Înrăit

Să-i fac o epigramă-aş vrea,
Să-i trag ca lumea, un perdaf,
Da-i prea târziu de-aşa ceva...
Acum îi fac un epitaf.

epigramă de Valerian Lică din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Valerian Lică la 77 de ani

Nu uitaţi, la o adică:
Treceţi pe la domnul Lică
Să-i daţi inimii, ca hrană,
Un strop de VALERIAN(Ă).

epigramă de Dumitru Botar-Tabor din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui mincinos

Nu vreau să îl iau în răspăr
Şi nici ca să-i ţin partea,
Dar singurul lui adevăr
Rămâne numai moartea!

epitaf epigramatic de Valerian Lică din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui poet

Când l-au aşezat în groapă
Pe poetul renegat,
Prea târziu ca să priceapă,
Criticii l-au "tămâiat"!

epitaf epigramatic de Valerian Lică din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asigurare pe viaţă

A strâns, prin furt, avere mare:
Valută, titluri pentru sine,
Să-i fie "cald", să-i fie bine,
Tot restul vieţii la... "răcoare"

epigramă de Valerian Lică din U (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernanţilor

Pe "bunii" noştri dregători
Să-i critic cu înţepături
Mă bate gându-adeseori...
Da-s rezistenţi la lovituri.

epigramă de Valerian Lică din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Valerian Lică, redactorul şef al Revistei Epigrama

Cum vă ştiu creştin integru,
Vă rog, ca pe Cel de Sus,
Păstraţi gol "chenarul negru",
Prea mulţi umorişti... s-au dus.

epigramă de Val Andreescu din Anuarul Epigramiştilor Români - 2007 (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui întârziat

Se explică pasul
Lui, spre infinit,
Când i-a sunat ceasul,
Nu s-a mai trezit!

epitaf epigramatic de Valerian Lică din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesiune de credinţă

În miile de epigrame,
Ce-ascund şi zâmbete şi drame,
Să-i vezi pe alţii-i foarte bine,
Dar să te vezi întâi pe tine!

epigramă de Valerian Lică din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui om de spirit

Un ultim gând îl sperie
Sub greaua carapace,
Că totul e materie...
În cripta-n care zace!

epitaf epigramatic de Valerian Lică din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pompierului incinerat

Necruţător i-a fost sorocul
În clipa-aceea-afurisită,
E prima lui nereuşită
Când n-a putut să stingă focul!

epitaf epigramatic de Valerian Lică din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

epitaf

Epitaful

Ca o trâmbiţă răsună
Pe sinistrul adăpost,
Este ultima minciună
Despre omul care-a fost.

definiţie epigramatică de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maimuţăreli

Eu nu ştiu dacă-n principal
Mă trag din regnul animal,
Pe când colega mea drăguţă
Se trage, sigur, din maimuţă!

epigramă de Valerian Lică din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdare ţi tutun

Tutun mai e, se pare,
Dar alta este drama:
Că nu mai am răbdare
Să-i mai suport reclama!

epigramă de Valerian Lică din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Li-Vioara lui

Iubirea mea, mă dau bătută,
Şi lui mă dăruiesc, azi, toată!
Să-i fiu o strună de lăută,
De mâna lui să fiu cântată!

Din şoldu-mi fraged de caisă,
Să-i fiu viorii lui eclisă!

Din mâna-mi slabă de poetă,
Să-i fiu viorii lui baghetă!

Din braţu-mi moale ca păiuşul,
Să-i fiu viorii lui arcuşul!

Din inima-mi din piept – cocardă,
Să-i fiu viorii lui o coardă!

Din sânu-mi dulce rapsodie,
Să-i fiu viorii lui bărbie!

Şi să mă cânte îngereşte!
De solzii mei să mă descalţe,
Că prea mă zbat precum un peşte...
La ceruri el să mă înalţe!

Să-i fiu a treisprezecea notă!
Să-i fiu şi soaţă şi cocotă!

Să-i urc şi să-i cobor pe-octavă!
Să-i fiu stăpână! Să-i fiu sclavă!

poezie de Livia Frunză (25 martie 2016)
Adăugat de Livia Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea târziu

Prea târziu pentru cântec şi dragoste,
Prea târziu, prea târziu chiar pentru vise,
Căci tu ai zăbovit prea mult pe drumuri,
Căutând chei la porţile deschise;
Pe creangă-n aşteptarea-ţi porumbiţa
A murit visând o întâlnire;
Prinţesa fermecată-n palatul ei
A dormit şi a murit fără iubire;
Iar inima-i tot flămânzea în timp ce
Aştepta să-i crească umbra mire.

poezie de Christina Rossetti din Ȋn aşteptarea prinţului, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui pescar

De-a pururi zace mulţumit,
Sub piatra grea, pescarul care
A prins un somn atât de mare,
Din care nu s-a mai trezit!

epitaf epigramatic de Valerian Lică din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E greu să-i dăruieşti ceva unui bărbat căruia ai vrea să-i dai Universul.

citat clasic din Jorge Luis Borges
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta a treia

Cu mărul Evei, ea m-alintă
Tot ce mai pot, când azi sunt praf,
E ca din el să-mi fac plăcintă
Cu un răvaş drept epitaf.

epigramă de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

Când mor, să-mi faceţi o statuie
Din sticle pline cu rachiu,
În raclă, o gagică şuie,
Pe lumea aia-n chef s-o ţiu,
Iar ei să-i placă-acolo jos
Când toate or să fie... os!

epitaf epigramatic de Alexandru Ştefan-Saşa din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să mă fac înţeleasă?

Cum să mă fac înţeleasă?
Când lumea nu vrea progres,
Mai ales progres moral,
Oare, sunt de neînţeles?

Vulturii îmi dau târcoale
Şi îmi vânează scopul des,
Parcă locul meu în lume
Are ceva nefiresc.

Cum, să mă fac înţeleasă?
Trâmbiţând înţelepciune,
Când un lucru merge bine...
Lumea vrea divertisment.

Ce limbă să îmi aleg?
Ca să-arăt celor din jur
Preţul sfântului bun simţ,
Miezul păcii pe pământ.

Inima în mine plânge,
Lumea trece rând pe rând,
De nimic nu-i îi mai pasă
Nu mai crede în cuvânt.

Cum să mă fac înţeleasă?
Oamenii cum să-i îndrum
Spre gândire sănătoasă,
Cu ce ode să-i încânt?
Ca să mă fac înţeleasă.

poezie de Valeria Mahok (18 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!