoşti fiecare colţ intim al trupului, când nu mai e o taină pentru tine, când ştii cum îşi încleaştă braţele după gât la sărut, cum se lipeşte de tine - ce femeie e mai frumoasă decât era când n-o cunoşteai?

citat clasic din Cezar Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi când a sfârşit de zis aceste, Făt-Frumos a întins mâna, ca prin somn, şi când s-a atins de mijlocul ei, dang! a plesnit cercul, şi ea îndată a născut pruncul, fără a simţi câtuşi de puţin durerile facerii. După aceasta împărăteasa povesteşte soţului său câte a pătimit ea de când s-a făcut el nevăzut. Atunci împăratul, chiar în puterea nopţii, se scoală, ridică toată curtea în picioare şi porunceşte să-i aducă pe hârca de babă înaintea sa, dimpreună cu toate odoarele luate cu vicleşug de la împărăteasa lui. Apoi mai porunceşte să-i aducă o iapă stearpă şi un sac plin cu nuci, şi să lege şi sacul cu nucile şi pe hârcă de coada iepei, şi să-i dea drumul. Şi aşa s-a făcut. Şi când a început iapa a fugi, unde pica nuca, pica şi din Talpa-iadului bucăţica; şi când a picat sacul, i-a picat şi hârcei capul.

Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia frumoasă vs soţia urâtă (pamflet)

Nu soţia ce-i frumoasă
Face mâncare gustoasă,
Ci, cu drag şi hotărâtă,
Ea, nevasta ce-i urâtă.

Tinere, îţi spun fierbinte,
Când te-nsori tu ia aminte:
Dacă vrei s-o pui în ramă,
Ia-ţi frumoasă, chiar de-i poamă;

Fără multă vorbărie,
Ia-ţi urâtă de soţie,
Dacă vrei să mănânci bine
Şi s-o ai doar pentru tine...

pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce femeie e mai frumoasă decât era când n-o cunoşteai?

Cezar Petrescu în Întunecare
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoria

Intr-o bună zi ai ştiut în sfârşit
ce ai de făcut – şi ai început,
deşi vocile din jurul tău
nu conteneau să-ţi strige-n urechi
sfaturile lor rele - - -
deşi-întrega casă
începuse să tremure,
iar tu ai simţit vechile lanţuri
la gleznele tale.
"Redă-mi viaţa!"
ţipa fiecare voce.
Dar tu nu te-ai oprit.
Ştiai ce ai de făcut,
deşi vântul scrijelea
cu degete îngheţate
fundaţia lucrării tale - - -
deşi melancolia acelor glasuri
era amarnică. Era deja târziu,
mult prea târziu – şi o noapte cumplită,
şi drumul plin de crengi
căzute şi de pietre.

Insă, uşor, uşor,
pe măsură ce lăsai în urmă vocile,
au început să se-aprindă stelele
prin pânzele norilor,
iar acolo era o voce nouă,
pe care încet-încet
ai recunoscut-o ca fiind a ta,
o voce care te-a însoţit
în vreme ce păşeai tot mai adânc
în lume,
hotărât să faci
singurul lucru pe care-l puteai face - - -hotărât să salvezi
singura viaţă pe care-o puteai salva.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!