Puișorul
Ghemotoc viu, cu puf auriu,
Galben ca de păpădie,
Rătăcit în iarba înaltă,
Plânge și tot piuie,
Urechile-mi țiuie.
Mama cloșcă și-ai lui frați,
În grădină sunt plecați,
Iar el mic în iarba mare,
Depărtat e de cărare,
Nu-i mai vede pe ai lui,
Disperat piuie tare.
Puișor galben micuț,
Răsfățat, dar și drăguț,
Când găsești o râmă în cale,
De-o ciupești, cazi din picioare
Și te-ascunzi de ai tăi frați,
Fiindcă nu vrei s-o împarți.
Aplauzi din aripioare,
Când prinzi muște înșelătoare
Și te crezi un cocoș mare,
Când motanu-i la culcare.
Ghemotoc viu, galben ca o păpădie,
Puișorul cloștii mame,
Numai cioc și gălăgie,
Azi-mâine trezești tot natul
Și-mi defilezi pe tot gardul,
Dar până atunci puiuț,
Fii cuminte și drăguț
Și pe mama s-o asculți.
poezie pentru copii de Valeria Mahok (18 mai 2004)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ghicitoare
pentru ochișorii micuți
Ghemotoc de puf cu viață
Piuie de dimineață
Fluturând aripile
Să cuprindă soarele...
Gingașia își arată
Când se împiedică în iarbă
Lângă frați și cloșca mamă.
Valeria Mahok (26 iulie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păpădie
ger de crapă piatra-n patru
la Joseni și la sihastru
sus în deal la mânăstire
n-are cui să dea de știre
Dumnezeu cred... a uitat
că sunt și eu într-un sat
cu mănuși si fes în cap
în zăpadă îngropat
dacă ies în primăvară
galben ca turta de ceară
voi culege pe câmpie
numai flori de păpădie
floarea-i galbenă în soare
iarba verde la picioare
cer albastru luminat
și eu pus pe mângâiat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul
Iată-mă ieșit din ou!
Cred că sunt un "cucurigu"
Și sunt, sigur, un cadou
Pentru mama și tăticu'!
Sunt galben cam peste tot,
Îmbrăcat în puf de aur
Și tot dau mereu din cioc,
Fiindcă știu, sunt un tezaur!
Chiar i-am auzit spunând:
"Îl vezi cât de galben e?
Parcă-i un bănuț mergând...
Să-l ascundem, repede!"
Și m-au pus în cutiuță...
Stau în casă la căldură
Și, zilnic, dintr-o sticluță,
Îmi dau boabe cu măsură!
Am și apă, să tot beau,
Când mi-e sete după masă,
Și îmi este, fiindcă Miau
Se plimbă mereu prin casă!
Zice mama că-i cuminte
Și se jură că mă place,
Dar nu cred în jurăminte,
Fiindcă Miau e treaz, nu toarce!
Noaptea, singur, mai suspin,
Dar m-alină spunând: Păi,
Nu-ți fie teamă, că vin,
În curând și frații tăi!
poezie pentru copii de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără rest
Micuț cât o alună,
Mare cât un uriaș,
Toți suntem la fel de mari
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Bogat cât șapte țari,
Sărac cât un păduche
Toți suntem de-o mamă
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Roșcat, negru sau portocaliu,
Alb sau galben ca o lumânare,
Toți suntem aidoma
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Poate că cea mai bună cale
Să împăcăm pe fiecare
Ar fi ca Dumnezeu să stingă lumina
Și să ne trimită la culcare!
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a prins iarba din câmpie
Să sfideze florile de păpădie,
Dar ochiasele blondine,
Primăvara sunt stăpâne.
Valeria Mahok (12 aprilie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a prins iarba din câmpie
Să sfideze florile de păpădie,
Dar ochioasele blondine
Primăvara sunt stăpâne.
Valeria Mahok (12 aprilie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoșul și puiul
Prin ograda mare, plimbându-se țanțoș,
Ce s-a gândit el, să se dea cocoș.
Văzând cum că puiul îl cam necăjește,
Tare-nfuriat, la el se oprește.
"Ia ascultă-ncoace, dragă pufuleț,
Să-ți câștigi grăunța, fi puțin isteț!
Când se lasă seara și pleci la culcare,
Dute în pridvor, strigă-n gura mare,
Bate din aripă, ca și-nfuriat,
Nu uita de unde, puiuț, ai plecat!
Chiar pe vreme bună, ori când vine frigul,
Tu să cânți de-a pururi, numai "cucurigu"!"
Aflând puișorul, fiind speriat,
Cu un simplu gest, l-a și ignorat.
"Ia ascultă șeful! Pune-ți pofta-n cui!
Și tu ai fost odată, ca și mine, pui..."
Dar văzând cocoșul un așa reproș,
Zise-n sinea lui, cu un gând pios:
"Cât ai fii de țanțoș, nu te da cocoș."
fabulă de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt la"grădi",grupa mică
Razele de soare bat în geam.
Ce frumos încă mai visam.
Este dimineață.
Mă dau jos din pat.
Imediat mă spăl pe față,
pe mânuțe cu săpun.
Dinții, eu îi spăl îndată
cu o pastă mentolată.
S-a trezit și Ghemotoc,
cățelușul meu.
Mama îl duce la plimbare.
Când voi crește, il duc eu.
Înainte de a pleca,
Ghemotoc dă din codiță.
Mă salută în felul lui.
Eu mă-ndrept spre grădiniță.
poezie pentru copii de Iulia Giușcă din URSUL DE PLUȘ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015 (2015)
Adăugat de Iulia Popov-GiuÈcÄ

Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmpul galben
prin păpădie albina
nu prididește
haiku de Constantin Păun din O cupă de rouă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

galben și verde
floarea de păpădie
ieduțul sătul
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frați de cruce
Mititel și negru tot,
Cu antene lungi de-un cot,
Făcând pană din picioare
Și cobză din aripioare,
Pe-nserat pleacă hai-hui,
Cu pustiul dorului,
Prin iarba din porumbiște
Și prin rugii din miriște
Și... cât e noaptea de vară,
Își cântă soarta amară...
Cri-cri-cri, sunt mititel,
Cu urâtul singurel
Și mă doare inima,
Că nu-i lumea cum aș vrea.
Cri-cri-cri, toți mă alungă,
Nu e nimeni să mă plângă,
Sufletul mi-e plin de jale,
Să-mi schimb soarta nu-i cu cale.
Stau în loc și te ascult
Și mă mir atât de mult,
Nicicând nu aș fi bănuit
Că și tu ești chinuit
Și de câte ori n-am zis,
Numai mie mi-a fost scris
Să duc al vieții calvar,
Plin de jale și amar
Și-am dorit așa mereu,
Eu să fiu în locul tău
În al nopților abisuri,
Cântăreț fără de visuri...
Dar acum când te ascult,
Te-nțeleg atât de mult
Și îți fac o rugăminte,
Ca de acuma înainte,
Oricum viața ne va duce,
Să ne prindem... frați de cruce.
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de leagăn
Nani, nani, copilaș
Cu chip sfânt de îngeraș
Mama îți cântă și te-alintă
Obrăjorii ții sărută.
Și te-adoarme încetișor
Visele să-ți fie flori.
Nani, nani, puișor
Îngerașii viselor
Să îți mângâie cu cap
Mătasea fină, cu drag
Să se roage pentru tine
Ca să-ți fie numai bine.
Nani, nani, puișor
Te sărut pe ochișori
În locul celor cu dor
Plecați la muncă din zori.
Pentru noi ca să aducă
Pâinea zilelor de trudă.
Dormi frumos în legănel
Până mai ești mititel
Că azi mâine tu crești mare
Și pleci seara în șezătoare
Pentru o aleasă floare
Sufletul pe mamă o doare.
cântec, versuri de Valeria Mahok (31 ianuarie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Puf de păpădie
Într-un puf de papadie,
Mi-am pus speranțe o mie,
Doar că, vântul mi le-a suflat,
În cele 4 zări, le-a împrăștiat.
Dintr-o pălărie de un galben pui,
S-au tranformat în umbrele călătoare,
Unele se-așează pe umăr, altele plutesc în zare,
Și totuși, rămân dorințe agățate-n cui.
Altele se plantează în suflet,
Vindecă ce a rămas descoperit,
Puf de păpădie, suflu peste tine,
Sunt gânduri ce zboară cu "I wish".
Păpădie, ce râzi în soare,
Te simt fragilă.
La o simplă atingere, te scuturi de stele,
Devii precum luna, cu argintii perdele.
Puf de păpădie, ca să nu fii efemer,
Te prind in medalion. Te păstrez,
Vei fi o dorință încapsulată-n timp,
Delicată și învaluită în mister.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
O mare de culoare se-ntinde-n fața mea:
E toamna ce-a venit și-mi scaldă inima.
Văd roșu, verde, galben și chiar portocaliu
Mă uit în sus: până și ceru-i auriu.
Pe jos covor de frunze vopsite tare mândru
Că-ți vine să te duci, să intri-adânc în codru
Acolo unde lumea din jur toată dispare
Pentru-a-ți lăsa simțirea în valuri de visare.
poezie de Nadia-Cosmina Prigoană
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar cosit
- Maica Domnului, ți-am adus și Ție
păpădie cosită proaspăt,
s-o atingi, că știu cum e
să stai
pe un scaun, în Cer,
și să nu poți să atingi, iar, iarba,
florile, spuse copilul din
scaunul său, cu rotile.
Mie așa mi-aduc, uneori,
când îi rog și
ce bine e, Stăpână!
Și ce mai plâng
când mi se ofilesc în poală!
Și-așa aș vrea
să mă răstoarne odată și-odată-
în iarba necosită!
(...)
-Tu ai vrea, Celesto, întrebă Poetul,
să cazi în iarbă ca orfanii care nu...
nu pot să meargă,
să Te răstorni din scanul
din Cer,
odat' cu ei,
când vor s-atingă firul ierbii - viu
cu genele înlăcrimate?
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când îți lipsește mama
Când îți lipsește mama
și soarele se ascunde.
Se adâncește rana
și în suflet îți pătrunde.
Când îți lipsește mama
florile-n grădină mor.
Rău le oflește mana,
ajungi să plângi de mila lor.
Când îți lipsește mama
cu tine plânge și cerul.
Îți dorești chiar să treci vama,
să-i dezlegi și lui misterul.
Din înalt te cheamă mama
în brațe vrea să te strângă.
Să îți potolească rana,
ochii tăi să nu mai plângă.
poezie de Dumitru Delcă (29 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

La gura geamului
E un geam galben
atât de galben încât
de la masa cu perdele din umbre se vede
cum împrăștii frunzele îngălbenite
prin toată primăvara...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Slăviți Unirea Centenară!
Frați români, slăviți Unirea!
Talismanul nostru sfânt,
Fără ea Țara se pierde...
În mii de deșertăciuni.
Câte zbateri, câtă luptă!
Au fost până la Unirea Mare,
Ocrotiți-o, frați români!
Că-i gingașe ca o floare.
Frați români, slăviți Unirea!
Și Tricolorul ei cel sfânt,
El este amprenta noastră,
Orișiunde pe pământ.
Slăviți, Unirea Centenară!
Pacea lumii, pacea în Țară,
Înfrăția să nu piară,
Fiindcă îi scumpă la hotare.
poezie de Valeria Mahok (22 septembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sake
Ești micuță și frumoasă
Asemenea unui bibelou,
Toată ziua stai în casă
Și aștepți stăpânul tău.
El îți este preferatul
Iubindu-te cu ardoare,
El, stăpânul și nu altul,
Care ți-aduce mâncare.
Când mergeți la plimbare
Prin parcuri și grădini,
Bucuria îți este mare
Când te apără de câini.
Dar... și tu îi cerți
Când se reped la tine,
Tu, micuță, nu poți,
Nu ai cum a te opune.
În casă ai de toate
Jucării, păpușerii,
Castronașe cu bucate,
De nu le mai știi.
Când auzi vreo lătrătură
Pe ulisele vecine
Repede le dai gură
Să nu vină la tine.
Mai cu joaca și culcare
Ai căpătat un obicei,
Fie ziua cât de mare
Îi uiți pe stăpânii tăi.
Când vin, alergi la ușă
Ca semn de bun venit
Sari pe ei, ca o jucăușă,
Veselă c-au poposit.
Plecați apoi la Euroveea
Locul tău cel preferat,
Unde începi epopeea,
Luând iarba la călcat.
Pentru ei ești o copilă
Crescută în căminul lor
Cu dragoste și cu milă
Și îți vin în ajutor.
În schimb, ești recunoscătoare
Și vii tiptil la ei în pat
Îi pupi din cap până la picioare
Tu, copilul răsfățat!
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Părere
Când te crezi cocoș de rasă...
Iar găina ta-i frumoasă,
Tu cânți pe gardul din stradă,
Iar vecinu-ți cântă-n casă.
epigramă de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!