
Vântul bate de la Răsărit, iarba se înclină spre Apus.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Văzut din spate, orice răsărit e un apus.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul nu bate
Motto:
"Nu se știe ca pământul
Dincotro va bate vântul"
Vântul nu bate
Cât e bătut
De crengi uscate
Vântul e mut
Șuieră doar
Frunza de ulm
Sau de stejar
Iar eu adulm
E ca și cum
Ar mirosi
A foc un fum
Care s-ar irosi
Pe orice drum
Vântul nu cântă
Poartă decât
Talanga sfântă
La oi la gât
Ca să se-audă
Până la cer
Că iarba crudă,
Limba de fier
Pe-a râului gură
Când crede c-o fură
Păscută se face
Și vântul doar tace.
Ce știe vântul
Nu pot să știe
Nici apa vie
Și nici pământul.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima e ca și vântul. Există atâta timp cât bate.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate vântul
Bate vântul
Inima mi-a rămas caldă ca atunci,
Precum un cer albastru
Când te voi mai îmbrățișa?
Bate vântul, ascultă-l! Înțelege-l!
E ca iubirea noastră mișcătoare, de ploi și de fluturi
Bate vântul iubirii!
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate vântul
Bate vântul
inima mi-a rămas caldă ca atunci
ca cerul albastru
când te-am imbrățișat
bate vântul
ascultă-l!
înțelege-l!
e ca iubirea noastră mișcatoare de ploi si de fluturi
bate vântul iubirii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghicitorile lui Merlin
Cum mergeam de unul singur
Pe plaja-întinsă cu nisip fin,
" De unde vine-acest susur?"
M-a-întrebat Merlin.
"E doar," am răspuns,
"Profund, oftatul mării din adâncul său"...
" O, nu!" a zâmbit magicianul,
" E iarba care crește pe mormântul tău."
Cum visam dus pe gânduri,
Culcat pe pajiștea din cimitir,
"Ascultă," a șoptit Merlin,
"Ce se-aude, e-o adiere de zefir?"
" E iarba care crește,"
Mi-am dat cu părerea; dar tot el întrebării
Chicotind, a dat răspuns, "O, nu!
Este ecoul valurilor mării."
Cum mă îndreptam spre casă,
Părăsind țărmul, mai spre seară,
"Ce-i purpura aceea?"
M-a întrebat Merlin a treia oară
"Doar Soarele care coboară
"S-ațipescă"-am presupus....
"Pentru Răsărit vine-un Apus " a spus Merlin,
Dar și-un Răsărit pentru Apus."
** Merlin personaj mitic din legendele galeze din Evul Mediu despre regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când bate vântul în piață, închideți ferestrele la sediul Guvernului; să nu mai zboare vreun ministru.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de oameni, iarba nu se poate cosi singură.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Magii înțelepți au pornit spre Bethlehem de la Răsărit. Din Occident au năvălit haidamacii lui Irod.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2010)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mandolinate
Când l-a zărit,
Venea în sus
Din răsărit,
Ea din apus.
De nu mă-nșel,
Era-n april:
Copil și el,
Și ea copil!
Cum s-au văzut,
Dragi și-au căzut.
Cum și-au zâmbit,
Și s-au iubit.
Și-au hoinărit
În jos și-n sus,
Spre răsărit
Și spre apus
Dar ceasul cel
Fatal veni
Ea râse, el
Îngălbeni:
S-au despărțit;
Și ea s-a dus
Spre răsărit,
El spre apus
II
Te prind
Fiori
Privind
La flori
Vai, când
Mai treci
Pe vechi
Poteci
Și vezi
Trecând
Perechi
La braț,
Și cum
Te-abați
Din drum,
Oftezi
Și-ți chemi
În gând
Un blând
Profil,
Și gemi
Plângând
Nebun,
Ca un
Copil!
III
Eu știu cât sânt
De efemer
Un fulg în vânt
Dar până pier,
Vreau să te cânt!
Un cântec sfânt
Cum n-a sunat
Mai minunat
Nici pe pământ
Și nici în cer
Și-atâta-ți cer
În schimb, ca preț:
Doar să zâmbești
Când trist, pe drum,
Îl întâlnești
Pe cântăreț
Tu numai cum
Știi să zâmbești!
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul se învârtește însă de la vest spre est, adică de la apus spre răsărit și de-aceea vedem bolta cerească mișcându-se de la est spre vest, adică de la răsărit spre apus. Iluzia e tot aceea pe care o încercăm când ne aflăm într'un vagon al unui tren în mișcare: Dacă privim pe fereastră, ni se pare că fug arborii, fug casele, pe când în realitate știm bine că trenul e cel care fuge. Și încotro fug pomii și casele? Tocmai în direcție opusă trenului. Nu trebuie să ne mirăm că învârtirea boltei cerești este o simplă părere; o vedem și totuși nu există.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct în răsăritul propriului apus
Între răsărit și îngenuncheatul apus
Creștetul meu desenează un semicerc.
Între apus și-ndepărtatul răsărit
Umbra mea desenează cercul întreg.
Ce punct e-n răsăritul propriului apus?
Nici duhul universului nu are răspuns!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacii
Primăvara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Speranța.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Și mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul gând
Se-agită-n furtuna ce fruntea-i înclină
Spre apele reci, spre vârtejul sălbatic
Ce-aleargă, bezmetic, prin albia plină
Și mușcă pământul.
E iadul acvatic.
Privește spre cer și adună putere
În scurtele clipe când vântul o iartă,
Nici timp nu mai are să simtă durere
Când crengile-s rupte.
Credința-i deșartă.
Își simte, de-acum rădăcinile-n apă
Și știe că-i vremea, nu poate să scape,
Căci vântul o bate, iar apa dezgroapă
Tot ce o mai ține.
Sfârșitul e-aproape.
Se simte-mpăcată când știe că pleacă
Pe ultimul drum, dar purtată pe valuri,
Privind alte sălcii cum par că se joacă
În plete cu vântul.
Și nu plâng pe maluri.
Își lasă în urmă vlăstare firave
Cu trupul subțire, ce-așteaptă să crească,
Frumoase fecioare pe țărmuri jilave,
Privind înspre Soare.
E voia cerească.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bate vântul, bate vântul și bate așa de tare încât mi-a uscat lacrimile înainte de a fi rostite.
Paul Butnariu (30 iunie 2010)
Adăugat de Paul Butnariu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare bătaie de cap! Acolo bat clopotele, se bate toaca, se bat mătănii. Și dacă nu participi, te mai bate și Dumnezeu!
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Va mai bătea?
Bate vântul, dar nu se risipește iubirea
Bate ca un ciclon, dar căldura lui nu se risipește-n decor
Doar inimilor le scrie amăgirile
Bate cu pajiști, bate cu foc
Bate, dincolo de trupuri
Dar nu distruge frumosul din suflete
Bate, dar împrăștie vis, frumos, puritate
Bate și cu o aripă te lovește
Bate pentru a relansa sentimentul pur
Bate și va bătea în lumina de stele.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A presărat nisip peste iarba uscată. "Sunt scântei, nu nisip!" le-a spus celor din jur. Mulțimea a crezut și iarba a început să ardă.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinele între răsărit și apus
Orice răsărit anunță
Un apus, cum bine știi
Și fiindcă știi, renunță
La sinele tău să fii,
Când apusu-ți se pronunță,
Acceptat în veșnicii.
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite
Adăugat de Bogdan Talmas

Comentează! | Votează! | Copiază!

În vechiul imn național, comuniștii au înlocuit versul prosovietic "Privind mereu spre Răsărit" cu sintagma "Și bucurii ne-ai dăruit". Ce ușor se poate schimba direcția politică, păstrând rimele!
aforism de Valeriu Butulescu (ianuarie 2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!